Hera

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Hera
Zeița căsniciei
Hera Campana Louvre Ma2283.jpg
Hera
Căsătorit cu Zeus
Tată Cronos
Bunică Geea
Mamă Rhea
Frați Zeus, Poseidon, Hades, Demetra, Hestia, Chiron
Simboluri sceptrul, diadema, păunul, rodia

Hera (în greacă: Ήρα), este în mitologia greacă zeița protectoare a căsniciei, a căminului și a femeilor măritate, precum și regina zeilor și a oamenilor. La romani este identificată cu Iunona.

Hera a fost fiica lui Cronos și a Rheei. Ea a fost înghițită, la fel ca și frații ei, de către tatăl lor, care se temea să nu fie detronat de fiii săi. Fratele cel mai mic, Zeus, a fost salvat de mama sa, care i-a dat lui Cronos o piatră înfășurată în scutece. În timpul luptei dintre Zeus și Cronos a fost încredințată zeiței Tethys și lui Oceanus. Mult mai târziu, Hera s-a căsătorit cu fratele ei Zeus, devenind soția legitimă a stăpânului lumii. În această calitate, ea era considerată protectoarea căminului, a căsătoriei și, în general, a femeilor măritate. Cu Zeus, Hera a avut patru copii: pe Ares, Hebe, Hefaistos și Eileithyia. Având ca simbol sceptrul, semn de conducere dar nu și de putere, Hera este adesea înfățișată ca o soție geloasă și nesăbuit de violentă, care ușor se simte jignită și nu pregetă să se răzbune crunt pentru toate infidelitățile săvârșite de soțul ei, Zeus. Adeseori, mânia este capricioasă și nejustificată. La romani, Iunona.

Cultul Herei[modificare | modificare sursă]

Hera era recunoscută în toată Grecia, în special în orașele Argos, Sparta și Micene. Existau de asemenea temple în Samos, Olympia, Corint, Tiryns, Perachora și Delos.

În Elada (Greciei antică), Hera a fost o zeitate importantă. Probabil cultul ei este mai vechi decât cel al lui Zeus. În poezia epică greacă, Hera îi adresează lui Zeus cuvinte grele, dar îl și preamărește, precum fraza: "Eu sunt fiica cea mare a lui Cronos, și nu sunt onorată doar pe pământ (pentru că sunt zeița căsniciei), ci și pentru că sunt soția ta și tu ești regele zeilor." din Iliada.

Este posibil ca zeița Hera să aibă rădăcini de dinainte de sosirea grecilor, la un popor matriarhal. De abia la venirea grecilor indo-europeni a fost introdusă în cult în perioada ioniană sau miceniană.

Romanii au identificat-o cu zeița Iunona, regina oamenilor și a zeilor în mitologia lor. (Vezi: Iuno (mitologie)

Legende[modificare | modificare sursă]

Subiecte în Mitologia Greacă
Mitologie Greacă
Titanii:
Zeii Olimpului:
Istorie legendară:
Ființe fabuloase:
Mitul grec/roman comparat


Hera și Heracle[modificare | modificare sursă]

Hera și Heracle erau dușmani. Hera, descoperind că Zeus s-a unit cu Alcmena, dușmana sa, pentru a naște pe Alcide, a facut o vrajă ca fiul lui Zeus să nu devină rege, ci sclav. Hermes l-a urcat pe Alcide în Olimp si l-a pus la sânul Herei, dar ea l-a scos dușmanoasă de la sân. Găsind doi balauri deghizați în șerpi i-a trimis să atace copilul, l-a făcut sclav și l-a împilat pe diferite căi, a pus un mostru pe nume Nessus să îl atace, cu condiția ca, în cazul înfrângerii, el să o păcălească pe soția lui dându-i sângele lui și spunând că dacă vreodată Heracle o va uita pe ea, să folosească sângele pe el ca să recupereze dragostea pierdută, un vicleșug bine pus la cale. Dar ea a crezut și așa a facut. Hera s-a împăcat cu Heracle doar după înălțarea sa în Olimp.

Echo[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Echo

Cu mult timp în urmă, nimfa Echo avusese o aventură cu Zeus. In clipa in care Hera află acest lucru, ea o pedepsește pe nimfă ca atunci când aude pe cineva, sa nu poata vorbi,iar la întrebări, să răspundă doar îngânând ultimele cuvinte rostite de cel care i se adresa.

Leto[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Leto

Când Hera auzi că zeița Leto va naște, tată fiind însuși Zeus, ea nu o lăsă pe Leto să nască nici pe uscat, nici în vreo insulă din mare. Atunci Poseidon scoase la iveală insula Delos, unde Leto născu doi gemeni, Apollo și Artemis. Cei doi deveniră zei puternici și își stabiliră casa în Olimp, unde ulterior au fost recunoscuți de toți zeii.

Tempul Herei din Agrigento, Grecia Mare (Italia de Sud)

Callisto și Arcas[modificare | modificare sursă]

Când Zeus s-a îndrăgostit de nimfa Callisto,Hera a anunţat-o pe Artemis . Fiindcă Callisto trebuia să rămână castă, a fost transformată de Artemis în ursoaică.Stapâna Olimpului ,încă mânioasă,a făcut-o pe Artemis s-o ucidă pe nimfă.După ce fiul ei a murit, Zeus l-a tranformat pe el şi pe mama lui în aştri -Ursa Mare şi Ursa Mică.

Semele și Dionysos[modificare | modificare sursă]

Semele este fiica regelui teban Cadmus și a Harmoniei. A fost iubită de către Zeus, cu care a avut un fiu, pe Dionis. Trezind gelozia Herei, Semele a fost sfătuită în mod perfid de către aceasta să-i ceară lui Zeus să i se înfățișeze în toată splendoarea sa zeiască. Stăpânul zeilor i-a îndeplinit ruga dar, la vederea lui, Semele a căzut fulgerată și a murit.   Dionis a fost salvat din pântecul Semelei de către Zeus și ținut în coapsa sa pînă a crescut destul.Hera a dat nebunia lui Dionis şi celor care l-au crescut.

Pallas-Athena și Afrodita[modificare | modificare sursă]

Pallas-Atena,Hera și Afrodita se contraziceau. Fiecare se autoproclama ca fiind "cea mai frumoasă". Pentru a rezolva disputa, Hermes l-a rugat pe Paris să-i dea un măr celei despre care crede că este mai frumoasă. Paris i-a dat mărul Afroditei, care, drept răsplată, i-a dat de soție pe Elena. Atena și Hera au făcut pace, ramanand insa furioase pe Paris. Din dorinta de a se razbuna, au pornit Războiul Troian.

Io[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Io (mitologie)

Odată, Zeus se îndrăgosti de frumoasa Io. Însă acesta fu nevoit să o transforme într-o juncă, ca astfel geloasa Hera să n-o omoare pe biata femeie. Dar Hera o recunoscu pe Io și o puse în stăpânirea lui Argos, cel cu o sută de ochi. Zeus, făcându-și milă de Io, îi porunci fiului său, Hermes, să o răpească. Hera însă puse pe urmele lui Io un tăun înfricoșător, care o gonea pe săraca juncă din țară-n țară. De abia în Egipt Zeus îi redădu chipul omenesc și Io născu un copil pe nume Epafos, care a devenit primul rege al Egiptului.


Lamia[modificare | modificare sursă]

Gerana[modificare | modificare sursă]

Cydippe[modificare | modificare sursă]

Tyresias[modificare | modificare sursă]

Chelone[modificare | modificare sursă]

La nunta lui Zeus si a Herei,a fost invitata o fata mai singuratica numita Chelone.Ea a refuzat sa mearga,iar Hermes,drept razbunare,a transformat-o intr-o broasca testoasa.

Hera în Iliada[modificare | modificare sursă]

In timpul nunții zeiței Thetis cu Peleu, un rege din Tesalia, în timp ce zeii dănțuiau, și-a făcut apariția Eris, personificarea discordiei, care nu fusese invitată, și a aruncat un măr de aur (mărul discordiei) pe care era scris „Celei mai frumoase”. Văzând mărul, Atena, Hera și Afrodita l-au revendicat, fiecare susținând că le întrece în frumusețe pe celelalte două.Vazand ca nu pot sa se inteleaga au ales ca arbitru pe Paris.Afrodita a castigat deoarece i-a promis mana printesei Elena.

Metamorfozele[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, București, Albatros, 1995
  • Anca Balaci, Mic dicționar de mitologie greacă si romană, Editura Mondero, București, 1992, ISBN 973-9004-09-2
  • George Lăzărescu, Dicționar de mitologie, Casa Editorială Odeon, București, 1992, ISBN 973-9008-28-3
  • N.A.Kun, Legendele și miturile Greciei Antice, Editura Lider, București, 2003, ISBN 973-629-035-2

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Genealogia zeilor în mitologia greacă
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Uranus
 
Geea
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
v
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Oceanus Hyperion Coeus Crius Iapetus Mnemosyne
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Cronos
 
Rhea Tethys Theia Phoebe Themis
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Zeus
 
Hera Hestia Demetra Hades Poseidon
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Ares Hefaistos Hebe Eileithyia Enio Eris
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Metis
 
 
 
Maia
 
 
 
 
Leto
 
 
 
 
Semele
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Afrodita
 
Atena
 
 
Hermes
 
Apollo
 
Artemis
 
Dionis