Comuna Surduc, Sălaj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Comuna Surduc
—  Comună  —
Biserica de lemn din Turbuța
Biserica de lemn din Turbuța
Comuna Surduc se află în România
Comuna Surduc
Comuna Surduc
Comuna Surduc (România)
Poziția geografică
Coordonate: 47°14′59″N 23°21′31″E / 47.249816°N 23.358609°E / 47.249816; 23.358609

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Salaj county coat of arms.jpg Sălaj

SIRUTA 142774
Atestare documentară 1554

Reședință Surduc
Componență

Guvernare
 - Primar Alin-Cristian Băbănaș[*][2] (PNL, )

Suprafață
 - Total 71,42 km²
Altitudine 607 m.d.m.
Altitudine maximă 607 m.d.m.

Populație (2011)
 - Total 3461 locuitori
 - Densitate 48,4 loc./km²

Fus orar EET (+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (+3)
Cod poștal 457315
Prefix telefonic 0a60[1]

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Localizare în cadrul județului Sălaj
Localizare în cadrul județului Sălaj

Surduc este o comună în județul Sălaj, Transilvania, România, formată din satele Brâglez, Cristolțel, Solona, Surduc (reședința), Teștioara, Tihău și Turbuța. Se află în partea de central-estică a acestuia, pe Valea Almașului, pe șoseaua care leagă orașul Jibou de orașul Dej, județul Cluj. Comuna Suduc se învecinează spre nord-vest cu orașul Jibou, spre nord cu comuna Băbeni, la sud-est cu comuna Lozna, în sud cu comunele Cristolț și Gârbou, iar la sud-vest cu comuna Bălan.

Etimologie[modificare | modificare sursă]

Numele comunei își are originea în configurația morfologică a locului (în slavă surduc înseamnă defileu, trecătoare, vale strâmtă cu versanți repezi și prăpăstioși).[3] Surduc este punctul de trecere spre est sau vest prin defileul văii Someșului și totodată o cale de acces spre Valea Gârboului, Poiana Onții și pe Valea Solonei, înspre Solona, Teștioara și Văleni.

Localizare[modificare | modificare sursă]

Comuna Surduc este situată în partea central-estică a județului Sălaj, pe malul stâng al râului Someș. Se află la intersecția unor forme de relief diferite: Culoarul Someșului, Dealurile ȘimișnaGârbou, Depresiunea AlmașAgrij și Culmea Prisnelului. Este traversată de DN1H JibouDej și de a patra magistrala feroviară a țării, BucureștiBrașovDedaDejJibouBaia Mare. Distanța față de orașul Jibou, cu care se învecinează, este de 10 kilometri, iar până la Zalău, reședința județului, sunt 35 de kilometri.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Comuna Surduc, cu o suprafață de 71,42 km²[4] (a șasea între comunele județului), ocupă o poziție central-estică în cadrul județului Sălaj, la contactul a patru unități de relief importante: Culoarul Someșului, Dealurile Șimișna–Gârbou, Depresiunea Almaș–Agrij și Culmea Prisnelului. Din punct de vedere fizico-geografic comuna este situată la est de "jugul intracarpatic" (Munții Meseș–Dealul Dumbrava–Culmea Prisnelului). Dealurile Simișna–Gârbou ce alcătuiesc cea mai mare parte a comunei sunt reprezentate doar prin terminația lor nordică, care înclină treptat în această direcție către culoarul larg terasat al Someșului, către care se deschide și Depresiunea Almaș–Agrij. Culoarul este limitat spre vest de ultimele prelungiri ale culmii Prisnelului, reprezentate prin Piscuiul Ronei (438 m).

Climă[modificare | modificare sursă]

Date climatice pentru Surduc
Luna Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Anual
Maxima medie °C (°F) 1
(34)
3.8
(38,8)
10.3
(50,5)
16.2
(61,2)
21.4
(70,5)
24
(75)
25.9
(78,6)
25.6
(78,1)
21.8
(71,2)
15.8
(60,4)
8
(46)
2.8
(37,0)
14.7
(58.5)
Minima medie °C (°F) −6
(21)
−3.9
(25,0)
0.1
(32,2)
4.9
(40,8)
9.5
(49,1)
12.5
(54,5)
13.9
(57,0)
13.4
(56,1)
9.8
(49,6)
4.7
(40,5)
0.8
(33,4)
−3
(27)
4.7
(40.5)
Precipitații mm (inches) 41
(1.61)
36
(1.42)
34
(1.34)
48
(1.89)
72
(2.83)
89
(3.5)
75
(2.95)
67
(2.64)
40
(1.57)
39
(1.54)
45
(1.77)
53
(2.09)
639
(25,16)
Sursă: Climate-Data.org

Hidrografie[modificare | modificare sursă]

Teritoriul comunei este traversat de cursul mijlociu al Someșului, aici vărsându-se, pe un spațiu foarte restrâns, trei afluenți importanți ai acestuia: Valea Cristolțelului (Solonii), Valea Brâglezului (Gârboului) și Valea Almașului.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Antichitate și perioada daco-romană[modificare | modificare sursă]

Un castru roman de importanță istorică se află pe teritoriul satului Tihău. Acest castru a fost identificat pe teren și semnalat ca fortificație de interes istoric încă de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Primele săpături sistematice, având mai mult caracterul unor sondaje de informare, s-au întreprins abia în anul 1958, în cadrul șantierului arheologic de la Porolissum, unde își desfășura atunci lucrările un numeros colectiv de cercetători, sub conducerea profesorului Mihail Macrea.[5]

Castrul este situat pe un mic platou numit de localnici "Grădiște" sau "Cetate", platou ce se află în stânga Someșului, înainte de confluența acestuia cu Valea Almașului și la circa 120 m în stânga șoselei Dej–Jibou. În 1958 conturul castrului se distingea foarte bine pe teren, el fiind marcat de șanțul și valul de apărare, care se distingeau cu usurință pe toate laturile, iar locul porților turnurilor de colț și al clădirii comandamentului (principia) se recunoștea și el la suprafață, prezentându-se sub forma unor proeminențe ale terenului.[5] Acum, comparativ, totul apare mult mai șters, mai aplatizat.

În zona satului Brâglez au fost descoperite în 2002 184 de obiecte de bronz: arme, unelte, podoabe, piese utilizate în procesul prelucrării metalului, precum și de materie primă și resturi de turnare, cărora li se adaugă fragmente dintr-o piesă de argint, asociere extrem de puțin întâlnită în cazul depozitelor de la sfârșitul epocii bronzului din Europa.[6]

Atestare documentară[modificare | modificare sursă]

Comuna Surduc este atestată documentar începând cu anul 1554 când apare sub denumirea Nahyzwrdok. Mai târziu denumirea avea să capete mai multe forme: 1625 Nagi Szendok, 1630 Nagy-Szurduk, 1733 Szurduk, 1850 Szurdok, Szurduku, 1854 Szurduk, Surduc, 1930 Surduc, 1966 Surduc.[7]

Castelul Jósika[modificare | modificare sursă]

Harta localității Surduc, 1769–1773, cu zona castelului și capelei marcată
Miklós Jósika (1794–1865) a locuit în castelul de pe malul Someșului.

Destinul comunei este legat de existența pe teritoriul acesteia a Castelului Jósika. În secolul al XVII-lea, Surducul era în proprietatea familiei Csáky. Aveau un conac frumos, contruit în mijlocul unui parc din care n-a mai rămas aproape nimic. Conacul este transformat în castel în secolul al XIX-lea, când ajunge în posesia familiei Jósika. Cel mai de seamă reprezentant al acestei familii a fost scriitorul Miklós Jósika. Născut în 1794 la Turda, și-a petrecut o parte din viață pe moșia de la Surduc. Bunica din partea mamei a scriitorului a provenit din familia Csáky. Un inventar păstrat din 1854 consemnează o clădire fomată din 17 încăperi, printre care biroul scriitorului și o capelă.[8] În apropierea gării, Miklós Jósika a construit o criptă în memoria tatălui său, pe locul unde principele Transilvaniei Francisc Rákóczi al II-lea a servit ultimul său prânz, alături de László Csáky. Se întâmpla în 1705, înaintea catastrofalei bătălii de la Jibou, pierdută în fața armatei imperiale conduse de generalul Ludwig von Herbeville. Cripta adăpostea trei sicrie din fontă, dar acum au rămas doar pereții. În prezent, castelul este în proprietatea Agromec.[9]

Inundațiile din 2015[modificare | modificare sursă]

La sfârșitul lunii mai a anului 2015, comuna Surduc s-a confruntat cu cele mai mari inundații din 1970 încoace.[10][11][12] Localnicii au fost treziți din somn, când o viitură de pe dealul de lângă sat le-a inundat casele. Oamenii au fost evacuați imediat de pompieri și duși într-o zonă sigură.[13] Printre clădirile inundate se numără și sediul poliției locale, precum și curtea Liceului Tehnologic. Culturile oamenilor au fost distruse,[14] iar mai multe animale au murit înecate. Localitatea Solona a fost complet izolată de centrul comunei, după ce apele Văii Solonei au inundat singurul drum ce leagă satul de Surduc.[15]

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Surduc

     Români (91,41%)

     Romi (6,09%)

     Necunoscută (2,13%)

     Altă etnie (0,34%)


Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Surduc

     Ortodocși (86,99%)

     Penticostali (3,84%)

     Greco-catolici (2,68%)

     Martori ai lui Iehova (2,83%)

     Necunoscută (2,13%)

     Altă religie (1,5%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Surduc se ridică la 3.461 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 4.026 de locuitori.[16] Majoritatea locuitorilor sunt români (91,42%), cu o minoritate de romi (6,1%). Pentru 2,13% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[17] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (87%), dar există și minorități de penticostali (3,84%), martori ai lui Iehova (2,83%) și greco-catolici (2,69%). Pentru 2,14% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[18]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Surduc este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Alin-Cristian Băbănaș[*], de la Partidul Național Liberal, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[19]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Social Democrat 6            
Partidul Național Liberal 5            
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților 2            

Cultură și învățământ[modificare | modificare sursă]

În prezent, comuna Surduc dispune de un liceu tehnologic, rezultat din comasarea, în perioada 2009–2010, a școlilor cu clasele I–VIII din Tihău, Cristolțel, Turbuța și Brâglez. Primele mențiuni despre liceu datează din anul 1867 când în satele Surduc și Solona era "docente ambulant" Gavril Balmoș.[20] În anul 1894 s-a construit, prin contribuția sătenilor, un local propriu pentru școala confesională, compus dintr-o sală de învățământ și un coridor. În anul 1899 școala confesională se închide și se va redeschide abia în anul 1901, când învățătorul Tomșa Vasile predă scrisul și cititul, operațiile aritmetice și-i învață pe elevi cântece bisericești. În anul 1900 s-a construit localul pentru școala de stat și grădiniță de copii, ambele destinate învățământului în limba maghiară.[20]

Din anul 1919 începe învățământul de stat în limba română, primul dascăl fiind Panorariu Teodor, care a activat la liceu până în anul 1940. În urma Dictatului de la Viena, în perioada 1940–1944, învățământul s-a desfășurat în limba maghiară. Învățământul în limba română se reia în anul școlar 1944–1945, iar din 1946–1947 se deschide grădinița română.[20]

În anul școlar 2010–2011, starea unităților de învățământ din comună se prezenta astfel:[21]

Numele unității de învățământ Nr. preșc./elevi
Liceul Tehnologic Nr. 1 Surduc 484
Grădinița cu Program Normal Surduc 45
Grădinița cu Program Normal Brâglez 9
Școala cu Clasele I–IV Brâglez 11
Școala cu Clasele I–IV Cristolțel 15
Grădinița cu Program Normal Cristolțel 15
Școala cu Clasele I–IV Tihău 31
Grădinița cu Program Normal Tihău 37
Școala cu Clasele I–IV Turbuța 11

Economie[modificare | modificare sursă]

Posedând importante resurse minerale exploatabile, până nu demult economia comunei era susținută de activitățile miniere legate de exploatarea cărbunelui brun și a agregatelor de balastieră cantonate în luncile Someșului, Almașului și Brâglezului. În 1999, zona minieră HidaSurducJibouBălan a fost declarată, pe o perioadă de zece ani, zonă defavorizată.[22] În ultimii ani, pe lângă sectorul agricol bine reprezentat la nivelul comunei, s-a produs o revigorare accentuată a sectorului economic secundar și în rândul serviciilor.

Turism[modificare | modificare sursă]

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

  • Biserica Ortodoxă "Sfântul Ioan Botezătorul" din Surduc – a fost construită în perioada 1911–1913. Interiorul ei a fost pictat în anul 1973 de pictorul Hudici Vasile din Cluj.
  • Peștera lui Mihai – un mic abri suspendat căruia localnicii îi spun peșteră, cu o deschidere de 40–45 m, cu o înălțime de 4–4,5 m și tot atât de adâncă.
  • Cripta familiei Jósika din Surduc – a fost construită în anul 1825 de scriitorul Miklós Jósika în memoria tatălui său, pe o stâncă.
  • Castelul Jósika din Surduc (sec. XVII–XIX)
  • Casa piticilor
  • Casa Tâlharilor (Peștera lui Pintea Viteazu) – se află pe un deal împădurit cu fag, stejar, carpen, gorun, cu o terasă mai îngustă. Peștera este un banc de gresii a cărui eroziune a desprins un perete ferestruit vestic lăsând o încăpere nu mai largă de 50–60 cm și înaltă de 3 m.[23]
  • Biserica Ortodoxă din Brâglez construită în perioada 1930–1933
  • Valea Teștioarei, cu numeroase grote
  • Bancurile de gresii din Poiana Teștioarei, zonă peisagistică de un farmec deosebit
  • Complexul de lacuri Tăul Iezer, cu o bogată vegetație lacustră[24]
  • Castrul roman de la Tihău – este așezat pe partea stângă a Someșului, pe platoul numit Grădiște sau Cetate.
  • Monumentul eroilor, ridicat în anul 1958, în memoria celor 15 eroi căzuți în luptele grele din octombrie 1944, din Tihău, ridicat în centrul satului și un al doilea monument ridicat în curtea bisericii, pe care sunt înscrise numele lor
  • Biserica de lemn "Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil" din Turbuța. Nu se cunoaște anul construirii. Cel mai probabil a fost ridicată în sec. XVII–XVIII. Este consemnat anul 1816 când s-a adăugat prispa bisericii și s-a executat pictura. Autorii picturii sunt Lazăr Tocaciu și Biró Lajos din Orghiz. Tradiția spune că biserica a fost adusă din Gâlgău Almașului.

Personalități[modificare | modificare sursă]

  • Ion Maxim (1925–1980), filosof
  • Nicolae Both (n. 1933), profesor, poet și preot
  • Dorel Vișan (n. 1937), actor și poet
  • Vasile Pușcaș (n. 1952), profesor, diplomat și politician
  • Viorel Mureșan (n. 1953), poet optzecist, critic literar și publicist
  • Ludovica Breban (n. 1964), economist

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Prefixele județene utilizate în Romania pentru telefonia fixă au forma scriptică de patru caractere. Litera a din schemă poate avea valoarea 2 (Telekom) sau 3 (RCS & RDS)
  2. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  3. ^ Chendre-Roman, Gheorghe (2006). Dicționar etimologic al localităților din județul Sălaj. Editura Caiete Silvane. ISBN 973-7817-41-9 
  4. ^ Primăria Surduc”. Ghidul Primăriilor. https://www.ghidulprimariilor.ro/list/cityHallDetails/PRIM%C4%82RIA_SURDUC/109381. 
  5. ^ a b Dumitru Protase. Castrul roman de la Tihău (jud. Sălaj) în lumina cunoștințelor actuale. Cluj-Napoca: Institutul de Arheologie și Istoria Artei al Academiei Române. p. 75–78. http://www.institutarheologie-istoriaarteicj.ro/Articole/eph-IV-07.pdf 
  6. ^ Bejinariu, Ioan (2007). Depozitul de bronzuri de la Brâglez. Cluj-Napoca: Editura Mega. ISBN 978-973-7867-93-3. http://www.edituramega.ro/carte/346-depozitul-de-bronzuri-de-la-braglez-comuna-surduc-judetul-salajthe-bronze-deposit-from-braglez-surduc-salaj-county 
  7. ^ Surduc (Sălaj)”. Enciclopedia României. http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Surduc_(S%C4%83laj). 
  8. ^ Surduc, Castelul Jósika”. Welcome to Romania. http://www.welcometoromania.ro/DN1h/DN1h_Surduc_Castelul_Josika_r.htm. 
  9. ^ Tudoran, Ana (19 septembrie 2011). „Castelele monumente istorice din Sălaj se prăbușesc”. Graiul Sălajului. http://www.graiulsalajului.ro/castelele-monumente-istorice-din-salaj-se-prabusesc-a-24950. 
  10. ^ Olaru, Sebastian (27 mai 2015). „Sălajul, lovit de grindină și inundații”. Agerpres. http://www.agerpres.ro/social/2015/05/27/reportaj-salajul-lovit-de-grindina-si-inundatii-14-27-00. 
  11. ^ CODUL ROȘU de inundații, prelungit până joi noapte. În Maramureș, viiturile ar fi fost provocate de colmatarea cu PET-uri”. Știrile Pro TV. 27 mai 2015. http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/cod-rosu-de-inundatii-in-judetele-satu-mare-salaj-si-maramures-sunt-posibile-depasiri-ale-cotelor-de-pericol.html. 
  12. ^ 24 de persoane, evacuate în urma inundațiilor. Desfășurare de forțe în localitatea Surduc”. Știrile TVR. 27 mai 2015. http://stiri.tvr.ro/24-de-persoane--evacuate-in-urma-inundatiilor--desfasurare-de-forte-in-localitatea-surduc_60907.html. 
  13. ^ Măgrădean, Vasile (27 mai 2015). „Zeci de localități din Maramureș și Sălaj, afectate de inundații”. Mediafax. http://www.mediafax.ro/social/zeci-de-localitati-din-maramures-si-salaj-afectate-de-inundatii-14342735. 
  14. ^ Maxim, Irina (27 mai 2015). „Sălaj: Două școli închise și 31 de localități afectate de inundații”. Someșeanul. http://someseanul.ro/salaj-doua-scoli-inchise-si-31-de-localitati-afectate-de-inundatii/#. 
  15. ^ COD ROȘU de inundații în bazine hidrografice din județele Satu Mare, Sălaj și Maramureș. Numeroase localități, afectate de ape”. Gândul. 27 mai 2015. http://www.gandul.info/vremea-cod-rosu-de-inundatii-in-bazine-hidrografice-din-judetele-satu-mare-salaj-si-maramures-numeroase-localitati-afectate-de-ape-14342634.html. 
  16. ^ Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  17. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  18. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  19. ^ Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. http://www.2016bec.ro/wp-content/uploads/2016/06/Export_mandate-2.xlsx. 
  20. ^ a b c Liceul Tehnologic Nr. 1 Surduc”. Didactic.ro. http://scoli.didactic.ro/grup-scolar-surduc. 
  21. ^ Starea învățământului”. Inspectoratul Școlar al Județului Sălaj. http://www.ccdsj.ro/docs/ccd/STAREA_INVATAMANTULUI_SEM_I_2010_2011_SALAJ.pdf. 
  22. ^ Hotărârea nr. 201/1999 privind declararea zonei miniere Hida-Surduc-Jibou-Bălan, județul Sălaj, ca zonă defavorizată”. Lege5. http://lege5.ro/Gratuit/giztimzq/hotararea-nr-201-1999-privind-declararea-zonei-miniere-hida-surduc-jibou-balan-judetul-salaj-ca-zona-defavorizata. 
  23. ^ Bălaș, Lucia; Bódis, Ottilia (2013). Sălaj - ghidul localităților. Zalău: Biblioteca Județeană "I. S. Bădescu. p. 239. http://www.bjs.ro/Document_Files/Ghidsalaj/00000582/lduqu_GHID%2011%20febr.%202014%20final.pdf 
  24. ^ Goja, Lucian Petru. „Din Surduc pe vârful Pietros și la tăurile din Valea Iezer”. eMaramureș. http://www.emaramures.ro/foto/galerie/60/Din-Surduc-pe-varful-Pietros-si-la-taurile-din-Valea-Iezer.