Perseu
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Subiecte în Mitologia Greacă | ||
|---|---|---|
| Mitologie Greacă | ||
| Titanii: | ||
| Zeii Olimpului: | ||
| Istorie legendară: | ||
| Fiinţe fabuloase | ||
| Mitul grec/roman comparat | ||
Perseu (limba greacă: Περσεύς) - personaj legendar, erou de origine argiană dar cinstit în toată Elada - fiul lui Zeus şi al lui Danae, fiica regelui Acrisios al Argosului.
Cuprins |
[modifică] Naşterea şi primii ani ai lui Perseu
Conform unui oracol, regele Acrisios al Argosului - strănepotul regelui Danaos - avea să moară de mâna nepotului său. De aceea o închise pe fiica sa Danae într-un palat subteran de bronz. Dar Zeus, îndrăgostindu-se de ea, a intrat în acel palat printr-o ploaie de aur. Din cei doi s-a născut Perseu.
La început, Danae îl ţinuse ascuns pe micul său fiu, dar Acrisios, auzind glasul vesel a copilului, coborî în palatul subpământean şi îşi văzu fiica cu pruncul ei. El porunci ca cei doi să fie ferecaţi într-o ladă şi trimişi pe mare. După o lungă călătorie, lada ajunse pe insula Serifos (în arh. Ciclade), unde îi găsi pescarul Dictys şi îi duse la regele insulei, Polydectes. Cu trecerea anilor, Perseu creşte şi devine un tânăr frumos şi curajos. Îndrăgostit de Danae, Polydectes vede însă în Perseu o piedică în calea dragostei lui. Cu gândul ascuns să-l piardă, el îl trimite pe viteazul tânăr să-i aducă capul Meduzei, singura muritoare dintre gorgone.
[modifică] Perseu ucide gorgona Medusa
Perseu fu ajutat de zeii din Olimp pentru săvârşirea acestei fapte, mai cu seamă de Hermes, care îi dărui spada sa ascuţită (singura care o putea străpunge pe Medusa) şi de Atena, care îi dădu un scut de bronz în care vedeai ca într-o oglindă. Perseu mai primi coiful lui Hades - care făcea invizibil pe cel care-l purta - , nişte sandale înaripate şi o traistă care se mărea sau se micşora pe măsură ce puneai în ea de la nimfe.
În lunga sa călătorie el întâlni pe bătrânele graie (în greacă "graiai" înseamnă bătrânele), surorile gorgonelor. La sfatul lui Hermes, Perseu le fură singurul ochi pe care îl aveau şi care îl purtau fiecare cu rândul. Graiele îi spuseră unde se află gorgnele, iar Perseu le înapoie ochiul. Ajuns pe insula gorgonelor, Perseu le găsi adormite. Zeul Hermes şi zeiţa Atena îl ajutară, ferindu-l de chipul gorgonelor - care dacă le vedea cineva devenea stană de piatră - şi arătându-io pe Medusa în scutul ca oglinda. El se îndreptă către ea, privind-o prin scut şi dintr-o singură lovitură, îi reteză capul. Îl ia apoi cu sine şi zboară repede înapoi în Grecia, înainte ca celelalte gorgone să se scoale. Din trupul Meduzei au ieşit calul înaripat Pegas şi uriaşul Chrysaor.
[modifică] Întoarcera lui Perseu acasă
În călătoria lui Perseu spre casă, în Libia, din capul Meduzei cădea sânge. Conform legendei, acesta s-a transformat în şerpi şi a prefăcut Libia în pustiu. Apoi Perseu ajune la titanul Atlas. Acesta - deoarece zeiţa Themis îi spuse că un fiu al lui Zeus îi va fura merele de aur - îl alungă pe Perseu. Atunci Perseu scoase din traistă capul Meduzei şi Atlas rămase împietrit pentru vecie ţinând pe umeri bolta cerească.
[modifică] Perseu şi Andromeda
Pe drum, Perseu trece şi prin Etiopia. Acolo o întâlni pe Andromeda, fiica regelui Kefeus, şi se îndrăgosteşte de ea. Andromeda - la cererea unui oracol - a fost înlănţuită de o stâncă şi lăsată acolo pradă unui monstru îngrozitor trimis de Poseidon ca să o devoreze. Când monstrul se apropie de ea, Perseus îi arătă chipul Meduzei şi-l împietri pe loc. Andromeda fu salvată, dar Fineus, fostul logodnic al Andromedei, veni în toiul nunţii cu o mică oaste şi îl atacă pe Perseu. Atunci eroul scoase din nou capul Meduzei şi Fineus cu oamenii săi fură prefăcuţi în statui. Eroul îşi continuă drumul de întoarcere, luând-o pe Andromeda cu el.
[modifică] Perseu în Argos şi ultimii ani de viaţă
Când cei doi ajunseră pe insula Serifos, Polydectes tocmai vroia să o necinstească pe Danae. Lipsită de apărare, Danae se refugiase, căutând ocrotire, la altarul zeiţei Atena. La sosirea lui Perseu tiranul îşi primi şi el pedeapsa cuvenită: vederea chipului înspăimântător al Meduzei îl împietri. Fiul lui Zeus lăsă conducera insulei lui Dictys, fratele lui Polydectes.
După ce o eliberă pe Danae de urmăritorul ei, Perseu îşi continuă drumul împreună cu Andromeda şi cu mama sa spre Argos. Când auzi vestea că nepotul său vine în Argos, Acrisios fugi în Larissa. Perseu rămase să domnească în Argos. El înapoie zeilor toate darurile date entru a o ucide pe Medusa. Zeiţa Atena îşi puse capul gorgonei pe scut, iar de atunci aceasta îi este egida.
În timpul domniei din Argos, Perseu organiză nişte jocuri. La acestea luă parte şi Acrisios, bunicul eroului. Când Perseu aruncă discul de bronz, acesta se ridică până în nori, iar apoi căzu direct în capul lui Acrisios. Deznădăjduit, Perseu lăsă conducerea Argosului vărului său, Megapenthes, iar el se duse în Tirint, unde domni fericit mulţi ani.
Din Tirint, Perseu întemeie oraşul Micene. Acesta se numi aşa ori pentru că Perseu a acolo găsit o ciupercă (numită în greacă myces) ori după Mycene, fiica zeului unui râu, Inachus. Apoi fiul lui Zeus l-a detronat şi ucis pe Megapenthes, devenind rege peste Tirint, Micene şi Argos.
[modifică] Descendenţii lui Perseu (Perseizii)
Perseu cu Andromeda au avut şapte fii: Perses, Alcaeus, Heleus, Mestor, Sthenelus, Electryon şi Cynurus şi două fiice: Gorgophone (Ucigaşa de gorgone) şi Autochtoe (Născută pe pământul acesta; autohtonă).
Perses a fost lăsat în Etiopia şi a devenit strămoşul regilor Persiei. Electryon, Sthenelus şi fiul său Eurystheus au domnit în Micene. Marele erou Heracle este de asemenea perseid, mama lui, Alcmene, este fiica lui Electryon, iar tatăl său vitreg, Amphitryon, fiul lui Alcaeus. Astfel heraclizii, urmaşii lui Heracle, sunt o ramură a perseizilor.
Gorgophone s-a măritat cu Oebalus, regele Spartei, şi din această căsătorie a ieşit Tyndareos - tatăl Clitemnestrei, lui Castor, lui Pollux (fiu vitreg) şi al Elenei (fiică vitregă) -, Icarios (tatăl Penelopei) şi Hippocoon. Clitemnestra s-a măritat cu Agamemnon şi a avut trei copii, cel mai important fiind Oreste, ca la rândul său a avut un fiu, Tisamenus.
Perseizii s-au mărit din generaţie în generaţie, făcând alianţe şi cu alte familii. Mulţi oameni reali din Grecia s-au declarat descendenţi din Perseu sau urmaşii săi.
[modifică] Bibliografie
- Victor Kernbach, Dicţionar de mitologie generală, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1989
- Anca Balaci, Mic dicţionar de mitologie greacă si romană, Editura Mondero, Bucureşti, 1992, ISBN 973-9004-09-2
- George Lăzărescu, Dicţionar de mitologie, Casa Editorială Odeon, Bucureşti, 1992, ISBN 973-9008-28-3
- N.A.Kun, Legendele şi miturile Greciei Antice, Editura Lider, Bucureşti, 2003, ISBN 973-629-035-2
[modifică] Vezi şi
- Lista personajelor mitologice elene
- Listă de eroi din mitologia greacă
- Listă de fiinţe fabuloase în mitologia greacă
- Mitologie greacă
- Listă de zei
- Listă de zei (pe zone geografice)
- Muze
[modifică] Legături externe
| Predecesor: Acrisios |
Rege legendar al Argosului |
Succesor: Megapenthes |
| Predecesor: Megapenthes |
Rege legendar al Tirintului |
Succesor: Electryon |
| Predecesor: - |
Rege legendar al Micenei |
Succesor: Electryon |
