Comuna Marca, Sălaj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Marca
—  comună  —
Biserica de lemn din satul Porț
Biserica de lemn din satul Porț
Map
Marca (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 47°14′03″N 22°33′19″E ({{PAGENAME}}) / 47.23419°N 22.555142°E

Țară România
Regiune de dezvoltareRegiunea de dezvoltare Nord-Vest
Județ Sălaj

SIRUTA141946

ReședințăMarca
Sate componenteMarca, Leșmir, Marca-Huta, Porț, Șumal

Guvernare
 - PrimarDan-Ioan Șumălan[*][3][4] ( PNL, )

Suprafață
 - Total48,37 km²

Populație (2011)[1][2]
 - Total 2542 locuitori
 - Densitate52,02 loc./km²

Fus orarUTC+2

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Localizare în cadrul județului
Localizare în cadrul județului
Localizare în cadrul județului

Marca este o comună în județul Sălaj, Transilvania, România, formată din satele Leșmir, Marca (reședința), Marca-Huta, Porț și Șumal. [5] Este situată la o distanță de 55 km față de Zalău și 25 km față de Șimleu Silvaniei. Are o suprafață de 48,37 km².[6]

Demografie[modificare | modificare sursă]


Componența etnică a comunei Marca

     Români (75,72%)

     Maghiari (13,76%)

     Romi (6,56%)

     Slovaci (1,92%)

     Necunoscută (1,96%)

     Altă etnie (0,03%)


Componența confesională a comunei Marca

     Ortodocși (50,9%)

     Romano-catolici (2,28%)

     Reformați (10,7%)

     Greco-catolici (21,91%)

     Baptiști (10,5%)

     Necunoscută (1,92%)

     Altă religie (1,77%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Marca se ridică la 2.542 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.966 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (75,73%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (13,77%), romi (6,57%) și slovaci (1,93%). Pentru 1,97% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (50,9%), dar există și minorități de greco-catolici (21,91%), reformați (10,7%), baptiști (10,5%) și romano-catolici (2,28%). Pentru 1,93% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[7]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Marca este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Dan-Ioan Șumălan[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[8]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal5     
Partidul Social Democrat4     
Partidul Mișcarea Populară1     
Uniunea Democrată Maghiară din România1     

Atracții turistice[modificare | modificare sursă]

  • Biserica de lemn din satul Porț, construcție 1792, monument istoric
  • Cetatea dacică de la Marca, datează din sec I î.e.n.-I e.n. [5]
  • Monumentul Eroilor din Marca [5]
  • Defileul Barcăului
  • Muntele Șes - sit de importanță comunitară inclus în rețeaua ecologică europeană Natura 2000 în România.

Personalități[modificare | modificare sursă]

  • Ionel Chira (n.13 iul. 1972) - preot.[9]
  • Nicoale Costruț (n. 12 nov. 1941) - profesor.[9]
  • Felicia Drăgan (n. 9 aug.1974) - farmacist profesor universitar.[9]
  • Victor Hălmăjan (11. dec. 1934) - inginer.[9]
  • Gabriel Antoniu Lavrincic (n. 10 febr. 1976) ambasador cultural între România și Rusia, a intrat în Cartea Recordurilor cu un număr impresionant de scrisori primite și trimise, corespondența din perioada copilăriei cu destinatari din Uniunea Sovietică.[9]
  • Vladimir Pop Mărcanu (n. 8 aug. 1992, Popești, jud. Bihor - m. 21 aug. 2008, Deva) - scriitor.[9]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populaţia stabilă după etnie – judeţe, municipii, oraşe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central 
  5. ^ a b c BIBLIOTECA JUDEȚEANĂ I.S. BĂDESCU SĂLAJ (). SĂLAJ -GHIDUL LOCALITĂȚILOR (ed. EDIȚIA A II-A, REVIZUITĂ ȘI ADĂUGITĂ). ZALĂU. p. 200. ISBN 978-973-0-24720-6. 
  6. ^ Biblioteca Județeană I.S. Bădescu Sălaj (). Sălaj - Ghidul Localităților (ed. Ediția a II-a, revizuită și adăugită). p. 200. ISBN 978-973-0-24720-6. 
  7. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populaţia stabilă după religie – judeţe, municipii, oraşe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  9. ^ a b c d e f Biblioteca Județeană I.S.Bădescu Sălaj (). Sălaj - Ghidul Localităților (ed. Ediția a II-a, revizuită și adăugită). Zalău. p. 201. ISBN 978-973-0-24720-6. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]