Lidia (stat)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Lidia
Lidia
Λυδία
Regat antic

Hittite Empire.png

secolul al XII-lea î.Hr. – 547 î.Hr. Persian Empire, 490 BC.png
Localizare a {{{nume_genitiv}}}
Harta Lidiei
Capitală Sardes
Limbă/limbi dialect lidian
Religie politeistă
Formă de guvernare Monarhie
rege
 - secolul al XII-lea î.Hr. Agron
 - 560 – 546 î.Hr. (ultimul) Cresus
Istorie
 - Fondare secolul al XII-lea î.Hr.
 - Ocuparea orașelor grecești din Ionia. sec. VI î.Hr.
 - Dispariție 547 î.Hr.
În prezent parte din  Turcia
Regiuni antice anatoliene

Lidia sau Maeonia (asiriană: Luddu; greacă: Λυδία) a fost un regat din Epoca fierului aflat în vestul Asiei Mici, regiunea antică unde acum este Anatolia, cucerit de perși prin înfrângerea lui Cresus în 546 î. Hr.. Lidia a apărut ca un regat neo-hitit după prăbușirea Imperiului hitit, în secolul al XII-lea î.Hr..

Se consideră că monezile sunt inventate în Lidia în secolul al VII-lea î.Hr.

Limbă[modificare | modificare sursă]

Limba lidiană alcătuiește familia limbilor anatoliene. După cum menționează Strabon, aceasta dispare complet în secolul I î.Hr.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Istoria timpurie[modificare | modificare sursă]

În perioada hitiților, regiunea era cunoscută sub numele de Arzawa, entitate statală din vestul Anatoliei între secolele al XV-lea și al XII-lea, având capitala la Apasa. Arzawa a fost un aliat al Egiptului Antic, lucru confirmat în Scrisorile de la Amarna. Regii hitiți Suppiluliuma I și Mursili al II-lea reușesc să o înfrângă, transformând-o în trei state vasale.

Dinastii autohtone[modificare | modificare sursă]

Lidia apare pe harta lumii antice ca un regat neo-hitit cu capitala la Sardes, condusă de trei dinastii (Atyadae, Heraclidae, Mermnadae).

Atyadae

Heraclidae

  • Agron (1216 - ? î.Hr.);
  • 17 regi al căror nume este necunoscut;
  • Ardys I (795 - 759 î.Hr.);
  • Alyattes I (759 - 749 î.Hr.);
  • Myrsus (749 - 733 î.Hr.);
  • Candaules (733 - 718 î.Hr.) este ucis de către șeful gărzii personale, Gyges;

Mermnadae

Imperiul Persan[modificare | modificare sursă]

Cresus este învins în 547 î.Hr. de către Cirus cel Mare, Lidia devine satrapie.Primul satrap ales de împărat a fost Tabalus. A avut un rol important în timpul războaielelor medice, fiind locul de plecare a armatei și flotei persane spre Grecia.Tot aici a avut loc revoltele polisurilor grecești, cauză a războaielelor greco-persane.

Perioada elenistică[modificare | modificare sursă]

Harta geopolitică a Asiei Mici după tratatul de la Apamea

Prin Lidia armatele macedonene pătrunde în Imperiul Ahemenid, unde câștigă o primă luptă în fața perșilor la Granicus. Lidia rămâne o satrapiea Imperiului Macedonean până la moarte prematură a lui Alexandru Macedon. În 282 î.Hr. se formează Regatul Pergamului sub dinastia Attalidă, un viitor vasal roman. Antioch cel Mare, împăratul Imperiului Seleucid, cucerește teritoriu fostei Lidii, Helespontul, Tracia, Macedonia și Grecia în sfera sa de influență. Un viitor conflict între seleucizi și Roma se va produce cu siguranță.

Republica Romană împreună cu aliații săi, Regatul Pergamului și Republica Rodosului, vor înfrânge Imperiul Seleucid. Acest război se soldează cu Tratatul de la Apamea, prin care teritoriul Lidiei lui Alyattes al II-lea este împărțit între Rodos și Pergam.

Imperiul Roman[modificare | modificare sursă]

Provincia romană Asia.

În 133 î.Hr., regele Pergamului, Attalus al III-lea, lasă moștenire Romei întregul regat al său. Alături de Caria, Misia, Frigia și Troada alcătuia provincia Asia, provincie senatorială în perioada Imperiului Roman. În perioada tetrarhiei, zona este reorganizată. Ajugând în secolul al III-lea d.Hr. în componența Imperiul Roman de Răsărit.

Vezi și[modificare | modificare sursă]