Enceladus (satelit)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte sensuri, vedeți Enceladus.
Enceladus
Enceladusstripes cassini.jpg

Enceladus, fotografiat de sonda Cassini
Nume alternativ Saturn II
Numit după Enceladus
Date generale
Descoperire William Herschel
28 august 1789 [1]
Caracteristicile orbitei
Semiaxa mare 237.948 km
Excentricitatea 0,0047 [2]
Perioada siderală 1,370218 zile[3]
Viteza medie pe orbită 2.367 km/s
Înclinarea față de ecuator 0.019° (la ecuatorul lui Saturn)[4]
Date fizice
Raza medie 252,1 ± 0,2 km [5] (0,0395 Pământ)
Masa (1.080 22 ± 0.001 01)×1020 kg [6] (1.8×10−5 Earths)
Densitatea medie 1.609 ± 0.005 g/cm³ [5]
Accelerația gravitațională la suprafață greacă 0.108 m/s2 (0.0113 g)
Viteza de eliberare 0,239 km/s km/s (860,4 km/oră)
Albedo 1.375 ± 0.008 (geometric) sau 0.99 (Bond) [7]
Temperatura la suprafață 32.9 K - 145 K[8]
Magnitudine aparentă 11.7 [9]

Enceladus este un satelit al planetei Saturn, al șaselea ca mărime.[10] El a fost descoperit în 1789 de William Herschel.[11]

Rezultate recente[modificare | modificare sursă]

Cunoștințele recente despre Enceladus provin de la sondele interplanetare Voyager 2 (1982) și Cassini (2004-2005). Cassini a fost lansat în 1997 și a avut nevoie de 7 ani de călătorie prin spațiul interplanetar pentru a ajunge până la Saturn.

Enceladus este plin de surprize. S-au putut vedea la suprafață de exemplu gheizere din particule de gheață (de apă) gigantice, de ordinul a zeci și chiar sute de km înălțime, care poate că provin din mări subterane uriașe, care ar putea să prezinte forme de viață asemănătoare cu cele ale noastre. S-au mai observat și nori. Aceste mări cu apă lichidă amplifică și efectele calorice exercitate de maree.

Pe Enceladus există și formațiuni relativ calde (150 în loc de 70 Kelvin) denumite "dungi de tigru", care constau din șanțuri foarte adânci și foarte lungi (de ordinul a până la 130 km), paralele, pline de zăpadă și aburi de apă. Aceste formațiuni emană cantități uriașe de energie (măsurate pe cm2). Zona în care se află ele este o zonă rotundă din jurul polului sud, lipsită de cratere (!). Cauzele acestei activități neobișnuite nu sunt de loc elucidate, cu atât mai mult cu cât Enceladus este un satelit foarte mic (504 km diametru).

Din cauza prezenței apei, Enceladus este unul din cei trei candidați la căutarea de viață extraterestră, ceilalți doi fiind planeta Marte și satelitul Europa al planetei Jupiter. Mai exact, motivul acestei bănuieli îl constituie prezența pe Enceladus a tuturor celor 3 factori necesari pentru organismele vii:

  • energie (prezentă prin fenomenele calde de pe Enceladus),
  • molecule conținând carbon (substanțe organice),
  • apă.

Pe lângă aburii de apă, în martie 2008 sonda Cassini a mai detectat: azot, bioxid de carbon, metan, acetilenă și cian în diverse proporții, precum și urme de etan, propan, benzol, formaldehidă ș.a.

În data de 3 aprilie 2014, NASA [12] și ESA [13] au anunțat că măsurătorile efectuate de Cassini indică prezența unui vast ocean cu apă în stare lichidă sub suprafața satelitului. Conform datelor, oceanul ar putea avea o adâncime de 10 km și s-ar afla sub o crustă de gheață cu o grosime între 30 și 40 km. NASA consideră că prezența oceanului include Enceladus printre cele mai probabile locuri din Sistemul Solar în care ar putea exista viață microbiană.

(Pentru comparație:

  • Recent, în valea McMurdo din estul Antarcticei au fost descoperite bacterii anaerobe care trăiesc într-o mare subterană foarte sărată, lichidă, la temperatura de -10 °C, unde nu există oxigen. Acest biotop s-a format acum circa 1,5 milioane de ani.
  • Formarea microbilor pe Pământ a fost relativ rapidă: ei au apărut la "numai" câteva sute de milioane de ani după formarea planetei.)

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Jodra, Serge (2004). „Imago Mundi – La Découverte des satellites de Saturne (in French)”. CosmoVisions.com. http://www.cosmovisions.com/SaturneChrono02.htm. Accesat la 13 martie 2009. 
  2. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru ref-urile numite Porco_Helfenstein_et_al._2006
  3. ^ [1]. Retrieved March 22, 2006.
  4. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru ref-urile numite Jacobson_2000
  5. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru ref-urile numite Roatsch_et_al._2009
  6. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru ref-urile numite Jacobson_Antreasian_et_al._2006
  7. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru ref-urile numite Verbiscer_et_al._2007
  8. ^ Spencer, J. R. et al. (2006). „Cassini Encounters Enceladus: Background and the Discovery of a South Polar Hot Spot”. Science 311 (5766): 1401–5. doi:10.1126/science.1121661. PMID 16527965. Bibcode2006Sci...311.1401S. 
  9. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru ref-urile numite Observatorio_ARVAL
  10. ^ Planetary Body Names and Discoverers. Retrieved March 22, 2006.
  11. ^ Herschel, W.; Account of the Discovery of a Sixth and Seventh Satellite of the Planet Saturn; With Remarks on the Construction of Its Ring, Its Atmosphere, Its Rotation on an Axis, and Its Spheroidical Figure, Philosophical Transactions of the Royal Society of London, Vol. 80 (1790), pp. 1–20
  12. ^ en NASA Space Assets Detect Ocean inside Saturn Moon
  13. ^ en Icy moon Enceladus has underground sea