Acetilenă
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Acetilenă | |
| alte denumiri | ethin acetylen |
| formula chimică | C2H2 |
| aspect | gaz incolor |
| masa molară | 26,04 g·mol−1 |
| stare de agregare | gaz |
| densitate | 1,175 g·l−1 |
| punct de topire | −80,8 °C |
| punct de fierbere | −84 °C (sublimare) |
| densitate | |
| formula | |
| aspect | |
| stare de agregare | |
| apunct de topire | |
| punct de fierbere | |
| solubil | în apă, mai bine în acetonă |
| masa molară | |
| alte proprietăţi | |
 Inflamabil |
|
| format | |
Acetilena este o hidrocarbură alifatică nesaturată, cu o triplă legătură, descoperită de H. Davy în 1836 şi sintetizată din elemente de M. Berthelot în 1862 ; este un gaz incolor, fără miros în stare pură, foarte solubil în acetonă. Formează acetiluri de cupru, argint şi mercur. Dă reacţii de adiţie, de polimerizare etc. Se poate ob;ine prin reacţia dintre carbura de calciu (carbid) şi apă sau din metan, prin oxidare parţială cu oxigen ori prin cracare în arc electric. Este un compus de mare importanţă, constituind baza pentru oblinerea unui număr foarte mare de compuşi în industria chimică. Din acetilenă se prepară aldehida acetică, acetona, clorura de vinil, acetatul de vinil, vinilacetilena, nitrilul acrilic. Se foloseşte de asemenea la sudura oxiacetilenică şi la iluminat. A. se păstrează În tuburi sub presiune. În 1962 în R.P.R. se fabrica la Rîşnov (reg. Braşov) din gaz metan, iar la Turda (reg. Cluj) şi Tîrnăveni (reg. Mureş-Autonomă Maghiară) din carbid.
