Albedo

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Albedo-e hg (ro).svg

Albedo (din limba latină alb) este o măsură a reflectivității unei suprafețe sau a unui corp.

Albedo, în definiția sa curentă numit albedoul lui Bond, este o valoare cuprinsă între 0 și 1: un corp negru perfect, care ar absorbi toate lungimile de undă fără să reflecte niciuna, ar avea un albedo nul, în timp ce o oglindă perfectă, care ar reflecta toate lungimile de undă, fără să absoarbă niciuna, ar avea albedoul egal cu 1. Alte definiții, dintre care cea a albedoului geometric, ar putea da valori superioare lui 1.

Termenul albedo a fost introdus în optică de Johann Heinrich Lambert, în lucrarea sa, din 1760, Photometria.

Etimologie[modificare | modificare sursă]

Cuvântul românesc albedo este împrumutat din franceză: albédo:[1] „albeață”[2] sau albedo, care, la rândul său, provine din cuvântul latinesc albēdo, iar acesta este un derivat al cuvântului din latină albus, alba, album[1][2] „alb [mat]”, spre deosebire de candidus, candida, candidum: „alb [strălucitor]”.[3][4]

Albedoul sferic[modificare | modificare sursă]

Albedoul sferic As este o mărime fotometrică egală cu raportul dintre intensitatea luminii radiate difuzată de un corp și intensitatea luminii (de la soarele local) care cade pe acel corp.

As=Lp/Lo

Albedo reprezintă o măsură a capacității de reflexie a unui obiect (albedo de 1.0 pentru un obiect care reflectă perfect, și albedo de 0.0 pentru un obiect care absoarbe toată lumina), fiind raportul dintre lumina reflectată de un obiect și lumina incidentă. [1]

Albedoul terestru[modificare | modificare sursă]

2003-2004 media anuală cu cerul limpede și albedoul total ceresc
Exemple
Suprafața Valoare
Albedo
Asfalt proaspăt 0,04[5]
Asfalt folosit 0,12[5]
Pădure de conifere
(Vara)
0.08,[6] 0,09 până la 0,15[7]
Foioase 0,15 până la 0,18[7]
Sol 0,17[8]
Iarba verde 0,25[8]
Dună de nisp 0,40[9]
Beton nou 0,55[8]
Oceanul Arctic 0,5–0,7[8]
Zăpadă proaspătă 0,80–0,90[8]

Albedoul astronomic[modificare | modificare sursă]

Albedoul mediu în Sistemul Solar[10]
Corpul ceresc Albedoul
geometric
Albedoul
sferic
Mercur 0,106 0,119
Venus 0,65 0,75
Terra 0,367 0,306
Marte 0,15 0,25
Jupiter 0,52 0,343
Saturn 0,47 0,342
Uranus 0,51 0,3
Neptun 0,41 0,29
Pluto 0,6 0,5
Luna 0,12 0,11
Enceladus 1,38[11] 0,99

Albedo este utilizat în astronomie pentru a avea o idee privitoare la compoziția unui corp ceresc prea rece pentru a emite propria sa lumină, măsurând reflexia unei surse luminoase externe, cum este Soarele. Se pot diferenția astfel, cu ușurință, planetele gazoase, care au un albedo puternic, de planetele pământești, care au un albedo slab.

Astronomii au afinat această definiție distingând pe de o parte albedoul lui Bond, care corespunde reflectivității globale a unui astru pentru toate lungimile de undă și toate unghiurile de fază confundate, și pe de altă parte albedoul geometric, care corespunde raportuluidintre intensitatea electromagnetică reflectată de un astru cu unghiul de fază nul și intensitatea electromagnetică reflectată cu unghiul de fază nul de către o suprafață echivalentă reflectanței ideal lambertiene (adică isotropă, oricare ar fi unghiul de fază) consecințe ale acestor definiții, albedoul lui Bond este întotdeauna cuprins între 0 și 1, în timp ce albedoul geometric poate fi superior lui 1.

Referințe și note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu, Noul dicționar universal al limbii române
  2. ^ a b Florin Marcu, Constant Maneca, Dicționar de neologisme
  3. ^ G. Guțu, Dicționar latin – român
  4. ^ fr Le Gaffiot, adjectivul albus, alba, album (în greaca veche: ἀλφός), « alb mat », opus adjectivului din latină candidus, « alb strălucitor ».
  5. ^ a b Pon, Brian (30 iunie 1999). „Pavement Albedo”. Heat Island Group. http://eetd.lbl.gov/HeatIsland/Pavements/Albedo/. Accesat la 27 august 2007. 
  6. ^ Alan K. Betts, John H. Ball (1997). „Albedo over the boreal forest”. Journal of Geophysical 102 (D24): 28,901–28,910. doi:10.1029/96JD03876. http://www.agu.org/pubs/crossref/1997/96JD03876.shtml. Accesat la 27 august 2007. 
  7. ^ a b The Climate System”. Manchester Metropolitan University. http://www.ace.mmu.ac.uk/Resources/gcc/1-3-3.html. Accesat la 11 noiembrie 2007. 
  8. ^ a b c d e Tom Markvart, Luis CastaŁżer (2003). Practical Handbook of Photovoltaics: Fundamentals and Applications. Elsevier. ISBN 1856173909 
  9. ^ Tetzlaff, G. (1983). Albedo în Sahara. pp. 60–63 
  10. ^ NASA: Lunar and Planetary Science; siehe Fact Sheets
  11. ^ Format:BibDOI

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • G. Guțu, Dicționar latin – român, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1983.
  • Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu, Noul dicționar universal al limbii române, Ediția a doua, Editura Litera Internațional, București – Chișinău, 2007. ISBN 978-973-675-307-7
  • Florin Marcu, Constant Maneca, Dicționar de neologisme, Ediția a III-a, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1978.
  • Joachim Gürtler, Johannes Dorschner: Das Sonnensystem. Barth, 1993, ISBN 3-335-00281-4.
  • J. Bennett, M. Donahue, N. Schneider, M. Voith: Astronomie. Hrsg. Harald Lesch, 5. Auflage (1170 de pagini). Pearson-Studienverlag, München 2010
  • H. Zimmermann, A. Weigert: Lexikon der Astronomie. Spektrum Akadem. Verlag, Heidelberg/Berlin

Legături externe[modificare | modificare sursă]