Dragu, Sălaj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Dragu
—  Sat  —
Dragu
Dragu
Dragu se află în România
Dragu
Dragu (România)
Localizarea satului pe harta României
Coordonate: Coordonate: 47°02′06″N 23°23′57″E / 47.03500°N 23.39917°E / 47.03500; 23.3991747°02′06″N 23°23′57″E / 47.03500°N 23.39917°E / 47.03500; 23.39917

Țară Flag of Romania.svg România
Regiune de dezvoltare Regiunea de dezvoltare Nord-Vest
Județ Salaj county coat of arms.jpg Sălaj
Comună Dragu

SIRUTA 141036
Atestare documentară 1332

Altitudine 278 m.d.m.

Populație (2011)
 - Total 737 locuitori

Fus orar EET (+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (+3)
Cod poștal 457130
Prefix telefonic +40 x60 [1]

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Dragu în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
Dragu în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73

Dragu este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Sălaj, Transilvania, România.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Localitatea Dragu este situată la limita sud-estică a județului Sălaj cu județul Cluj, pe cursul superior a văii Dragului, în zona de contact a Depresiunii Almaș-Agrij cu Dealurile Șimișna-Gârbou, la 45 km. distanță de municipiul Zalău, pe drumul județean 109, Așchileu Mic -Dragu - Hida.

Scurt istoric[modificare | modificare sursă]

Prima atestare datează din anul 1332 sub numele de Sarcedos de Dragu, însă descoperirile arheologice aduc dovezi materiale ale unei locuiri mult înainte.

În locul numit "Pusta Mică", în partea de sud a satului s-a descoperit o așezare rurală ce conținea urme de construcții, țigle, monede și fragmente ceramice. La un km. nord-est de sat, în punctul numit "Zăpodia de Piatră" s-au găsit un vultur de piatră și fragmente ceramice romane.

În anul 1977, în hotarul satului din "Dâmbul Tibernii", pe malul stâng al văii Dragului s-a descoperit un perete de aedicula pe care era redată o familie, descoperirea ar putea provenii dintr-un cimitir de familie aflat pe o proprietate de tip villa rustica.

Satul Dragu, începând cu anul 1876 a aparținut de Comitatul Sălaj, apartenență care a încetat în anul 1920, odată cu semnarea Tratatului de la Trianon, ce prevedea stabilirea frontierelor Ungariei cu vecinii săi.

Economie[modificare | modificare sursă]

Economia localității este una predominant agricolă, bazată pe cultura plantelor și creșterea animalelor.

Atracții turistice[modificare | modificare sursă]

  • Biserica de lemn "Sf. Vasile cel Mare", construită (1806 - 1807) cu turn clopotniță flancat de patru turnulețe, prispă cu pălimar, cu sală mare având tavan drept deasupra pronaosului și boltit peste naos.
  • Parcul dendrologic
  • Castelul Alexius și Georgius Bethlen
  • Pivnitele Grofului

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Județul Sălaj, Monografie, V. Cormoș. Ed. Sport Turism, București 1980
  • Așezările rurale din Dacia romană intercarpatică, D. Popa. ISBN 973-590-706-2
  • Biserici de lemn din România, I. Godea. ISBN 973-33-0315-1
  • Județul Sălaj, T. Morariu, V. Sorocovschi. Ed. Academiei RSR, București 1972

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă

Legături externe[modificare | modificare sursă]