Ion Gheție
Ion Gheție | |
Date personale | |
---|---|
Născut | [1][2] |
Decedat | (73 de ani)[1][2] |
Cetățenie | România[3] |
Ocupație | filolog[*] |
Limbi vorbite | limba română[4] |
Modifică date / text |
Ion Gheție (n. 21 noiembrie 1930, Șimleul Silvaniei, județul Sălaj – d. 11 mai 2004, București) a fost un lingvist, filolog și scriitor român.
Biografie
[modificare | modificare sursă]Urmează cursurile gimnaziale la Arad, iar cele liceale la Șimleul Silvaniei și la Cluj. Licențiat al Facultății de Filologie a Universității din Cluj (1953). Doctor în filologie cu teza Opera lingvistică a lui Ion Budai-Deleanu (1967). A fost cercetător științific gradul I și șeful sectorului de filologie și limbă literară la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan” din București. Preocupări științifice: istoria limbii române literare, dialectologia istorică, filologia română. A editat texte vechi românești. Redactor responsabil la Studii de limbă literară și filologie, vol. I-III (1969-1972), coordonator al volumului de Texte românești din secolul al XVI-lea (1982), al Istoriei limbii române literare. Epoca veche, 1532-1780 (1997), precum și al altor volume colective. A inițiat și coordonat, împreună cu Alexandru Mareș, colecția „Cele mai vechi cărți populare în literatura română”. A scris, de asemenea, proză. A debutat cu proza Nașterea pruncului în revista „Luceafărul” (1980), iar în volum cu romanul Drumul (1983).
Opera științifică
[modificare | modificare sursă]Scrieri lingvistice și filologice
[modificare | modificare sursă]- Opera lingvistică a lui Ion Budai-Deleanu (1966)
- Începuturile scrisului în limba română. Contribuții filologice și lingvistice (1974)
- Baza dialectală a românei literare (1975)
- Istoria limbii române literare. Privire sintetică (1978)
- Introducere în studiul limbii române literare (1982)
- Introducere în dialectologia istorică românească (1994)
- Graiurile dacoromâne în secolele al XIII-lea – al XVI-lea (până la 1521) (2000)
Scrieri lingvistice și filologice (în colaborare)
[modificare | modificare sursă]- Dicționarul limbii poetice a lui Eminescu (în colaborare cu Gh. Bulgăr, Luiza Seche și Flora Șuteu, sub redacția lui Tudor Vianu) (1968)
- Graiurile dacoromâne în secolul al XVI-lea (în colaborare cu Al. Mareș) (1974)
- Introducere în filologia românească (în colaborare cu Al. Mareș) (1974)
- Cele mai vechi texte românești. Contribuții filologice și lingvistice (coordonator) (1982)
- Originile scrisului în limba română (în colaborare cu Al. Mareș) (1985)
- Diaconul Coresi și izbânda scrisului în limba română (în colaborare cu Al. Mareș) (1994)
- Istoria limbii române literare. Epoca veche (1532-1780) (coordonator) (1997)
- Contribuții la istoria limbii române literare. Secolul al XVIII-lea (1688-1780) (coordonator cu Gheorghe Chivu) (2000)
- De când se scrie românește? (în colaborare cu Al. Mareș) (2001)
Ediții
[modificare | modificare sursă]- Manuscrisul de la Ieud (în colaborare cu Mirela Teodorescu) (1977)
- Fragmentul Todorescu (în Texte românești din secolul al XVI-lea) (1982)
- Psaltirea Hurmuzaki (în colaborare cu Mirela Teodorescu) (2005)
Opera literară
[modificare | modificare sursă]Romane
[modificare | modificare sursă]- Drumul (1983)
- Pomul vieții (1986)
- S.O.S. (1991)
- Skepsis (1991)
- O lume pentru fiecare (1992)
- Agonia (1997)
- Încotro (1999)
- Biruitorii (2002)
- Taina cea mare (2002)
- Nodul gordian (2005)
- Antichrist (2009)
Proză scurtă
[modificare | modificare sursă]- Alfa și Omega (Cartea Românească, 1986)
Premii și distincții
[modificare | modificare sursă]- Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române (1966, 1968)
- Medalia „Meritul Științific” (1975)
Afilieri
[modificare | modificare sursă]- Membru în Comitetul de redacție al revistei „Limba română”
- Membru al Uniunii Scriitorilor din România
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Laurențiu Ulici, „Drumul”, în „România literară”, 1983, nr. 40.
- Radu Călin Cristea, Cartea de debut, în „Familia”, 1983, nr. 12.
- Mariana Codruț, „Drumul”, în „Convorbiri literare”, 1984, nr. 1.
- Ioana Bot, Revenirea la normal, în „Tribuna”, 1993, nr. 21.
- Călin Teutișan, Fețele discursului, în „Apostrof”, 1998, nr. 5.
- Liviu Grăsoiu, Un roman remarcabil, în „Luceafărul”, 1998, nr. 26.
- Dicționarul scriitorilor români, coordonatori Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, vol. II, București, Editura Albatros, 1998, p. 385-386.
- Marian Popa, Istoria literaturii române de azi pe mâine, vol. II, București, Fundația Luceafărul, 2001, p. 882-886.
- Ion Gheție: Bibliografia lucrărilor (1955-2000), în „Limba română”, XLIX, 2000, nr. 3, p. 367-387.
- Dicționarul general al literaturii române, coordonator general Eugen Simion, E-K, București, Editura Univers Enciclopedic, 2005, p. 329-330; ediția a II-a revizuită, adăugită și adusă la zi, D–G, București, Editura Muzeul Literaturii Române, 2017, p. 955-956.
- Rodica Zafiu, In memoriam: Ion Gheție, în „România literară”, 2004, nr. 21. Arhivat în , la Wayback Machine.
- Al. Mareș, Ion Gheție (1930-2004), în „Limba română”, LIII, 2004, nr. 3-4, p. 241-243.
- Enciclopedia literaturii române vechi, București, Fundația Națională pentru Știință și Artă, Editura Muzeului Național al Literaturii Române, 2018, p. 398-400.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b Ion Gheție, Internet Speculative Fiction Database, accesat în
- ^ BnF catalogue général, accesat în
- ^ Autoritatea BnF, accesat în