Criștelec, Sălaj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Criștelec
—  Sat  —
Biserica de lemn din Criștelec
Biserica de lemn din Criștelec
Criștelec se află în România
Criștelec
Criștelec
Criștelec (România)
Localizarea satului pe harta României
Coordonate: Coordonate: 47°15′49″N 22°43′23″E / 47.26361°N 22.72306°E / 47.26361; 22.7230647°15′49″N 22°43′23″E / 47.26361°N 22.72306°E / 47.26361; 22.72306

Țară Flag of Romania.svg România
Regiune de dezvoltare Regiunea de dezvoltare Nord-Vest
Județ Salaj county coat of arms.jpg Sălaj
Comună Măeriște

SIRUTA 142024
Atestare documentară 1257

Populație (2011)
 - Total 545 locuitori

Fus orar EET (+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (+3)
Cod poștal 457236
Prefix telefonic +40 x60 [1]

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Criștelec (în maghiară Kerestelek) este un sat în comuna Măeriște din județul Sălaj, Crisana, România. Este atestat documentar din 1257.

(paul c. giurtelec)

Prezentare generală[modificare | modificare sursă]

Este situat în partea de vest a județului Sălaj la 11 Km de Șimleu Silvaniei și la 40 km (25 mi) de municipiul Zalău.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Satul Criștelec este atestat documentar din 1257, cu denumirea de Keresteleke. Actuala denumire o primește în anul 1919, nume care se crede că vine de la cetatea Kiris, menționată în unele monografii ale acestor locuri. La locul numit „Fântâna Feciorilor”, odinioară, feciorii satului își găseau loc de refugiu când urmau să fie luați la oaste. Preotul din Criștelec Popa Florea la anul 1669 a scris un Ceaslov. Într-un manuscris, care, în prezent, se găsește la Academia Română, sunt scrise următoarele: „scris-am eu, Popa Florea, locuitoru în Criștelec, această carte anume Ceasoslovăț, la bătrânețele mele, în 1669”, având el vârsta, pe-atunci, de 70 de ani.

Biserica de lemn din Criștelec a fost ridicată în anul 1785 și a funcționat ca biserică parohială până în anul 1955, când a fost înlocuită de actuala biserică de zid.[2] Biserica de lemn din Criștelec era așezată pe dealul unde în prezent se află cimitirul. Pe locul unde era altarul a fost așezată o cruce.

În sec. al XIX-lea este amintit preotul dascăl Vasile Vaida, iar înspre anii 1900, bătrânii vorbeau de preotul Ungur Ioan. Începutul sec. al XX-lea îl găsește ca paroh pe preotul Dragoș, care, în anul 1900, zidește actuala casă parohială, care este cel mai vechi edificiu din sat. In 1908, potrivit Schiței monografice a Sălagiului, Criștelecul avea "132 fumuri cu 778 suflete de religiunea greco-catolică".[3] Din anul 1919 până în 1933 păstorește preotul Ioan Olteanu, iar din 1933 preotul Gheorghe Șinca, cel care a ridicat și actuala biserică. In ultimii 120 de ani, Parohia Criștelec a fost păstorită de doar 4 preoți.

Greco-catolicii din Criștelec, care formau majoritatea locuitorilor satului până în 1948, au fost obligați de regimul comunist să renunțe la Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică. Actuala biserică a fost construită în perioada 1950-1953, sub preotul Gheorghe Șinca, și a fost târnosită la 18 noiembrie 1973, de episcopul Oradiei Vasile Coman. Până în 1970 s-a reușit doar să se tencuiască în interior și exterior. Lucrările de pictură, executate de pictorul Valentin Muste, s-au desfășurat între 1986 și 1987. În 1988 s-a înlocuit padimentul cu dușumea din brad, s-au confecționat uși noi și lambriuri din stejar. În 1998 s-au înlocuit geamurile cu ferestre termopan pe suport de stejar. În 1997 s-a realizat un sistem de încălzire cu aerotermă, iar în 2008 s-a trecut la încălzirea cu centrală termică pe combustibil solid. În 2009 au avut loc lucrări de subzidire și revopsire în exterior, pereții bisericii fiind degradați în urma mai multor inundații. Pe 8 mai 2011, episcopul ortodox Petroniu Florea, a resfințit biserica din parohia Criștelec, avand preot pe Ștefan Boldea (care și-a început activitatea în 1975).[4]

Aici a existat o comunitate de evrei, ca dovada sunt mormintele acestora.

Economia[modificare | modificare sursă]

  • locuitorii se ocupa cu agricultura
  • in sat se găsește 2 magazine alimentare, 3 biserici, o scoală cu clasele I-IV

Imagini[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Leontin Ghergariu (1976). „Biserici de lemn din Sălaj”. manuscris în Arhivele Naționale din Zalău, colecția personală Leontin Ghergariu (actul 11 din 1976).
  3. ^ Dr. Dionisie Stoica, Ioan P. Lazăr, "Schița monografică a Sălagiului", Victoria, Șimleu Silvaniei, 1908, p. 238.
  4. ^ Resfințirea bisericii din parohia Criștelec

Legături externe[modificare | modificare sursă]