Hesiod

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare

Hesiod (greacă: Ἡσίοδος) (aprox. sec. al VIII-lea î.Hr., Beoţia) a fost un poet epic grec, considerat a fi, după Homer, cel mai vechi scriitor al Greciei.[1] Este autorul poemului genealogic Teogonia, consacrat panteonului divinităţilor elene, folosind tiparul mitlui şi noţiunea vârstelor. De asemenea, tot lui îi aparţine şi poemul didactic Munci şi zile, opera pătrunsă de poezia sinceră a naturii, calendar pentru agricultori şi navigaţie, cu preţioase indicaţii.

Cuprins

[modifică] Viaţa şi destinul literar

Hesiod şi zeiţa - Gustave Moreau

Hesiod era un agricultor, un poet-ţăran, un om obişnuit cu viaţa aspră, pătruns de o mare stimă faţă de muncă, dotat cu un desăvârşit simţ al realului, care vedea viaţa şi oamenii aşa cum sunt; un om care nu-şi face nicio iluzie asupra realităţii sociale, dar este convins de triumful final al cinstei, hărniciei şi dreptăţii.[2]

Hesiod este considerat, alături de Homer, părintele poeziei religioase, morale şi didactice. În opera sa există referiri la propria biografie: tatăl poetului se stabilise la poalele muntelui Helicon, încercând să se îndeletnicească cu agricultura, în ciuda pământului arid. După moartea tatălui, pierde un proces cu fratele sau Perses, care era nemulţumit de partea primita ca moştenire. Răspunsul său la atacurile fratelui şi la hotărârile judecătorilor corupţi este poemul Munci şi zile.[3]

Hesiod deţine un loc important în istoria universală a literaturii. Opera sa are o semnificaţie umanistă de alt ordin decât cel al operei lui Homer; poezia sa nu are strălucirea şi dramatismul poeziei homerice, - în schimb are aprimea, simplitatea de expresie a vieţii rustice, elogiind omul care luptă cu greutăţile vieţii obişnuite şi munca grea, dar cu roade, a ţăranului.[2]

[modifică] Opera

Teogonia (Naştere zeilor)

Această lucrare este un poem-catalog, de factură filosofică, despre genealogiile zeilor. În prolog, după invocarea şi slăvirea muzelor, poetul enunţă subiectul poemului pe care îl va compune sprijinit de acestea. În poem va cânta despre naşterea Cerului şi a Pământului, despre zeii cei mai vechi şi despre generaţiile divine care au urmat.[3]

Munci şi zile

Este primul poem didactic despre agricultura. Scopul operei era insuflarea ideii de dreptate, Dreptatea, fiica lui Zeus, care trebuie să călăuzească viaţa, şi cultivarea respectului faţă de munca grea a truditorilor pământului. Pe lângă sfaturile referitoare la agricultură şi la negoţ, pe lângă elogiul ritmului unei existenţe în concordanţă cu natura, două mituri domină opera: mitul Pandorei, plăsmuită de Zeus ca pedeapsă pentru muritorii cărora Prometeu le dăruise focul furat de la zei, şi mitul vârstelor. Dupa vârsta de aur din timpul lui Cronos, existenţa umana cunoscuse declinul prin vârsta de argint, vârsta de bronz, vârsta eroilor, ajungând, în contemporaneitate, la vârsta de fier, departe de fericirea iniţială, de temperanţă si de armonie.[3]

[modifică] Descoperire

Mii de comedii, tragedii şi poeme epice greceşti şi latine, până acum necunoscute, vor fi disponibile ca urmare a analizei cu raze infraroşii a aşa-numitelor Papirusuri de la Oxyrhynchus (Oxyrhynchus era o aşezare antică aflată la circa 300 de kilometri sud de Alexandria). Printre altele, vor fi recuperate opere ale lui Sofocle, Euripide, Hesiod sau Lucian ori Evanghelii necunoscute. Câteva fragmente din lucrările celor patru autori menţionaţi au fost deja descifrate.[4]

[modifică] Citate de Hesiod

Colaboraţi la Wikicitat „Cât de nesăbuit este omul care, dispreţuind ceea ce se află lângă el, va căuta ceea ce este departe de el![5]
Colaboraţi la Wikicitat „Iubirea este arhitectul universului[6]

[modifică] External links

Wikicitat
La Wikicitat găsiţi citate legate de Hesiod.
Commons
Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Hesiod

[modifică] Referinţe

  1. ^ Indro Montanelli, Istoria grecilor - Editura Artemis, Bucureşti, 1994 - ISBN 973 566 057 1
  2. ^ a b Ovidiu Drimba, Istoria literaturii universale, Ed. Saeculum I.O. şi Vestala, Bucureşti, 2004, ISBN 973-9211-52-6
  3. ^ a b c Elena Ionescu, Scriitori din Antichitatea greco-latină, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2005, ISBN 973 30 1903 8
  4. ^ InforNews.ro - Descoperire epocală: fragmente din Sofocle, Euripide şi Hesiod, Iulian Comanescu - accesat 02.01.09
  5. ^ Citat de Hesiod - Listă completă, Citatepedia - accesat 02.01.09
  6. ^ Citate celebre - Hesiod, citate celebre - accesat 02.01.09


Unelte personale