Surduc, Sălaj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Surduc
—  Sat  —
Surduc
Surduc
Surduc se află în România
Surduc
Surduc (România)
Localizarea satului pe harta României
Coordonate: Coordonate: 47°15′17″N 23°20′55″E / 47.25472°N 23.34861°E / 47.25472; 23.3486147°15′17″N 23°20′55″E / 47.25472°N 23.34861°E / 47.25472; 23.34861

ȚarăFlag of Romania.svg România
Regiune de dezvoltareRegiunea de dezvoltare Nord-Vest
JudețSalaj county coat of arms.jpg Sălaj
ComunăSurduc

SIRUTA142783
Atestare documentară1544

Populație (2011)
 - Total1.222 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal457315
Prefix telefonic+40 x60 [1]

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Surduc (în maghiară Szurduk, alternativ Nagyszurduk)[2] este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Sălaj, Transilvania, România.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Prima mențiune documentară a așezării datează din anul 1554, când moșia și satul se aflau în proprietatea văduvei lui Imre Balassa, Anna Somi.[3] Satul aparținea de Gârbou și împreună cu acesta făcea parte din cetatea Almașului din județul Cluj. În 1641, satul este moșie Csáky, dar devine renumit datorită baronului Miklós Jósika, primul romancier romantic maghiar, a cărui viață este strâns legată de castelul din localitate.[4] După moartea tatălui său, survenită în 1824, se mută aici în 1834 și se dedică literaturii.[4] Starea castelului este și astăzi relativ bună.

Versiunile denumirilor localității au fost: 1554 – Naghzwrdok, 1625 – Nagi Szurdok, 1630 – Nagy-Szurduk, 1733 – Szurduk, 1850 – Szurdok, Szurduku, 1854 – Szurduk, Surduc, 1930 – Surduc, 1966 – Surduc.[5]

Numele satului este cuvânt de origine slavonă, surdec însemnând „cot”. Având în vedere că Someșul face cea mai mare cotitură în cursul său în dreptul satului Surduc, numele este justificat.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Climă[modificare | modificare sursă]

În Surduc, clima este caldă și temperată. Aceasta se caracterizează prin precipitații semnificative chiar și în cele mai uscate luni și o temperatură medie anuală de 9,7°C. Clima de aici este clasificată ca Cfb de sistemul Köppen-Geiger.[6]

Date climatice pentru Surduc
Luna Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Anual
Maxima medie °C (°F) 1
(34)
3.8
(38,8)
10.3
(50,5)
16.2
(61,2)
21.4
(70,5)
24
(75)
25.9
(78,6)
25.6
(78,1)
21.8
(71,2)
15.8
(60,4)
8
(46)
2.8
(37,0)
14.7
(58.5)
Media zilnică °C (°F) −2.5
(27,5)
−0.1
(31,8)
5.2
(41,4)
10.5
(50,9)
15.4
(59,7)
18.2
(64,8)
19.9
(67,8)
19.5
(67,1)
15.8
(60,4)
10.2
(50,4)
4.4
(39,9)
−0.1
(31,8)
9.70
(49.46)
Minima medie °C (°F) −6
(21)
−3.9
(25,0)
0.1
(32,2)
4.9
(40,8)
9.5
(49,1)
12.5
(54,5)
13.9
(57,0)
13.4
(56,1)
9.8
(49,6)
4.7
(40,5)
0.8
(33,4)
−3
(27)
4.7
(40.5)
Precipitații mm (inches) 41
(1.61)
36
(1.42)
34
(1.34)
48
(1.89)
72
(2.83)
89
(3.5)
75
(2.95)
67
(2.64)
40
(1.57)
39
(1.54)
45
(1.77)
53
(2.09)
639
(25,16)
Sursă: Climate-Data.org

Populație[modificare | modificare sursă]

Conform recensământului efectuat în 2011, populația satului Surduc se ridică la 1.222 de locuitori,[7] în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 1.437 de locuitori.

Economie[modificare | modificare sursă]

În localitate a funcționat o mină de cărbune brun,[8] închisă după 1989.[9]

Educație[modificare | modificare sursă]

În satul Surduc funcționează o grădiniță cu 36 de copii și un liceu tehnologic cu 370 de elevi.[10] În cadrul liceului operează și o bibliotecă cu un fond minim de carte, care să acopere nevoile din unitate.[11]

Sănătate[modificare | modificare sursă]

Satul Surduc dispune de un cabinet de medicină de familie, un cabinet de medicină dentară și o farmacie.[12]

Transporturi[modificare | modificare sursă]

Surduc este traversat de drumul național DN1H RăstociAleșd.

Prin Surduc trece a patra magistrală feroviară a țării, BucureștiBrașovToplițaDedaDejJibouBaia MareSatu Mare. Un total de 10 trenuri tranzitează în fiecare zi gara din Surduc.[13]

Personalități[modificare | modificare sursă]

  • Vasile Pușcaș (n. 1952), profesor, diplomat și politician
  • Emanuel Petran (n. 1969), actor[14]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ hu Szabó M. Attila (). Erdély, Bánság és Partium történeti és közigazgatási helységnévtára. Arcanum. 
  3. ^ Ioan Dîngă, Mădălina Rus, Ioan Petran, Mihai Zaharia, Emanuel Petran (). „Personalități ale comunei Surduc” (PDF). Liceul Tehnologic Nr. 1 Surduc. p. 4. 
  4. ^ a b „Surduc”. Welcome to Romania. 
  5. ^ Coriolan Suciu (). Dicționar istoric al localităților din Transilvania. București: Editura Academiei Republicii Socialiste România. 
  6. ^ en „CLIMATE: SURDUC”. Climate-Data.org. 
  7. ^ „Populația stabilă (rezidentă) pe județe, categorii de localități, municipii, orașe, comune și localități componente”. Recensământul populației și al locuințelor 2011. Institutul Național de Statistică. 
  8. ^ Adrian Lungu (). „Din șuț în puț”. Sălăjeanul. 
  9. ^ Eduard Farcaș (). „Cum a fost ruinată economia Sălajului”. România liberă. 
  10. ^ „Plan de acțiune al școlii” (PDF). Inspectoratul Școlar al Județului Sălaj. . pp. 31–33. 
  11. ^ „Raportul anual de evaluare internă pentru anul 2014-2015”. Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar. p. 10. 
  12. ^ „Distribuția teritorială a furnizorilor de servicii medicale”. Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Sălaj. 
  13. ^ „PLECĂRI / ÎNTÂRZIERI TRENURI DIN GARA SURDUC SĂLAJ HM”. Mersul trenurilor. 
  14. ^ „Emanuel Petran”. Teatrul Național Cluj-Napoca.