Comuna Sâg, Sălaj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Sâg
—  Comună  —
Biserica de lemn din satul Sârbi
Biserica de lemn din satul Sârbi
Sâg (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 47°02′43″N 22°46′23″E

ȚarăFlag of Romania.svg România
Regiune de dezvoltare Regiunea de dezvoltare Nord-Vest
JudețSalaj county coat of arms.jpg Sălaj

SIRUTA142612

ReședințăSâg
Sate componenteSâg, Fizeș, Mal, Sârbi, Tusa

Guvernare
 - PrimarBonțe Florian[*][3][4] (PSD, )

Populație (2011)[1][2]
 - Total 3276 locuitori
 - Densitate39,5 loc./km²
 - Recensământul anterior, 20023.476 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal457300

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Localizare în cadrul județului
Localizare în cadrul județului

Sâg (în maghiară: Felsőszék) este o comună în județul Sălaj, Transilvania, România, formată din satele Fizeș, Mal, Sâg (reședința), Sârbi și Tusa.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna Sâg este situată în partea sud-vestică a județului Sălaj, la contactul Munților Plopișului cu Depresiunea Silvaniei, respectiv cu Depresiunea Plopișului. Satele Fizeș și Sâg sun în partea de nord-vest acomunei, Mal în partea de est la intrare dinspre Bănișor până la granița cu județul Cluj, Sârbi este încadrat de satele Mal, Sâg și Tusa, având cel mai mic teritoriu și satul Tusa, cu cel mai mare teritoriu este poziționat de-a lungul drumului județean Nușfalău-Ciucea, până la hotarul cu județele Cluj și Bihor.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Sâg

     Români (73,59%)

     Romi (20,72%)

     Slovaci (2,99%)

     Necunoscută (2,62%)

     Altă etnie (0,06%)


Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Sâg

     Ortodocși (73,77%)

     Romano-catolici (3,11%)

     Penticostali (13,52%)

     Greco-catolici (2,19%)

     Martori ai lui Iehova (3,9%)

     Necunoscută (2,71%)

     Altă religie (0,76%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Sâg se ridică la 3.276 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.476 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (73,6%). Principalele minorități sunt cele de romi (20,73%) și slovaci (2,99%). Pentru 2,63% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (73,78%), dar există și minorități de penticostali (13,52%), martori ai lui Iehova (3,91%), romano-catolici (3,11%) și greco-catolici (2,2%). Pentru 2,72% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Sâg este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Bonțe Florian[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat8        
Partidul Național Liberal3        
Uniunea Națională pentru Progresul României2        

Istoric[modificare | modificare sursă]

Din atestările documentare ale așezărilor la nivelul comunei, în intervalul dintre secolul al XIII-lea și secolul al XIV-lea, săpăturile arheologice aduc dovezi materiale ale unor locuiri mult înainte, astfel, în satul Sâg s-a descoperit un tezaur monetar datat în epoca bronzului. Satul Sâg este atestat documentar în anul 1257 sub denumirea de Terra Szek, Tusa în anul 1341, Sâbi în anul 1481, Mal în anul 1454 și Fizeș în anul 1341.

Biserica de lemn din Sârbi a fost ridicată în anul 1707, perioadă în care biserica ortodoxă română este supusă represaliilor datorate dependenței Transilvaniei de regimurile de la Viena și Budapesta.

Biserica de lemn din Tusa cu hramul "Sf. Arhangheli", a fost construită la sfârșitul secolul al XVII-leasecolului al XVII-lea, din lemn masiv și bine conservată.

Economie[modificare | modificare sursă]

Economia comunei este predominant agricolă, bazată pe cultura plantelor și creșterea animalelor, exploatarea fânețelor și pomicultură. În prezent, pe cursul râului Barcău, la Tusa, se construiește o nouă păstrăvărie ce va avea ca scop creșterea și comercializarea peștelui în cantități industriale, spre deosebire de cea veche, ce satisfăcea doar piața locală și zonele apropiate.

Atracții turistice[modificare | modificare sursă]

  • Biserica de lemn "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil" din satul Sârbi, construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric
  • Biserica de lemn "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril" din satul Tusa, construită în secolul al XVIII-lea, monument istoric
  • Izvoarele Barcăului
  • Păstrăvăria de la Tusa

Personalități născute aici[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  6. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • V. Cormoș. Județul Sălaj, Monografie, Ed. Sport Turism, București 1980
  • T. Morariu, V. Sorcovski. Județul Sălaj, Ed. Academiei RSR, București 1972
  • P. Mór. Monografia Comitatului Sălaj, Ed. Meridiane 1902

Vezi și[modificare | modificare sursă]