Hesiod

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Hesiod şi zeiţa - Gustave Moreau

Hesiod (greacă: Ἡσίοδος) (aprox. sec. al VIII-lea î.Hr., Beoția) a fost un poet epic grec, considerat a fi, după Homer, cel mai vechi scriitor al Greciei.[1] Este autorul poemului genealogic Teogonia, consacrat panteonului divinităților elene, folosind tiparul mitlui și noțiunea vârstelor. De asemenea, tot lui îi aparține și poemul didactic Munci și zile, opera pătrunsă de poezia sinceră a naturii, calendar pentru agricultori și navigație, cu prețioase indicații.

Viața și destinul literar[modificare | modificare sursă]

Hesiod era un agricultor, un poet-țăran, un om obișnuit cu viața aspră, pătruns de o mare stimă față de muncă, dotat cu un desăvârșit simț al realului, care vedea viața și oamenii așa cum sunt; un om care nu-și face nicio iluzie asupra realității sociale, dar este convins de triumful final al cinstei, hărniciei și dreptății.[2]

Hesiod este considerat, alături de Homer, părintele poeziei religioase, morale și didactice. În opera sa există referiri la propria biografie: tatăl poetului se stabilise la poalele muntelui Helicon, încercând să se îndeletnicească cu agricultura, în ciuda pământului arid. După moartea tatălui, pierde un proces cu fratele sau Perses, care era nemulțumit de partea primita ca moștenire. Răspunsul său la atacurile fratelui și la hotărârile judecătorilor corupți este poemul Munci și zile.[3]

Hesiod deține un loc important în istoria universală a literaturii. Opera sa are o semnificație umanistă de alt ordin decât cel al operei lui Homer; poezia sa nu are strălucirea și dramatismul poeziei homerice, - în schimb are aprimea, simplitatea de expresie a vieții rustice, elogiind omul care luptă cu greutățile vieții obișnuite și munca grea, dar cu roade, a țăranului.[2]

Opera[modificare | modificare sursă]

Teogonia (Naștere zeilor)

Această lucrare este un poem-catalog, de factură filosofică, despre genealogiile zeilor. În prolog, după invocarea și slăvirea muzelor, poetul enunță subiectul poemului pe care îl va compune sprijinit de acestea. În poem va cânta despre nașterea Cerului și a Pământului, despre zeii cei mai vechi și despre generațiile divine care au urmat.[3]

Munci și zile

Este primul poem didactic despre agricultura. Scopul operei era insuflarea ideii de dreptate, Dreptatea, fiica lui Zeus, care trebuie să călăuzească viața, și cultivarea respectului față de munca grea a truditorilor pământului. Pe lângă sfaturile referitoare la agricultură și la negoț, pe lângă elogiul ritmului unei existențe în concordanță cu natura, două mituri domină opera: mitul Pandorei, plăsmuită de Zeus ca pedeapsă pentru muritorii cărora Prometeu le dăruise focul furat de la zei, și mitul vârstelor. Dupa vârsta de aur din timpul lui Cronos, existența umana cunoscuse declinul prin vârsta de argint, vârsta de bronz, vârsta eroilor, ajungând, în contemporaneitate, la vârsta de fier, departe de fericirea inițială, de temperanță si de armonie.[3]

Descoperire[modificare | modificare sursă]

Mii de comedii, tragedii și poeme epice grecești și latine, până acum necunoscute, vor fi disponibile ca urmare a analizei cu raze infraroșii a așa-numitelor Papirusuri de la Oxyrhynchus (Oxyrhynchus era o așezare antică aflată la circa 300 de kilometri sud de Alexandria). Printre altele, vor fi recuperate opere ale lui Sofocle, Euripide, Hesiod sau Lucian ori Evanghelii necunoscute. Câteva fragmente din lucrările celor patru autori menționați au fost deja descifrate.[4]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Wikicitat
La Wikicitat găsiți citate legate de Hesiod.
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Hesiod

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Indro Montanelli, Istoria grecilor - Editura Artemis, București, 1994 - ISBN 973-566-057-1
  2. ^ a b Ovidiu Drimba, Istoria literaturii universale, Ed. Saeculum I.O. și Vestala, București, 2004, ISBN 973-9211-52-6
  3. ^ a b c Elena Ionescu, Scriitori din Antichitatea greco-latină, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2005, ISBN 973-30-1903-8
  4. ^ InforNews.ro - Descoperire epocală: fragmente din Sofocle, Euripide și Hesiod, Iulian Comanescu - accesat 02.01.09