Comuna Cuzăplac, Sălaj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Cuzăplac
—  Comună  —
Biserica de lemn din satul Cubleșu
Biserica de lemn din satul Cubleșu
Cuzăplac se află în România
Cuzăplac
Cuzăplac
Cuzăplac (România)
Poziția geografică
Coordonate: 46°57′18″N 23°11′57″E / 46.955022°N 23.199299°E / 46.955022; 23.199299

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Salaj county coat of arms.jpg Sălaj

SIRUTA 140869

Reședință Cuzăplac
Sate componente

Guvernare
 - Primar Mircea Pop[*][3][4] (PSD, )

Suprafață
 - Total 109,17 km²

Populație (2011)[1][2]
 - Total 1864 locuitori
 - Densitate 18 loc./km²
 - Recensământul anterior, 2002 2.068 locuitori

Fus orar UTC+2

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Localizare în cadrul județului
Localizare în cadrul județului

Cuzăplac este o comună în județul Sălaj, Transilvania, România, formată din satele Cubleșu, Cuzăplac (reședința), Gălășeni, Mierța, Petrindu, Ruginoasa, Stoboru și Tămașa.

Din punct de vedere etnografic, comuna face parte din Țara Călatei (în maghiară Kalotaszeg) - Ținutul de Jos (în maghiară Alszeg), mai exact, cursul superior al văii Almașului cu afluenții - zona dintre Zimbor și Tetișu.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Cuzăplac

     Români (72,21%)

     Maghiari (17,43%)

     Romi (8,36%)

     Necunoscută (1,98%)

     Altă etnie (0%)


Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Cuzăplac

     Ortodocși (75,26%)

     Reformați (16,95%)

     Penticostali (2,36%)

     Baptiști (2,46%)

     Necunoscută (2,09%)

     Altă religie (0,85%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cuzăplac se ridică la 1.864 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.068 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (72,21%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (17,44%) și romi (8,37%). Pentru 1,98% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (75,27%), dar există și minorități de reformați (16,95%), baptiști (2,47%) și penticostali (2,36%). Pentru 2,09% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Cuzăplac este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Mircea Pop[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Social Democrat 8                
Partidul Național Liberal 2                
Uniunea Democrată Maghiară din România 1                

Atracții turistice[modificare | modificare sursă]

  • Biserica de lemn "Învierea Domnului" din satul Cubleșu, construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric
  • Biserica de lemn din satul Mierța, construcție 1857
  • Biserica de lemn din satul Stoboru, construcție 1715
  • Biserica reformată din satul Petrindu, construcție secolul al XIV-lea, monument istoric
  • Clopotnița de lemn a bisercii reformate din satul Petrindu, construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric
  • Biserica Reformată din satul Cuzăplac, construcție 1906 - în interior elemente de secol 18 și 19.
  • Drumul lui Traian - segment de drum roman ce pornește de la castrul roman Optatiana (invizibil în teren), trece valea Almașului în dreptul Plopului lui Kiss Karoly, strabate cătunul Bozolnic și satele Stoboru și Cubleșu, apoi urcă prin pădure la locul numit Cruce (o intersecție de drumuri romane, unde există o răstignire și un posibil turn roman). De acolo drumul coboară spre Șardu, jud.Cluj - drum asfaltat integral ce duce pe Valea Șardului până în satul Șardu.
  • Plopul lui Kiss Karoly - plop multisecular: 50 m inălțime, 3 m grosime, vârsta aprox.350-400 de ani - merită văzut!
  • Arhitectura tradițională unică a caselor din satele Gălășeni, Petrindu, Ruginoasa și mai sporadic în celelalte sate, arhitectură aparținătoare ținutului etnografic Țara Călatei - Kalotaszeg
  • Peștera (grota) de la Tămașa
  • Panoramele magnifice de pe vârful Planului (475 m) și Dealul lui Ciocoi cu urme de tranșee din Al doilea Război Mondial
  • Beneia Sălbatică - o vale foarte sălbatică (Valea Beneii), plină de vegetație, excelentă pentru trekking. Cândva a acolo a existat un sat ce avea și școală.

Note[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]