Eclipsă de Lună

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

O eclipsă de Lună are loc atunci când Luna, în mişcarea sa în jurul Pământului, intră în umbra acestuia.Aceasta se întâmplă când Soarele, Pământul şi Luna sunt aliniate exact sau foarte apropiat (eclipsă parţială) cu Pământul în mijloc. Întotdeauana "faza" Lunii la o eclipsă de Lună este cea de Lună Plină. Tipul şi durata ei depinde poziţia relativă şi poziţia de pe linia nodurilor. Cea mai recentă eclipsă de Lună a fost ce din noapte de pe 3 spre 4 Martie 2007. Ultima a avut loc pe 28 august 2007.

[modifică] Descriere

O diagramă schematică ce reprezintă poziţiile Soarelui, Pământului şi a Lunii la o Eclipsă de Lună. Se vede conul de umbră (central) şi penumbră (periferic)

.

Traiectoria Lunii se intersectează cu ecliptica de 2 ori pe an. Linia ce rezultă se numeşte linia nodurilor. O eclipsă poate avea loc doar în apropierea acelui nod. şi dacă Luna este plină Aproximativ 6 luni despart cele 2 puncte.

O eclipsă de Lună are loc de cel puţin 2 ori pe an, atunci când razele solare sunt împiedicate de către Pământ să ajungă la Lună. Luna va fi mereu Lună Plină în timpul unei eclipse de Lună. Dacă ne-am găsi pe Soare în timpul prodecerii eclipsei, am vedea Luna exact în spatele Pământului. Oricum, orbita Lunii fiind înclinată cu 5 grade faţă de planul orbitei Pământului, ecliptica cele mai multe Luni Pline nu aduc eclipse de Lună, Luna fiind ori prea la Nord, ori prea la Sud faţă de conul de umbră al Pământului.

Deci pentru a se realiza o eclipsă de Lună,trebuie să se afle în apropierea celor 2 puncte(noduri lunare) nodul ascendent sau nodul descendent.

Conul de umbră al Pământului poate fi împărţit astfel: umbra şi penumbra. În porţiunea de umbră,ne este niciun fel de radiaţie solară directă. Totuşi,datorită diametrului unghiular mare al Soarelui,este şi o iluminare parţială,în afara umbrei Pământului,această porţiune chemându-se penumbră.

O eclipsă penumbrială apare atunci când Luna e în preumbra Pământului. Penumbra nu cauzează modificări importante,adică nu se întunecă, pe suprafaţa Lunii, mulţi spun că totuşi suprafaţa Lunii devine un pic gălbuie.Un tip mai ciudat de eclipsă penumbrală este eclipsa penumbrială totală, în timpul căreia Luna stă numai penumbra Pământului. Acest tip de eclipsă este foarte rar.

O eclipsă parţială de Lună apare atunci când numai o porţiunde din Lună intră în umbra Pământului.Când întreaga suprafaţă a Lunii trece în umbra Pământului asistăm la o eclipsă totală de Lună.Viteza Lunii prin umbra Pământului este de un kilometru pe secundă (3600 km/h),si poate dura în total aproape 107 minute. Totuşi timpul de la primul contact al Lunii cu conul de umbră al Pământului până la ultimul contact este mai mult mai mare, putând ţine chiar şi 6 ore. Cea mai lungă eclipsă totală lunară dintre 1000 î.Hr. şi 3000 d.Hr. a durat 1 oră 47 minute şi 14 secunde şi a avut loc în anul 31 mai 318. Distanţa relativă între Pământ şi Lună în momentul eclipsei poate afecta durata ei. În mod particular, când Luna este la apogeu(punctul cel mai îndepărtat faţă de Pământ de pe orbita Lunii) distanţa orbitală a Lunii este mai mică. Diametrul umbrei nu scade aşa de mult odată cu distanţa.

Un selenelion sau selenehelion este un tip de eclipsă cand si luna eclipstă cât şi Soarele se pot vedea în acelaşi timp. Acest aranjament cosmic particular a dus la apariţia termenului de eclipsă orizontală. Poate fi obsevată imediat după răsărit sau înainte de apus.

[modifică] Aspect

Luna nu dispare compet în timp ce trece prin umbră datorită refracţiei luminii solare de către atmosfera terestră în conul de umbră. Dacă Pământul nu ar avea atmosferă , Luna ar fi complet întunecată. Culoarea este roşie pentru că lumina venită de la Soare trece prin mai multe straturi al atmosferei şi se păstrează doar cea roşie. Acelaşi efect îl întâlnim la apus şi la răsărit când noi încă mai vedem Soarele deşi acesta a apus. Cantitaea de lumină refractată depinde de cantitatea de praf din nori care se află în atmosferă.

Următoarea scară, Scara Danjon) creată de André Danjon pentru departajarea eclipselor în funcţie de suprafaţta discului lunar întunecată.

L=0: Eclipsă foarte întunecată. Luna aproape invizibilă, în special în partea de mijloc.

L=1: Eclipsă întunecată,gri sau maro ca şi coloraţie. Detaliile se văd cu mare dificultate.

L=2: Foarte roşie,întunecată central, în schimb extremităţile foarte luminoase.

L=3: Eclipsă roşie-cărămiziu. Umbra are un accent gălbiu.

L=4: Foarte luminoasă,de nuanţă roşu deschis sau oranj. Nuanţe foarte deschise. Se disting detalii foarte uşor.

Eclipsa din 3 martie văzută din Leeds, Anglia.

[modifică] Cicluri ale eclipselor

Poză cu expunere multiplă a unei eclipse văzute din nordul Californiei în octombrie 2004.

În fiecare an sunt cel puţin 2 eclipse lunare. Dacă ştii data şi ora unei eclipse poţi prezice următoarele eclipse folosind cicluri ale eclipselor precum este ciclul Saros. Spre deosebire de o eclipsă solară care poate fi văzută numai de o relativ mică parte de pe planetă, o eclipsă lunară poate fi vazută de pretutindeni dacă este noapte.

[modifică] Eclipse de Lună pentru anii 2004 - 2020 (timp UTC)

[modifică] Vezi şi

• Lista eclipselor lunare
• Eclipsa lunară din 3 Martie 2007
• Eclipsă
• Eclipsă solară
• Umbră
• Orbita Lunii
• Eclipsa lunară a lui Columb

[modifică] Galerie

Mai 2006

Eclipsa lunară din 3 martie 2007

[modifică] Linkuri externe

• ro Galerie eclipsă lunară

Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Eclipsă de Lună

• en U.S. Navy Lunar Eclipse Computer
• en NASA Eclipse home page
• en Lunar Eclipses for Beginners
• en Measurement of umbra radius
• en Shadow and Substance for animation of future and past eclipses
• Tablou de total lunar eclipse