Saturn (planetă)
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
 |
Acest articol despre astronomie este un ciot. Puteţi ajuta Wikipedia prin completarea sa! Află mai multe la Portal:Astronomie! Vezi Proiect:Astronomie. |
|
|
|||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Imagine realizată de Voyager 2. | |||||||
| Descoperire | |||||||
| Descoperit de | |||||||
| Data descoperirii | cunoscut din antichitate | ||||||
| Parametrii orbitali | |||||||
| Semiaxa mare | 1,43353 mrd. km 9,582 u.a. |
||||||
| Distanţa la periheliu | 1,35255 mrd. km 9,041 u.a. |
||||||
| Distanţa la afeliu | 1,514599 mrd. km 10,124 u.a. |
||||||
| Excentricitatea | 0,0565 | ||||||
| Perioada siderală | 29,457 ani | ||||||
| Perioada sinodică | 378,09 zile | ||||||
| Viteza medie pe orbită | 9,69 km/s | ||||||
| Înclinarea faţă de ecliptică | 2,485° | ||||||
| Caracteristici fizice | |||||||
| Diametrul la Ecuator | 120.536 km | ||||||
| Suprafaţa | 42,61 mrd. km² | ||||||
| Masa | 5,6846 × 1026 kg (de 95,159 ori masa pământului) |
||||||
| Densitatea medie | 0,687 g/cm³ | ||||||
| Acceleraţie gravitaţională la Ecuator |
8.96 m/s² (0.914 g) |
||||||
| Perioada de rotaţie | 10 h 45 m 45 s (± 36 s) |
||||||
| Înclinaţia Axe de rotaţie | 26,73° | ||||||
| Albedo | 0,74 | ||||||
| Viteza de eliberare | 35,5 km/s | ||||||
| Temperatură la 1 bar |
|
||||||
| Caracteristicele atmosferei | |||||||
| Presiune atmosferică | 140 kPa | ||||||
| Hidrogen | 96,3% | ||||||
| Heliu | 3,25% | ||||||
| Metan | 4.500 ± 2.000 ppm | ||||||
| Amoniac | 125 ± 75 ppm | ||||||
| Deuteriu | 110 ± 58 ppm | ||||||
| Ethan | 7 ± 1,5 ppm | ||||||
| Date diverse | |||||||
| Numărul de sateliţi | 61[1] | ||||||
_large.jpg)
Saturn este a şasea planetă de la Soare şi a doua ca mărime din Sistemul Solar, după Jupiter. Împreună cu Jupiter, Uranus şi Neptun, Saturn este clasificat ca un gigant gazos. Aceste planete sunt numite corpuri joviane, însemnand planete asemănătoare cu Jupiter.
Saturn este numit după zeul roman Saturnus (care va denumi ziua de sâmbătă), echivalentul zeului grec Kronos (Titan şi tatăl lui Zeus), babilonianul Ninurta şi divinităţii Hindu Shani. Simbolul lui Saturn este coasa zeului Kronos (Unicode: ♄).
Planeta este compusă din hidrogen şi proporţii mici de heliu şi alte elemente. Structura internă a planetei constă într-un miez de piatră şi gheaţă, înconjurat de un strat gros de hidrogen metalic şi un strat gazos exterior. Atmosfera este blândă, deşi multe caracteristici intense pot apărea. Vânturile de pe Saturn pot atinge viteze de 1,800 km/h, mult mai rapide decât cele de pe Jupiter. Are un câmp magnetic a cărui putere este un intermediar între cea a Pământului şi câmpul puternic al lui Jupiter.
Saturn prezintă un sistem de inele, care sunt alcătuite din particule de gheaţă şi mici cantităţi de deşeuri de praf şi rocă. 61 de sateliţi cunoscuţi orbitează în jurul planetei, fără a socoti particulele din inele. Titan, cel mai mare satelit al lui Saturn şi al doilea satelit ca mărime din Sistemul Solar (după Ganimede, satelitul lui Jupiter), este mai mare ca planeta Mercur şi este singura planetă din Sistemul Solar care are o atmosferă cu o consistenţă semnificativă.[1]
Cuprins |
[modifică] Caracteristici fizice
Datorită combinaţiei dintre densitatea mică, rotaţia rapidă şi starea fluidă, Saturn este un sferoid aplatizat; este turtit la poli şi bombat la ecuator. Razele ecuatoriale şi polare diferă cu aproape 10% - 60.268 vs 54.364 km. Celelalte planete sunt şi ele turtite, dar într-o măsură mai mică. Saturn este singura planetă din Sistemul Solar mai puţin densă ca apa. Deşi miezul planetei este mai dens ca apa, densitatea specifică obişnuită a lui Saturn este de 0.69 g/cm3 datorită atmosferei sale gazoase. Saturn cântăreşte doar cât 95 de Pământuri, comparativ cu Jupiter, care are masa de 318 ori mai mare decât a Terrei, dar mai mare doar cu 20% decât Saturn.
[modifică] Structura internă
Deşi nu sunt informaţii directe despre structura internă a planetei, se crede că interiorul lui Saturn este similar cu al lui Jupiter, având un nucleu mic de rocă, înconjurat de hidrogen şi heliu. Miezul este similar în compoziţie cu cel al Pământului, însă mai dens. Deasupra miezului se alfă un strat gros de hidrogen metalic, urmat de un strat de hidrogen lichid şi heliu, iar în spaţiul exterior la 1000 km atmosfera gazoasă. Sunt prezente si urme de gheata. Regiunea miezului este estimata a fi egala cu 9-22*masa Pamantului. Saturn are un miez fierbinte, estimat a avea temperatura de 11,700 °C si radiaza energie de 2,5 ori mai multa decat primeste de la Soare. Cea mai mare parte a energiei este generata prin mecanismul Kelvin-Helmholtz (compresie gravitationala lenta), insa producerea caldurii planetei nu este explicabila doar prin acest mecanism. Un procedeu aditional propus prin care Saturn isi creeaza caldura este "ploaia" de heliu din interiorul planetei, picaturile de heliu eliberand caldura prin frecare pe masura ce cad prin hidrogenul mai usor.
Atmosfera saturniană prezintă benzi paralele, asemănătoare cu cea a planetei Jupiter, însă în cazul lui Saturn aceste benzi nu sunt la fel de bine conturate şi sunt mai late la ecuator. Vânturile aici sunt printre cele mai puternice din întreg sistemul solar, date înregistrate de Voyager indică maxime de 500 m/s Solarviews
Atmosfera lui Saturn,de obicei calmă, prezintă uneori structuri şi elemente specifice; în 1990 telescopul Hubble a observat o uriaşă formaţiune noroasă lângă ecuatorul lui Saturn, care dispăruse în 1994 când Voyager a depistat o altă furtună, mai mică. Furtuna observată în 1990 are un caracter ciclic, manifestându-se odată la aproximativ 30 de ani; au mai fost observate furtuni în 1876, 1903, 1933 şi 1960, cea din 1933 fiind cea mai cunoscută. Respectând regula, următoarea apariţie ar trebui să fie în 2020 (cf. Kidger 1992).
Folosind imagini în infraroşu, astronomii au observat că Saturn are vortexuri (vârtejuri cu pâlnie) polare cu temperatura mai ridicată, acest fenomen fiind unic în cadrul planetelor sistemului solar.
.
[modifică] Sateliţii lui Saturn
Saturn are circa 61 sateliţi.
| Principalii sateliţi, comparaţi cu Luna | ||||
|---|---|---|---|---|
| Nume | Diameteru (km) |
Masă (kg) |
Raza orbitei (km) | Perioada orbitală (zile) |
| Mimas | 400 (10% Luna) |
0.4×1020 (0.05% Luna) |
185,000 (50% Luna) |
0.9 (3% Luna) |
| Enceladus | 500 (15% Luna) |
1.1×1020 (0.2% Luna) |
238,000 (60% Luna) |
1.4 (5% Luna) |
| Tethys | 1060 (30% Luna) |
6.2×1020 (0.8% Luna) |
295,000 (80% Luna) |
1.9 (7% Luna) |
| Dione | 1120 (30% Luna) |
11×1020 (1.5% Luna) |
377,000 (100% Luna) |
2.7 (10% Luna) |
| Rhea | 1530 (45% Luna) |
23×1020 (3% Luna) |
527,000 (140% Luna) |
4.5 (20% Luna) |
| Titan | 5150 (150% Luna) |
1350×1020 (180% Luna) |
1,222,000 (320% Luna) |
16 (60% Luna) |
| Iapetus | 1440 (40% Luna) |
20×1020 (3% Luna) |
3,560,000 (930% Luna) |
79 (290% Luna) |
[modifică] Note
- ^ Known populations of solar system objects. Accesat la data de 2008-11-07.
[modifică] Vezi şi
[modifică] Legături externe
|
||||||||||||||||||||||||||||
