Sateliții naturali ai lui Saturn

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Sateliții lui Saturn
Comparație de masă: Titan are 96% din masa totală a sateliților saturnieni!

Sateliții naturali ai lui Saturn sunt numeroși și diferiți, variind de la mici sateliți cu mai puțin de 1 kilometru diametru până la enormul Titan, care este mai mare decât planeta Mercur. Saturn are 62 de sateliți cu orbite confirmate, cincizeci și trei care au nume și doar treisprezece dintre ei au diametre mai mari de 50 km.[1] [2][3][4]

Principalii sateliți, comparați cu Luna
Nume Diameteru
(km)
Masă
(kg)
Raza orbitei (km) Perioada orbitală (zile)
Mimas 400
(10% Luna)
0.4×1020
(0.05% Luna)
185,000
(50% Luna)
0.9
(3% Luna)
Enceladus 500
(15% Luna)
1.1×1020
(0.2% Luna)
238,000
(60% Luna)
1.4
(5% Luna)
Tethys 1060
(30% Luna)
6.2×1020
(0.8% Luna)
295,000
(80% Luna)
1.9
(7% Luna)
Dione 1120
(30% Luna)
11×1020
(1.5% Luna)
377,000
(100% Luna)
2.7
(10% Luna)
Rhea 1530
(45% Luna)
23×1020
(3% Luna)
527,000
(140% Luna)
4.5
(20% Luna)
Titan 5150
(150% Luna)
1350×1020
(180% Luna)
1,222,000
(320% Luna)
16
(60% Luna)
Iapetus 1440
(40% Luna)
20×1020
(3% Luna)
3,560,000
(930% Luna)
79
(290% Luna)

Tabel cu sateliți[modificare | modificare sursă]

Sateliți confirmați[modificare | modificare sursă]

Sateliții lui Saturn sunt enumerați mai jos după perioada orbitală, de la cea mai scurt la cea mai lungă. Sateliții suficient de masivi pentru suprafețele lor de a avea colaps gravitațional într-un sferoid sunt evidențiate cu caractere aldine, în timp ce sateliții neregulați sunt enumerați pe fundal roșu, portocaliu și gri.
Cheie

Sateliți mari de gheață

Titan

Grupul Inuit

Grupul Gallic

Grupul Norse


Ordin
[note 1]
Etichetă
[note 2]
Nume Imagine Diametru (km)[note 3] Masa
(×1015 kg)[note 4]
Axa semi-majoră (km)[note 5] Perioada orbitală (zi)[note 6] Înclinare [note 7] Excentricitate Poziție Anul
descoperirii
[5]
Descoperitor
[5]
0 S/2009 S 1 PIA11665 moonlet in B Ring.jpg ≈ 0.3 <0.0001 ≈ 117,000 ≈ 0.47 ≈ 0° ≈ 0 în exteriorul Inelului B 2009 Cassini–Huygens[4]
0 A noisy image showing a few bright dots marked by circles 0.04 to 0.4 (Pământ) <0.0001 ≈ 130,000 ≈ 0.55 ≈ 0° ≈ 0 Trei 1000 km benzi în Inelul A 2006 Cassini–Huygens
1 XVIII Pan A bright fuzzy band (rings of Saturn) is running from the left to right. In the center a bright irregularity shaped body is superimposed on its upper edge. A narrow grayish band, which is a part of the main band, partially covers the body. 28.2 ± 2.6
(34×31×20)
4.95±0.75 133,584 +0.57505 0.001° 0.000035 în Diviziunea Encke 1990 M. Showalter
2 XXXV Daphnis Two bright bands run from the left to right. In the narrow gap between them (Keeler gap), which has wavy edges, a small oblong object can be seen. 7.6 ± 1.6
(9×8×6)
0.084±0.012 136,505 +0.59408 ≈ 0° ≈ 0 în Keeler Gap 2005 Cassini–Huygens
3 XV Atlas An irregularly shaped body is half illuminated from the right. The terminator runs from the top to bottom. The body, which looks like a cone viewed from the vertex, is elongated in the direction perpendicular to the image. 30.2 ± 1.8
(41×35×19)
6.6 ± 0.045 137,670 +0.60169 0.003° 0.0012 în exteriorul inelului A cioban 1980 Voyager 2
4 XVI Prometheus An irregularly shaped oblong body is fully illuminated. It is elongated in the direction from the right to left. Its surface is covered by craters. There is valley at the top. 86.2 ± 5.4
(136×79×59)
159.5 ± 1.5 139,380 +0.61299 0.008° 0.0022 în interiorul inelului F cioban 1980 Voyager 2
5 XVII Pandora An irregularly shaped body is half illuminated from the bottom. The terminator runs from the left to right. The surface is covered by numerous craters. 81.4 ± 3.0
(104×81×64)
137.1 ± 1.9 141,720 +0.62850 0.050° 0.0042 în exteriorul inelului F cioban 1980 Voyager 2
6a XI Epimetheus A fully illuminated irregular body, which has a shape remotely resembling a cube. One vertex with a large crater is at the right side of the image pointing towards the light source. The body's surface consists of ridges and valleys and is covered by craters. 116.2 ± 3.6
(130×114×106)
526.6±0.6 151,422 +0.69433 0.335° 0.0098 co-orbital cu Janus 1977 J. Fountain, and S. Larson
6b X Janus An irregular body, whose outline looks like an approximate circle in this image. It is illuminated from the bottom-left. The terminator runs from the top-left to bottom-right. The surface is covered by craters. 179.0 ± 2.8
(203×185×153)
1,897.5 ± 0.6 151,472 +0.69466 0.165° 0.0068 co-orbital cu Epimetheus 1966 A. Dollfus
8 LIII Aegaeon There images of a ring's segment are stacked together from the right to left. They shows motion of a moon along the ring. ≈ 0.5 ~0.0001 167,500 +0.80812 0.001° 0.0002 G Ring moonlet 2008 Cassini–Huygens
9 I Mimas A spherical body is half illuminated from the left. The terminator runs from the top to bottom in the vicinity of the right limb. A large crater with a central peak sits on the terminator slightly to the right and above the center of the body. It makes the body look like the Death Star. There are numerous smaller craters. 396.4 ± 0.8
(416×393×381)
37,493 ± 31 185,404 +0.942422 1.566° 0.0202   1789 W. Herschel
10 XXXII Methone A dot in the glare of Saturn 3.2 ± 1.2 ~0.02 194,440 +1.00957 0.007° 0.0001 Alkyonide 2004 Cassini–Huygens
11 XLIX Anthe An animated image showing as a dot (right) moves around Saturn (left) outside the main rings (in the middle), which are viewed from a relatively low angle ≈ 1 ~0.007 197,700 +1.03650 0.1° 0.001 Alkyonide 2007 Cassini–Huygens
12 XXXIII Pallene A dot in the glare of Saturn 5.0 ± 1.2
(6×6×4)
~0.05 212,280 +1.15375 0.181° 0.0040 Alkyonide 2004 Cassini–Huygens
13 II Enceladus A spherical body is half illuminated from the left. The terminator runs from the top to bottom in the vicinity of the right limb. In the center and at the top there are heavily cratered areas. The areas to the left and at the bottom have few craters and are intersected by lots of sinuous greenish grooves. The four prominent grooves at the bottom are Tiger stripes. 504.2 ± 0.4
(513×503×497)
108,022 ± 101 237,950 +1.370218 0.010° 0.0047 Generează inelul E 1789 W. Herschel
14 III Tethys A spherical heavily cratered body is illuminated from the bottom. The terminator runs from the left to right in the vicinity of the top limb. There is a wide curved graben running from the center of the body to the bottom. It is Ithaca Chasma. 1,062 ± 1.2
(1077×1057×1053)
617,049 ± 132 294,619 +1.887802 0.168° 0.0001   1684 G. Cassini
14a XIII Telesto A potato shaped body is illuminated from the right. The terminator runs from the top to bottom. There is a large crater at the bottom near the terminator. The body is elongated from the right to left. 24.8 ± 0.8
(33×24×20)
~9.41 294,619 +1.887802 1.158° 0.000 leading Tethys Trojan 1980 B. Smith, H. Reitsema, S. Larson, and J. Fountain
14b XIV Calypso An oblong reddish body is seen in this low resolution image. 21.4 ± 1.4
(30×23×14)
~6.3 294,619 +1.887802 1.473° 0.000 trailing Tethys Trojan 1980 D. Pascu, P. Seidelmann, W. Baum, and D. Currie
17 IV Dione A spherical body is half illuminated from the right. The terminator is running from the top to bottom slightly to the left off the center. The central part of the body is smooth and has only a few craters. A heavily cratered terrain is near the right limb. A part of a large crater is intersected by the terminator in the lower-left corner. To the left of it there is a long crack running parallel to the terminator. 1,122.8 ± 0.8
(1128×1123×1119)
1,095,452 ± 168 377,396 +2.736915 0.002° 0.0022   1684 G. Cassini
17a XII Helene An irregularly shaped body illuminated from the left. Its surface is covered by numerous impact craters. 35.2 ± 0.8
(43×38×26)
~24.46 377,396 +2.736915 0.212° 0.0022 leading Dione Trojan 1980 P. Laques and J. Lecacheux
17b XXXIV Polydeuces A small oblong body is barely resolved in this image. 2.6 ± 0.8
(3×2×1)
~0.03 377,396 +2.736915 0.177° 0.0192 trailing Dione Trojan 2004 Cassini–Huygens
20 V Rhea A spherical body is almost fully illuminated. The terminator is running near the top edge. The surface is covered by numerous craters. Two partially overlapping large craters can be seen above the center. One that is younger is above and to the right from the older one. 1,527.0 ± 1.2
(1530×1526×1525)
2,306,518 ± 353 527,108 +4.518212 0.327° 0.001258   1672 G. Cassini
21 VI Titan An orange spherical body is half illuminated from the right. The terminator is running from the top to bottom slightly to the left off the center. Both limb and terminator are fuzzy due to light scattering in the atmosphere. 5,151 134,520,000
± 20,000
1,221,930 +15.94542 0.3485° 0.0288   1655 C. Huygens
22 VII Hyperion An irregularly shaped oblong body is illuminated from the left. The terminator is near the right limb. The body is elongated in the top-bottom direction. The surface is punctured by numerous impact craters, which make it look like a sponge or cheese. 270 ± 8
(360×266×205)
5,620 ± 50 1,481,010 +21.27661 0.568° 0.123006 în 4:3 rezonanță cu Titan 1848 W. Bond
G. Bond
W. Lassell
23 VIII Iapetus Iapetus as seen by the Cassini probe - 20071008.jpg 1,468.6 ± 5.6
(1491×1491×1424)
1,805,635 ± 375 3,560,820 +79.3215 7.570° 0.028613   1671 G. Cassini
24 XXIV Kiviuq ≈ 16 ~2.79 11,294,800 +448.16 49.087° 0.3288 Grupul Inuit 2000 B. Gladman, J. Kavelaars, et al.
25 XXII Ijiraq ≈ 12 ~1.18 11,355,316 +451.77 50.212° 0.3161 Grupul Inuit 2000 B. Gladman, J. Kavelaars, et al.
26 IX ♣†Phoebe An approximately spherical heavily cratered body is illuminated from the bottom-right. The terminator runs near the left and top limbs. There is huge crater at the top, which affects the shape, and another slightly smaller at the bottom. 213.0 ± 1.4
(219×217×204)
8,292 ± 10 12,869,700 −545.09 173.047° 0.156242 Grupul Norse 1899 W. Pickering
27 XX Paaliaq ≈ 22 ~7.25 15,103,400 +692.98 46.151° 0.3631 Grupul Inuit 2000 B. Gladman, J. Kavelaars, et al.
28 XXVII Skathi ≈ 8 ~0.35 15,672,500 −732.52 149.084° 0.246 Grupul Norse (Skathi) 2000 B. Gladman, J. Kavelaars, et al.
29 XXVI Albiorix ≈ 32 ~22.3 16,266,700 +774.58 38.042° 0.477 Grupul Gallic 2000 M. Holman
30   S/2007 S 2 ≈ 6 ~0.15 16,560,000 −792.96 176.68° 0.2418 Grupul Norse 2007 S. Sheppard, D. Jewitt, J. Kleyna, B. Marsden
31 XXXVII Bebhionn ≈ 6 ~0.15 17,153,520 +838.77 40.484° 0.333 Grupul Gallic 2004 S. Sheppard, D. Jewitt, J. Kleyna
32 XXVIII Erriapus ≈ 10 ~0.68 17,236,900 +844.89 38.109° 0.4724 Grupul Gallic 2000 B. Gladman, J. Kavelaars, et al.
33 XLVII Skoll ≈ 6 ~0.15 17,473,800 −862.37 155.624° 0.418 Grupul Norse (Skathi) 2006 S. Sheppard, D. Jewitt, J. Kleyna
34 XXIX Siarnaq ≈ 40 ~43.5 17,776,600 +884.88 45.798° 0.24961 Grupul Inuit 2000 B. Gladman, J. Kavelaars, et al.
35 LII Tarqeq ≈ 7 ~0.23 17,910,600 +894.86 49.904° 0.1081 Grupul Inuit 2007 S. Sheppard, D. Jewitt, J. Kleyna
36   S/2004 S 13 ≈ 6 ~0.15 18,056,300 −905.85 167.379° 0.261 Grupul Norse 2004 S. Sheppard, D. Jewitt, J. Kleyna
37 LI Greip ≈ 6 ~0.15 18,065,700 −906.56 172.666° 0.3735 Grupul Norse 2006 S. Sheppard, D. Jewitt, J. Kleyna
38 XLIV Hyrrokkin ≈ 8 ~0.35 18,168,300 −914.29 153.272° 0.3604 Grupul Norse (Skathi) 2006 S. Sheppard, D. Jewitt, J. Kleyna
39 L Jarnsaxa ≈ 6 ~0.15 18,556,900 −943.78 162.861° 0.1918 Grupul Norse 2006 S. Sheppard, D. Jewitt, J. Kleyna
40 XXI Tarvos ≈ 15 ~2.3 18,562,800 +944.23 34.679° 0.5305 Grupul Gallic 2000 B. Gladman, J. Kavelaars, et al.
41 XXV Mundilfari ≈ 7 ~0.23 18,725,800 −956.70 169.378° 0.198 Grupul Norse 2000 B. Gladman, J. Kavelaars, et al.
42   S/2006 S 1 ≈ 6 ~0.15 18,930,200 −972.41 154.232° 0.1303 Grupul Norse (Skathi) 2006 S. Sheppard, D.C. Jewitt, J. Kleyna
43   S/2004 S 17 ≈ 4 ~0.05 19,099,200 −985.45 166.881° 0.226 Grupul Norse 2004 S. Sheppard, D. Jewitt, J. Kleyna
44 XXXVIII Bergelmir ≈ 6 ~0.15 19,104,000 −985.83 157.384° 0.152 Grupul Norse (Skathi) 2004 S. Sheppard, D. Jewitt, J. Kleyna
45 XXXI Narvi ≈ 7 ~0.23 19,395,200 −1,008.45 137.292° 0.320 Grupul Norse (Narvi) 2003 S. Sheppard, D. Jewitt, J. Kleyna
46 XXIII Suttungr ≈ 7 ~0.23 19,579,000 −1,022.82 174.321° 0.131 Grupul Norse 2000 B. Gladman, J. Kavelaars, et al.
47 XLIII Hati ≈ 6 ~0.15 19,709,300 −1,033.05 163.131° 0.291 Grupul Norse 2004 S. Sheppard, D. Jewitt, J. Kleyna
48   S/2004 S 12 ≈ 5 ~0.09 19,905,900 −1,048.54 164.042° 0.396 Grupul Norse 2004 S. Sheppard, D. Jewitt, J. Kleyna
49 XL Farbauti ≈ 5 ~0.09 19,984,800 −1,054.78 158.361° 0.209 Grupul Norse (Skathi) 2004 S. Sheppard, D. Jewitt, J. Kleyna
50 XXX Thrymr ≈ 7 ~0.23 20,278,100 −1,078.09 174.524° 0.453 Grupul Norse 2000 B. Gladman, J. Kavelaars, et al.
51 XXXVI Aegir ≈ 6 ~0.15 20,482,900 −1,094.46 167.425° 0.237 Grupul Norse 2004 S. Sheppard, D. Jewitt, J. Kleyna
52   S/2007 S 3 ≈ 5 ~0.09 20,518,500 ≈ −1,100 177.22° 0.130 Grupul Norse 2007 S. Sheppard, D. Jewitt, J. Kleyna
53 XXXIX Bestla ≈ 7 ~0.23 20,570,000 −1,101.45 147.395° 0.77 Grupul Norse (Narvi) 2004 S. Sheppard, D. Jewitt, J. Kleyna
54   S/2004 S 7 ≈ 6 ~0.15 20,576,700 −1,101.99 165.596° 0.5299 Grupul Norse 2004 S. Sheppard, D. Jewitt, J. Kleyna
55   S/2006 S 3 ≈ 6 ~0.15 21,076,300 −1,142.37 150.817° 0.4710 Grupul Norse (Skathi) 2006 S. Sheppard, D. Jewitt, J. Kleyna
56 XLI Fenrir ≈ 4 ~0.05 21,930,644 −1,212.53 162.832° 0.131 Grupul Norse 2004 S. Sheppard, D. Jewitt, J. Kleyna
57 XLVIII Surtur ≈ 6 ~0.15 22,288,916 −1,242.36 166.918° 0.3680 Grupul Norse 2006 S. Sheppard, D. Jewitt, J. Kleyna
58 XLV Kari ≈ 7 ~0.23 22,321,200 −1,245.06 148.384° 0.3405 Grupul Norse (Skathi) 2006 S. Sheppard, D. Jewitt, J. Kleyna
59 XIX Ymir ≈ 18 ~3.97 22,429,673 −1,254.15 172.143° 0.3349 Grupul Norse 2000 B. Gladman, J. Kavelaars, et al.
60 XLVI Loge ≈ 6 ~0.15 22,984,322 −1,300.95 166.539° 0.1390 Grupul Norse 2006 S. Sheppard, D. Jewitt, J. Kleyna
61 XLII Fornjot ≈ 6 ~0.15 24,504,879 −1,432.16 167.886° 0.186 Grupul Norse 2004 S. Sheppard, D. Jewitt, J. Kleyna

Sateliți neconfirmați[modificare | modificare sursă]

Următoarele obiecte (observate de sonda spațială Cassini–Huygens) nu au fost confirmate ca corpurile solide. Nu este încă clar dacă acestea sunt sateliți reali sau smocuri persistente din cadrul Inelului F.[6]

Nume Imagine Diametru (km) Axa
semi-majoră (km)[7]
Perioada
orbidală (zi)[7]
Poziție Anul descoperirii
S/2004 S 6 A bright narrow band runs from the top to bottom. To the right of it in the diffuse halo the is a bright small object. ≈ 3–5 ≈ 140,130 +0.61801 obiecte incerte în jurul inelului F 2004
S/2004 S 3/S 4[note 8] Un segment de inel luminos supraexpus de Saturn în colţul din stânga sus. Aproape de marginea din dreapta a inelului este un punct luminos. ≈ 3−5 ≈ 140,300 ≈ +0.619 2004

Sateliți ipotetici[modificare | modificare sursă]

Doi sateliți au fost pretinși ca descoperiți de astronomi diferiți, dar nu au fost văzuți din nou. Ambii sateliți au fost observați orbitând între Titan și Hyperion.[8]

  • Chiron - se presupune că a fost văzut de către Hermann Goldschmidt în 1861, dar niciodată observate de oricine altcineva.[8]
  • Themis - se pretinde că a fost descoperit în 1905 de către astronomul William Pickering, dar niciodată nu a fost revăzut. Cu toate acestea, el a fost inclus în numeroase almanahuri și cărți de astronomie până în 1960.[8]
  • Peggy - la 14 aprilie 2014, NASA [9] a anunțat că imaginile transmise de Cassini ar putea releva formarea unui nou satelit natural al planetei Saturn. Obiectul ar putea să măsoare cca. 1Km în diametru[10] și se află la marginea inelului A.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Ordinul se referă la poziția sateliților în raport cu distanța medie a acestora față de Jupiter.
  2. ^ Un satelit confirmat primește o denumire permanentă de la UAI format dintr-un nume și o cifră romană. Cei nouă sateliți care au fost cunoscuți înainte de 1900 (dintre care numai Phoebe este neregulat) sunt numerotați în ordinea distanței lor față de Saturn; restul sunt numerotați în ordinea după care au primit denumirea lor permanente. Nouă luni mici ale Grupul Norse și S/2009 S 1 nu au primit încă o denumire permanentă.
  3. ^ Diametrele și dimensiunile ale sateliților interioari de la Pan prin Janus, Methone, Pallene, Telepso, Calypso, Helene, Hyperion și Phoebe sunt preluate de la Thomas 2010, Tabelul 3. Diametre și dimensiunile lui Mimas, Enceladus, Tethys, Dione, Rhea și Iapetus sunt din Thomas 2010, Tabelul 1. Dimensiunele aproximative a altor sateliți sunt preluate de pe websitul lui Scott Sheppard.
  4. ^ Masa celor mai mari sateliți a fost preliuate din Jacobson, 2006. Masa lui Pan, Daphnis, Atlas, Prometheus, Pandora, Epimethius, Janus, Hyperion și Phoebe au fost preluate de la Thomas, 2010, Tabelul 3. Masa celor mai mici sateliți a fost calculată presupunând o densitate de 1.3 g/cm3.
  5. ^ Parametrii orbitali au fost preluați de la Spitale, et al. 2006, IAU-MPC Natural Satellites Ephemeris Service, și NASA/NSSDC.
  6. ^ Perioadele cu valori negative sunt cu traiectorie retrogradă în jurul lui Saturn (opusă rotației planetei).
  7. ^ La ecuatorul lui Saturn
  8. ^ S/2004 S4 a fost cel mai probabil un mănunchi tranzitoriu, aceasta nu a fost recuperat de la prima ochire.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Solar System Exploration Planets Saturn: Moons: S/2009 S1”. NASA. http://ssd.jpl.nasa.gov/?sat_discovery. Accesat la 17 ianuarie 2010. 
  2. ^ Nemiroff, Robert and Bonnell, Jerry (25 martie 2005). „Huygens Discovers Luna Saturni”. Astronomy Picture of the Day. http://apod.nasa.gov/apod/ap050325.html. Accesat la 4 martie 2010. 
  3. ^ Sheppard, Scott S.. „The Giant Planet Satellite and Moon Page”. Departament of Terrestrial Magnetism at Carniege Institution for science. http://www.dtm.ciw.edu/users/sheppard/satellites/. Accesat la 28 august 2008. 
  4. ^ a b Porco, C. and the Cassini Imaging Team (2 noiembrie 2009). „S/2009 S1”. IAU Circular 9091. http://ciclops.org/view_popup.php?id=5926&js=1. 
  5. ^ a b Planet and Satellite Names and Discoverers”. Gazetteer of Planetary Nomenclature. USGS Astrogeology. 21 iulie 2006. http://planetarynames.wr.usgs.gov/append7.html. Accesat la 6 august 2006. 
  6. ^ Porco, C.C. (2005). „Cassini Imaging Science: Initial Results on Saturn's Rings and Small Satellites” (PDF). Science 307 (5713): 1226–36. doi:10.1126/science.1108056. PMID 15731439. Bibcode2005Sci...307.1226P. http://ciclops.org/sci/docs/RingsSatsPaper.pdf. 
  7. ^ a b doi:10.1086/505206 10.1086/505206
    Această referință va fi completată automat în următoarele minute. Puteți sări peste perioada de așteptare sau puteți extinde citarea manual
  8. ^ a b c Schlyter, Paul (2009). „Saturn's Ninth and Tenth Moons”. Views of the Solar System (Calvin J. Hamilton). http://www.solarviews.com/eng/hypothet.htm#sat. Accesat la 5 ianuarie 2010. 
  9. ^ en NASA Cassini Images May Reveal Birth of a Saturn Moon
  10. ^ en The discovery and dynamical evolution of an object at the outer edge of Saturn’s A ring

Legături externe[modificare | modificare sursă]