Comuna Creaca, Sălaj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Creaca
—  Comună  —
Biserica de lemn din Brebi
Biserica de lemn din Brebi
Coordonate:Coordonate: 47°11′09″N 23°13′26″E / 47.185959°N 23.224015°E / 47.185959; 23.22401547°11′09″N 23°13′26″E / 47.185959°N 23.224015°E / 47.185959; 23.224015

Țară  România
Județ Actual Salaj county CoA.png Sălaj

SIRUTA 140672

Reședință Creaca
Sate componente Borza, Brabi, Brusturi, Ciglean, Creaca, Jac, Lupoaia, Prodănești, Viile Jacului

Guvernare
 - Primar Ioan-Eugen Terec (PD-L, 2008)

Suprafață
 - Total 74,16 km²

Populație (2011)[1][2]
 - Total 2.803 locuitori
 - Densitate 41.07 loc./km²
 - Recensământul anterior, 2002 3.046 locuitori

Site web: http://www.ghidulprimariilor.ro/business.php/PRIMARIA-CREACA/109338/

Localizare în cadrul județului
Localizare în cadrul județului

Creaca (în maghiară: Karika) este o comună în județul Sălaj, Transilvania, România. are în componență 9 sate: Creaca (reședință), Borza, Brebi, Brusturi, Ciglean, Jac, Lupoaia, Prodănești și Viile Jacului.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna Creaca este așezată în zona de contact dintre Munții Meseș, Dealurile Dumbrava și Depresiunea Almaș-Agrij.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Creaca

     Români (94.0%)

     Romi (2.14%)

     Necunoscută (3.21%)

     Altă etnie (0.64%)


Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Creaca

     Ortodocși (65.32%)

     Penticostali (13.8%)

     Baptiști (14.66%)

     Martori ai lui Iehova (1.71%)

     Necunoscută (3.21%)

     Altă religie (1.28%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Creaca se ridică la 2.803 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.046 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (94,01%), cu o minoritate de romi (2,14%). Pentru 3,21% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (65,32%), dar există și minorități de baptiști (14,66%), penticostali (13,81%) și martori ai lui Iehova (1,71%). Pentru 3,21% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[3]

Scurt istoric[modificare | modificare sursă]

Legăturile strânse cu orașul roman Porolissum, prezența cimitirului roman de la Jac, Castrul roman de la Brusturi, atestarea creștinismului încă din secolul al VIII-lea (chilia creștină de la Jac), funcția de vamă, sunt câteva elemente care confirmă importanța comunei Creaca de-a lungul istoriei.

Economie[modificare | modificare sursă]

Deși dispune de bogate resurse ale subsolului, cărbune la Lupoaia, nisipuri cuarțoase la Borza, calcare aflate în exploatare la Prodănești, activitatea principală ca ramură a comunei rămâne agricultura.

Atracții turistice[modificare | modificare sursă]

Biserica de lemn din satul Prodăneşti
  • Biserica de lemn din satul Borza, construită în anul 1758, monument istoric
  • Biserica de lemn din satul Brebi, construită în anul 1759, monument istoric
  • Biserica de lemn din satul Brusturi, construită în anul 1701, monument istoric
  • Biserica de lemn "Sfântul Nicolae" din Creaca, construită în anul 1710, monument istoric
  • Biserica de lemn din Jac, construită în anul 1759, monument istoric
  • Biserica de lemn "Sfântul Gheorghe" din Prodănești, construită în anul 1650, monument istoric
  • Castrul roman de la Brusturi
  • Dealurile Dumbrava


Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • V.Cormoș. Județul Sălaj, Monografie, Ed. Sport Turism, București 1980
  • T.Morariu, V.Sorcovski. Județul Sălaj, Ed. Academiei RSR, București 1972
  • I.A.Goia. Zona Etnografică Meseș, Ed. Sport Turism, București 1982
  • P. Mór. Monografia Comitatului Sălaj, Ed. Meridiane 1902

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Monografia comunei Creaca, Susana Taloș, Ludovica Ilieș, Editura Școala Noastră, Zalău, 2007

Legături externe[modificare | modificare sursă]