Glod, Sălaj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Glod
—  Sat  —
Glod
Glod
Glod se află în România
Glod
Glod
Glod (România)
Localizarea satului pe harta României
Glod se află în Județul Sălaj
Glod
Glod
Glod (Județul Sălaj)
Localizarea satului pe harta județului Sălaj
Coordonate: Coordonate: 47°17′25″N 23°39′8″E / 47.29028°N 23.65222°E / 47.29028; 23.6522247°17′25″N 23°39′8″E / 47.29028°N 23.65222°E / 47.29028; 23.65222

ȚarăFlag of Romania.svg România
Regiune de dezvoltareRegiunea de dezvoltare Nord-Vest
JudețSalaj county coat of arms.jpg Sălaj
ComunăGâlgău

SIRUTA141214
Atestare documentară1538

Altitudine227 m.d.m.

Populație (2011)
 - Total448 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal457148
Prefix telefonic+40 x60 [1]

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Glod în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
Glod în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73

Glod este un sat în comuna Gâlgău din județul Sălaj, Transilvania, România.

Personalități[modificare | modificare sursă]

Vasile Vaida (1780-1834), secretar gubernial, născut în Glod, dintr-o veche familie românească ai cărei membri au fost înnobilați, în anul 1616, de principele Ardealului Gavril Bethlen, și dăruiți cu moșii în satele Glod și Frânceni [de Piatră]. V. Vaida a făcut liceul în Baia-Mare, iar filosofia și studiile juridice în Cluj. După unele servicii în administrație, a fost numit, în 1817, profesor de istoria dreptului penal la Universitatea de la Cluj. În 1824 Vasile Vaida și-a publicat cursurile: "Noțiunea dreptului și a legilor civile private din Transilvania", "Istoria legilor civile private din Transilvania" și "Istoria dreptului transilvan". În 1829 a fost numit secretar al guvernului regesc transilvan, în care timp a fost mâna dreaptă a ambilor episcopi români (unit și neunit) din această provincie în toate problemele politice și bisericești. Încercând o dragoste deosebită pentru Regimentul al Il-lea de graniță năsăudean, din cauza eroicelor fapte săvârșite în războaiele imperiului austriac, Vasile Vaida a retipărit, în 1830, "Poemation de secunda legione valachica" a lui Cosimelli-Tannoli, completând-o cu ale sale "Reflectiones" (istoria faptelor regimentului până în acel an). A fost un aprig apărător al drepturilor neamului românesc din Ardeal. La înmormântarea sa, oficiată de episcopul Blajului Ioan Lemeni, unul dintre asistenți ar fi exclamat: "A murit Hristosul Valahilor".[2]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Iuliu Moisil, Biografia lui Anton Cosimelli, în "Arhiva Someşană", nr. 25, Năsăud, oct. 1938-mart. 1939, p.447-481 passim.