Cometa Halley

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Acest articol se referă la Cometa Halley. Pentru alte sensuri, vedeți Cometă (dezambiguizare).
1P/Halley (Cometa Halley)
Comet Halley.jpg

Cometa Halley, 1986
Date generale
Descoperire 1758 - Edmond Halley
Caracteristicile orbitei (cf. 2449400.5
(Februarie 17, 1994))
Semiaxa mare 17.8 AU
Distanța la periheliu 0.586 UA
ultimul periheliu: Februarie 9, 1986
următorul periheliu: Iulie 28, 2061
Distanța la afeliu 35.1 UA
(Decembrie 9, 2023)
Excentricitatea 0.967
Date fizice
Diametrul maxim 5×8 km, 11 km (diametru mediu)
Masa 2.2 × 10^14 kg
Densitatea medie 0.6(estimări:de la 0.2 la 1.5 g/cm³)
Perioada rotației siderale 2.2 d (52.8 h)
Albedo 0.04

Cometa Halley este cea mai faimoasă dintre cometele periodice, putând fi văzută aproximativ la fiecare 75–76 de ani.

Cometa a fost numită după astronomul englez Edmond Halley, care aplicând teoria gravitațională a lui Newton și luând în calcul efectele gravitaționale ale lui Jupiter și Saturn a reușit să stabilească data aproximativă a următoarei reîntoarceri a cometei.

Din anul 240 î.Hr. și până în prezent, cometa a fost observată de aproximativ 30 de ori, următoarea sa apariție fiind în 28 iulie 2061. Chiar dacă ultimele apariții ale cometei au fost dezamăgitoare, datorită poziției sale nefavorabile față de Soare și Terra, rămâne una dintre cele mai active și mai mari comete cunoscute.

Structura cometei[modificare | modificare sursă]

Misiunile spațiale Giotto și Vega au furnizat informații relevante referitoare la structura și suprafața cometei Halley. Imaginile relevă un nucleu foarte întunecat, de două ori mai lung decât lat (măsoară aproximativ 16×8×8 km), cu jeturi active, țâșnind din mai multe locuri de pe fața încălzită de către Soare.

Orbita[modificare | modificare sursă]

Halley este aproape unică printre comete, deoarece, cu toate că are dimensiuni mari, este foarte activă și urmează o orbită regulată, bine definită.

Perioada medie a orbitei cometei Halley este de 76 de ani, dar datele apariției sale nu se pot calcula prin adunarea numărului 76 la ultima dată a observării fenomenului. Forța gravitațională a planetelor alterează perioada orbitală de la o revoluție la alta. Efecte non-gravitaționale, precum reacția la explozia gazelor care se încălzesc atunci când corpul ceresc trece pe lângă Soare, joacă de asemenea un rol în modificarea orbitei.

Între anii 239 î.Hr. și 1986, anul ultimei apariții a cometei Halley, perioada orbitală a variat de la 79,3 ani (în anii 451 și 1066) la 76 de ani.

Halley face parte din categoria cometelor scurt periodice. Cometele scurt periodice, în medie, au înclinația față de elipsă de numai zece grade, iar perioada orbitală de doar 6,5 ani, ceea ce face orbita cometei Halley atipică. Acest lucru sugerează că Halley a fost inițial o cometă lung periodică, a cărei orbită a fost perturbată de forța gravitațională a planetelor gigant și trimisă în interiorul sistemului solar.

Apariții[modificare | modificare sursă]

Anul 1066[modificare | modificare sursă]

Cometa Halley în 1066, reprezentată pe
Tapiseria de la Bayeux

Cometa Halley, care și-a făcut apariția, pe cerul Angliei, în 1066, este înfățișată pe cel de-al 32-lea tablou al Tapiseriei de la Bayeux, fiind privită, se pare, de regele Harold al II-lea și de suita sa, înainte de Bătălia de la Hastings.

Pe tapiserie se poate citi textul în latină: ISTI MIRANT[ur] STELLA[m], care semnifică: „Aceștia (adică oamenii) privesc cu surprindere steaua”.

Anul 1910[modificare | modificare sursă]

Secretarul Casei Regale a României, Eugeniu Arthur Buhman, consemna următoarele despre atmosfera care domnea în București, în primăvara anului 1910, în perioada premergătoare apariției cometei:

„În Capitală se vorbește de câtva timp cu mare emoție de apariția la 5/10 mai a cometei Haley, care revine o dată la 76 de ani. Se spune că orbita Pământului va traversa coada cometei, care este compusă din gaze înăbușitoare. O anume categorie de bucureșteni, printre care am mulți prieteni, încearcă să mă convingă că nu trebuie lăsate nebăute șprițurile de prin bodegi «că dacă e vorba să murim de cometă, la ce să le mai lăsăm pe pământul uscat». Amicii mei Ghiță Ranetti de la Furnica, Iancu Brezeanu de la Teatrul Național și sculptorul Spathe m-au asigurat că sunt ferm deciși a executa cu sfințenie programul de mai sus!”[1]

Ploi de meteori[modificare | modificare sursă]

Cometa Halley este sursa a două ploi de meteori, datorită faptului că orbita sa se apropie de a Pământului în două locuri:[2]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Eugeniu Arthur Buhman, Patru decenii în serviciul Casei Regale a României, memorii 1898-1940, Editura Sigma, București, 2006, p. 119
  2. ^ McBeath, Alastair; Văduvescu, Simona; Grigore, Valentin (în limba română). „Calendarul Curenților Meteorici al IMO 2008”. Meteor Shower Calendar. International Meteor Organization. http://www.imo.net/node/1125#eta. Accesat la 14 februarie 2010. „Curentul η-Aquaridelor este un curent frumos și bogat în meteori, asociat cometei 1P/Halley, ca și Orionidele din octombrie” 

Legături externe[modificare | modificare sursă]