Comuna Cuzăplac, Sălaj
| Cuzăplac | |
| Középlak | |
| — comună — | |
.JPG) Biserica de lemn din satul Cubleșu | |
 Cuzăplac (România) Poziția geografică în România | |
| Coordonate: 46°57′18″N 23°11′57″E / 46.955022°N 23.199299°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Regiune de dezvoltare | Regiunea de dezvoltare Nord-Vest |
| Județ |  Sălaj |
| Reședință | Cuzăplac |
| Sate componente | |
| Guvernare | |
| - Primar | Mircea Pop[*][1][2] (PNL, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 109,17 km² |
| Populație (2021) | |
| - Total | 1.560 locuitori |
| - Densitate | 18 loc./km² |
| Fus orar | UTC+2 |
| Prezență online | |
site web oficial  | |
 | |
Modifică date / text  | |
Cuzăplac este o comună în județul Sălaj, Transilvania, România, formată din satele Cubleșu, Cuzăplac (reședința), Gălășeni, Mierța, Petrindu, Ruginoasa, Stoboru și Tămașa.
Din punct de vedere etnografic, comuna face parte din Țara Călatei (în maghiară Kalotaszeg) - Ținutul de Jos (în maghiară Alszeg), mai exact, cursul superior al văii Almașului cu afluenții - zona dintre Zimbor și Tetișu.
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Cuzăplac
Români (75,96%)
Maghiari (13,59%)
Romi (5,51%)
Alte etnii (0%)
Necunoscută (4,94%)
Componența confesională a comunei Cuzăplac
Ortodocși (76,09%)
Reformați (13,91%)
Penticostali (2,31%)
Baptiști (1,28%)
Alte religii (1,22%)
Necunoscută (5,19%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Cuzăplac se ridică la 1.560 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.864 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (75,96%), cu minorități de maghiari (13,59%) și romi (5,51%), iar pentru 4,94% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (76,09%), cu minorități de reformați (13,91%), penticostali (2,31%) și baptiști (1,28%), iar pentru 5,19% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Comuna Cuzăplac este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Mircea Pop[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 7 | ||||||||
| Partidul Social Democrat | 2 | ||||||||
| Uniunea Democrată Maghiară din România | 1 | ||||||||
| Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat | 1 | ||||||||
Atracții turistice[modificare | modificare sursă]
- Biserica de lemn "Învierea Domnului" din satul Cubleșu, construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric
- Biserica de lemn din satul Mierța, construcție 1857
- Biserica de lemn din satul Stoboru, construcție 1715
- Biserica reformată din satul Petrindu, construcție secolul al XIV-lea, monument istoric
- Clopotnița de lemn a bisericii reformate din satul Petrindu, construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric
- Biserica Reformată din satul Cuzăplac, construcție 1906 - în interior elemente de secol 18 și 19.
- Drumul lui Traian - segment de drum roman ce pornește de la castrul roman Optatiana (invizibil în teren), trece valea Almașului în dreptul Plopului lui Kiss Karoly, strabate cătunul Bozolnic și satele Stoboru și Cubleșu, apoi urcă prin pădure la locul numit Cruce (o intersecție de drumuri romane, unde există o răstignire și un posibil turn roman). De acolo drumul coboară spre Șardu, jud.Cluj - drum asfaltat integral ce duce pe Valea Șardului până în satul Șardu.
- Plopul lui Kiss Karoly - plop multisecular: 50 m inălțime, 3 m grosime, vârsta aprox.350-400 de ani - merită văzut!
- Arhitectura tradițională unică a caselor din satele Gălășeni, Petrindu, Ruginoasa și mai sporadic în celelalte sate, arhitectură aparținătoare ținutului etnografic Țara Călatei - Kalotaszeg
- Peștera (grota) de la Tămașa
- Panoramele magnifice de pe vârful Planului (475 m) și Dealul lui Ciocoi cu urme de tranșee din Al doilea Război Mondial
- Beneia Sălbatică - o vale foarte sălbatică (Valea Beneii), plină de vegetație, excelentă pentru trekking. Cândva a acolo a existat un sat ce avea și școală.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Vezi și[modificare | modificare sursă]
- Biserica de lemn din Cubleșu
- Biserica de lemn din Mierța
- Biserica de lemn din Stoboru
- Biserica de lemn din Petrindu
- Biserica reformată din Petrindu
- Biserica de lemn din Tămașa
Legături externe[modificare | modificare sursă]
| ||||||||||||||||
| |||||||||||||