Mimas (satelit)
| Descoperit | |
|---|---|
| Descoperit de | William Herschel |
| Data | 17 de septembrie din 1789 |
| Caracteristicile orbitei | |
| Semiaxul mare | 185.520 km |
| Excentricitate | 0,0202 |
| Timpul orbital | 22 h 37 min 5 s |
| Inclinare | 1,53 ° |
| Satelit natural al planetei | Saturn |
| Caracteristici fizice | |
| Diametru principal | 397,2 km |
| Masa | 3,84×1019 kg |
| Densitate medie | 1,17 g/cm³ |
| Gravitate superficială | 0,077 m/s² |
| Timpul de rotație | 22 h 37 min 5 s (sincron cu orbita) |
| Inclinare axială | 0,005 ° |
| Albedo | 0,77 |
| Atmosferă | inexistentă |
Mimas este unul dintre cele 53 sateliți ale lui Saturn descoperit în 1789 de William Herschel și numit în acel moment Saturn I pentru că era satelitul cel mai intern (înconjoară planeta Saturn în 22,5 ore) între cele descoperite atunci de Herschel. Numele posterior, Mimas, provine din mitologia greacă, unde Mimas este unul dintre giganți, fiul lui Gaia.
[modificare] Caracteristici fizice
Mimas este un corp înghețat de joasă densitate, 1,19g/cm³, probabil este constituit în cea mai mare parte din gheață de apă cu o mică concentrație de materiale dense. Are un diametru de 397 kilometrii și suprafață, plină de cratere, are un enorm crater de impact de 130 km de diametru numit Herschel. Impactul care a format acest crater a fost atat de violent că a produs fracturi vizibile în partea opusă a satelitului. Probabil dacă impactul ar fi fost ceva mai puternic putea să distrugă un corp de mărimea Mimas. Se estimează că Herschel a fost rezultatul unui impact de (31 km/s) și o cometă de 5 km diametru.
Satelitul nu este un corp sferic pentru că suportă puternice forțe de maree produse de Saturn. Forțele de maree dau satelitului o rotație sincronă, adică, perioada de rotație este egala cu perioada orbitala în jurul lui Saturn. Această orbită are o semiaxă de 185.520 km, de trei ori raza planetei Saturn, acest lucru marește intensitatea forțelor de maree. Mimas este responsabilă principală de curățarea particolelor in diviziunea Cassini, care separă inelele A și B.
[modificare] Rezultate recente
Misiunea Cassini a avut o întâlnire apropiată de (62. 700 km) cu Mimas pe 2 august din 2005, care a revelat că Mimas este unul dintre sateliții cu cele mai multe cratere din sistemul lui Saturn, și cu puține evidențe de activitate geologică. De fapt Mimas este atât de plin de cratere încât noile cratere pot doar să apară in altele mai vechi, cea ce se numește saturare. Deasemenea s-au văzut crapături de un kilometru de profunzime; se bănuiește că sunt foarte vechi și unicul indiciu că ar fi existat activitate geologică în timpuri indepărtate. S-a observat că unele cratere mai înalte ( cu pereți de pân la 4 km înalțime) au material sub formă de praf în interior, care poate să fie efectul materialului desprins din pereții craterului când a avut loc impacte de mare forță, în alte părți ale satelitului Mimas.
[modificare] Mimas în arta SF
- S-au realizat numeroase comparații între aspectele satelitului Momas și imaginea din Steaua Morții din filmul Războiul stelelor. Este vorba doar de o coincidență, satelitul Mimas nu a fost fotografiat decât trei ani după inaugurarea filmului.
- În romanul pentru adolescenți Lucky Starr și inelele din Saturn (Isaac Asimov, 1958) eroul, Lucky Starr, reușește să scape de cei care-l urmăreau (locuitori din Sistemul Sirio) ciocnind nava lor de suprafața satelitului Mimas, fiind format din gheață, impactul topește suprafața permițând să ascundă nava în care călătorește eroul.
- În episodul din serialul TV Star Trek: Generația următoare, Miamis este locul unde se găsește o stație de evacuare după coliziunea navelor.
- În romanele lui Rob Grant și Doug Naylor bazate pe comedia BBC Red Dwarf, Mimas are un enorm și aglomerat spațioport în care Dave Lister, ultimul uman viu din galaxie, reușește să scape începând o călătorie în Red Dwarf.
- Mimas în ficțiunea Mimas, deasemenea apare în sonetul XXI de Herrera sub numele de Mimante, dar în acest caz este o aluzie la mitul lui Mimante.
| Sateliți planetari: | Tereștri • Marțieni • Jovieni • Saturnieni • Uranieni • Neptunieni |
| Alte sisteme de sateliți: | Plutonieni • Eridieni |
| Cei mai mari sateliți: | Ganymede • Titan • Callisto • Io (satelit) • Luna • Europa • Triton Titania • Rhea • Oberon • Iapetus • Charon • Umbriel • Ariel • Dione • Thethys |
|
|||||||||||||||||||||||||||||||
|
|||||||||||||||||||||||||||||