Surduc, Sălaj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Surduc
Szurdok (maghiară)
—  Sat  —
Surduc
Surduc
Surduc se află în România
Surduc
Surduc (România)
Localizarea satului pe harta României
Coordonate: Coordonate: 47°15′17″N 23°20′55″E / 47.25472°N 23.34861°E / 47.25472; 23.3486147°15′17″N 23°20′55″E / 47.25472°N 23.34861°E / 47.25472; 23.34861

Țară Flag of Romania.svg România
Regiune de dezvoltare Regiunea de dezvoltare Nord-Vest
Județ Salaj county coat of arms.jpg Sălaj
Comună Surduc

SIRUTA 142783
Atestare documentară 1544

Populație (2011)
 - Total 1.222 locuitori

Fus orar EET (+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (+3)
Cod poștal 457315
Prefix telefonic +40 x60 [1]

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Surduc (în maghiară Szurduk, alternativ Nagyszurduk)[2] este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Sălaj, Transilvania, România.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Atestare documentară: 1544 Nahzywrdok, 1625 Nagi Szendok, 1630 Nagz-Szurduk, 1733 Szurduk, 1850 Szurdok, 1854 Szurduk, 1930 Surduc, 1966 Surduc.

Configurația morfologică a locului în care este așezată astăzi localitatea justifică denumirea de: trecătoare, loc de acces, defileu, deoarece pe aici se putea trece spre est sau vest prin defileul Văii Someșului și totodată, din acest loc se pătrundea pe Valea Gârboului, Poiana Onții și în fine, pe Valea Solonei, înspre Solona, Teștioara și Văleni.

În diferite anale și arhive se pomenește de satul Surduc pentru prima dată în anul 1544 sub numele de „Naghzurdoc”. Se presupune că zona aceasta a Transilvaniei era condusă de un anumit baron, care și-a stabilit reședința în partea de nord-vest a satului Surduc (zonă denumită azi Bărc). Numele satului este cuvânt de origine slavonă surdec, însemnând „cot”. Având în vedere că Someșul face cea mai mare cotitură în cursul sau în dreptul satului Surduc, numele este justificat.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Teritoriul ocupat de localitatea Surduc se desfășoară în partea de nord-vest a României, în cuprinsul județului Sălaj. Întreaga comună înglobează 7 sate și anume: Surduc (Szurdok), Brâglez (Tótszállás), Cristolțel (Kiskeresztes), Solona (Szalonnapatak), Teștioara (Kőszénbányatelep), Tihău (Tihó) și Turbuța (Turbóca).

Satul Surduc ocupă o poziție central-estică în cadrul județului Sălaj, la contactul a patru unități de relief importante: Culoarul Someșului, Dealurile Șimișna - Gârbou, Depresiunea Almaș - Agrij și Culmea Prisnelului.

Întreaga comună este drenată, în partea de vest și nord-vest, de râul Someș și pârâuri ce izvorăsc din acesta (Valea Gârboului, Valea Solonei, Valea Almașului, Valea Teștioarei, Valea Cristolțelului ș.a.).

Din punct de vedere al numărului de locuitori, satul Surduc, împreună cu satele adiacente, se caracterizează prin faptul că este un sat de mărime mijlocie și că aici se întreprind câteva funcții economice vitale zonei de est a județului Sălaj.

Populația[modificare | modificare sursă]

Având în vedere rolul populației în ansamblul teritorial rural, studiile demografice au în vedere: numărul și dinamica populației, structura pe sexe și grupe de vârstă, structura profesională, structura pe medii socio-economice și geografice, densitatea populației, nivelul de trai, structura națională etc.

Scurt istoric al populării comunei[modificare | modificare sursă]

Izvoarele istorice susțin că teritoriul comunei este populat din timpuri străvechi. Din timpul perioadei romane se poate aminti existența castrului roman de la Tihău, precum și a altor fortificații ridicate pe înălțimile din jur (Dealul Hrăii etc.). Cercetările vechi au arătat, iar cele mai noi au confirmat, ridicarea acestora de către unități auxiliare, precum Cohors I Cannanefatium. Retragerea aureliană nu a însemnat nici părăsirea acestor locuri decât de administrație, armată, pe când civilii care trăiau pe lângă castru au rămas, iar peste Someș erau dacii liberi. Atestarea documentară a satelor comunei în secolele XIV – XVI nu poate conduce la concluzia că neapărat atunci s-au înființat satele, ci mult mai devreme.

Numărul populației[modificare | modificare sursă]

La recensământul populației din 18 martie 2002 populația comunei Surduc se cifra la 4.096 locuitori, situându-se pe locul 6 între comunele județului Sălaj.

Grupând populația pe localitățile componente ale comunei situația se prezintă astfel:

Sat Populația rezidentă la nivelul anului 2002 Procentul din totalul populației
Surduc 1.437 loc. 34%
Tihău 1.080 loc. 27%
Cristolțel 460 loc. 11%
Turbuța 378 loc. 9%
Brâglez 353 loc. 9%
Solona 288 loc. 7%
Teștioara 100 loc. 2%
Minoritate Procentul din totalul populației Numărul de persoane
Maghiară 0,27% 10 persoane
Rromă 2,63% 108 persoane
Alte naționalități (jidani, nemți, evrei ș.a.) 0,04% cca. 5 persoane

Economie[modificare | modificare sursă]

Comerțul[modificare | modificare sursă]

Alimentar

  • magazine alimentare de comerț cu amănuntul: 8
  • magazine desfacere en-gross – nu există

Alte domenii

  • materiale de construcții, lemnoase și alte accesorii: 1
  • produse farmaceutice: 1

Turismul Fondul turistic de natură antropică, reprezentat de ruinele castrului roman de la Tihău, biserica de lemn "Sfinții Arhangheli" din Turbuța (sec. XVII), castelul Jozsika din Surduc (sec. XVII-XIX) completează zestrea turistică a comunei.

Industria Există ramuri ale industriei reprezentate de intreprinderi mici-mijlocii care au un nivel de productivitate care poate fii eficientizat și mărit:

  • unități de construcții civile: 2
  • unitate de extracție și prelucrare a minereurilor pentru industria chimică: 1
  • unitate de producție mobilier: 1

Servicii La nivelul comunei noastre există unități care prestează anumite servicii, care în măsura dezvoltării și măririi numărului lor ar putea acoperi o gamă destul de variată:

  • unitate tip restaurant: 1
  • unitate de servicii auxiliare în domeniul silvic

Agricultura - este bazată pe producțiile la nivel de familii și se desfășoară atât în câmp deschis cât și în grădini legumicole.

  • Suprafață teren arabil: 1.722 ha
  • Asociații agricole: nu există
  • Tipuri de culturi: cartofi, porumb, păioase, mere, pere, prune, cireșe, vișine, caise, piersici etc.
  • Puncte de prelucrare a culturilor: nu există

Legumicultura profită de o zonă cu climat temperat și astfel este una variată și exclusiv naturală. Specii de legume cultivate cu preponderență sunt morcovi, pătrunjei, vinete, ceapă, tomate etc. și se cultivă în solarii și pe câmp.

  • Apa provine de la: circuitul apei în natura
  • Puncte desfacere: piața din orașele apropiate
  • Puncte de prelucrare: nu există

Pomicultura nu se bucură de o exploatare controlată, ea fiind prezentă la nivelul de pomi fructiferi răzleți, dar există și 20 ha de livadă intensive de pruni și cireși în localitatea Călacea.

  • Apa provine de la: circuitul natural al apei în natură
  • Puncte desfacere: nu există
  • Puncte de prelucrare: nu există

Viticultura - nu se bucură de o exploatare controlată.

  • Apa provine de la: circuitul natural al apei în natură
  • Puncte desfacere: nu există
  • Puncte de prelucrare: nu există

Zootehnia - ramură cu potențial dar neexploatată (animalele sunt prezente doar la nivel de gospodării) - există 4 puncte de colectare/prelucrare a laptelui.

Infrastructură[modificare | modificare sursă]

Drum public:

  • Drum european: 0 km;
  • Drum național: DN1H cu o lungime de 9 km și DN1G cu o lungime de 3 km;
  • Drum comunal: 37,6 km (din care 2 km asfaltat și 35,6 km neasfaltat);
  • Drum sătesc: 32,139 km (din care 4 km asfaltat și 28,139 km neasfaltat).
  • Există cale ferată, gara fiind în localitatea Surduc.
  • Lungimea căii ferate care traversează comuna este de cca. 10 km.
  • Calea ferată industrială traversează localitatea Surduc.

Infrastructura tehnico-edilitară:

  • Rețeaua de alimentare cu apă este formată din fântânile publice și fântânile casnice.
  • Surse alimentare cu apă:
  • Rețea de alimentare cu apă potabilă: în total 32 km, distribuită după cum urmează:
  • Surduc: 5 km
  • Tihău: 12 km
  • Cristolțel: 3,5 km
  • Solona: 4 km
  • Brâglez: 2,5 km
  • Turbuța: 5 km
  • Rețeaua a fost pusă în funcțiune în anul 1994 și se află în stare de funcționare bună.
  • Alte surse de apă potabilă:
  • Izvoare captate
  • Forări în adâncime: fântâni existente în gospodăriile sătenilor;
  • Rețea de canalizare - nu există.
  • Rețea de alimentare cu gaze naturale - se întinde pe o lungime de 16,2 km.
  • Rețeaua a fost pusă în funcțiune în anul 1999 și se află în stare bună de funcționare.
  • Energie electrică - este asigurată de societatea națională de furnizare - distribuitor: S.C. Electica SA.
  • Telecomunicațiile - sunt deservite de către furnizori de telefonie fixă.
  • Operatori: ROMTELECOM
  • Servicii oferite: abonamente lunare de telefonie fixă
  • Nr. abonați: 305.
  • Internetul: În instituțiile publice: există Internet și rețea, există site-ul de prezentare - www.primaria-surduc.ro.
  • În toată comuna sunt aprox. 2.300 de persoane conectate la Internet.

Atracții turistice[modificare | modificare sursă]

  • Peștera lui Mihai;
  • Valea Teștioarei;
  • Castelul Jozsika (sec. XVII - XIX);
  • Pensiunea Alexander (construcție definitivată în anul 2008);
  • Cripta baronului;
  • Cabana privată Valea Hrăii;
  • Cabana Ocolul Silvic;
  • Casa Piticilor;
  • Bisericile de lemn (Surduc, Turbuța).

Distanțe[modificare | modificare sursă]

Personalități[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • V. Cormoș. Județul Sălaj, Monografie, Ed. Sport Turism, București 1980
  • I. A. Goia. Zona Etnografică Meseș, Ed. Sport Turism, București 1982
  • T. Morariu, V.Sorcovski. Județul Sălaj, Ed. Academiei RSR, București 1972
  • P. Mör. Monografia Comitatului Sălaj, 1902

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ hu Szabó M. Attila (). Erdély, Bánság és Partium történeti és közigazgatási helységnévtára. Arcanum. 

Vezi și[modificare | modificare sursă]