Lista personajelor mitologice elene

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Aceasta este lista personajelor mitologice elene. Multe zeități din mitologia greacă au echivalent în mitologia romană și mitologia etruscă. De asemenea puteți consulta arborele genealogic al creaturilor mitologice. Totodată sunt prezentați și semizeii și muritorii.

Tizian: Răpirea Europei, pictură în ulei

Nemuritori[modificare | modificare sursă]

Zeii olimpieni[modificare | modificare sursă]

Toți zeii de mai jos se numesc olimpieni pentru că trăiesc întrun palat aflat în nori deasupra celui mai mare munte din Grecia, Muntele Olimp, făcut de Zeus, fiul lui Cronos și mândrei Rheea.

Nume în greacă (transliterație) Nume în română Descriere
Aφροδίτη (Aphroditē) Afrodita Zeiță a iubirii și frumuseții, soția lui Hefaistos. Ares este principalul ei amant. Cunoscută ca cea mai frumoasă zeiță. Simbolurile ei sunt sceptrul, mitra și porumbeii.
Aπόλλων (Apollōn) Apollo Zeul al muzicii, profețiilor și al săgeților. De asemenea se spune că este zeul luminii și adevărului. Este asociat cu soarele. Se mai face referirea că este cel mai frumos dintre zei. Fiu al lui Zeus. Simbolurile sale sunt arcul, lira și laurul.
Άρης (Arēs) Ares Zeul războiului și vărsării de sânge. Fratele Atenei și fiul lui Zeus. Simbolurile sale sunt vulturii, câinii și sulița.
Άρτεμις (Artemis) Artemis Zeița vânătorii și a sălbăticiunilor. Protectoarea virginelor. A devenit asociată cu luna. Apollo este fratele ei geamăn. Artemis este zeița castă. Simbolurile ei sunt arcul și căprioara.
Αθηνά (Athēna) Atena Zeița înțelepciunii, războiului și meșteșugurilor. Sora lui Ares și fiica lui Zeus. Este cea mai înțeleaptă dintre zei. Simbolurile ei sunt egida, bufnița și măslinul.
Δήμητρα (Dēmētra) Demetra Zeița fertilității, a grâului, a holdelor. Fiica lui Cronos și al Rheei și sora lui Zeus. Simbolurile ei sunt sceptrul, torța și cornul.
Διόνυσος (Dionysus) Dionis Zeul al petreceri, vinului și beției. Reprezintă totodată puterea intoxicantă a vinului și influențele sale sociale și benefice. Simbolurile sale sunt strugurii, iedera și tirsul.
ᾍδης (Hadēs) Hades Zeul infernului,focului, fiul lui Cronos și al Rheei. A participat la lupta dusă de olimpieni împotriva titanilor. Când s-a făcut împărțirea Universului, lui Zeus i-a revenit Cerul, lui Poseidon - Marea, iar lui Hades - infernul. simbolul lui e sabia.
Ήφαιστος (Hēphaistos) Hefaistos Zeul focului, al metalurgiei, sculpturii. Confecționează armuri pentru zei și alți eroi legendari precum Ahile, Zeus, Hades, Poseidon și Helios. Simbolulurile sale sunt ciocanul și nicovala.
Ήρα (Hēra) Hera Zeița căsătoriei. Soția lui Zeus. Câteodată apare cu pene de păun. Simbolurile ei sunt sceptrul, diadema și păunul.
Ερμής (Hērmēs) Hermes Zeul zborului, hoților și comerțului. Mesagerul zeilor. Conducătorul sufletelor morților spre locul lui Hades. Apare în mai multe mituri decât orice alt zeu sau zeiță. Îi place să păcălească și este foarte inventiv. Hermes inventează lira din carapacea unei țestoase. Simbolurile sale sunt caduceul și încălțămintea înaripată.
Ἑστία (Hestia) Hestia Zeița căminului și a vatrei, centrul fiecărei gospodării. Fiica Rheei și Cronos. Cedează locul ei de frunte ca unul din zeii Olimpieni lui Dionysos pentru a păzi flacăra sacră a Olimpului. Simbolul ei este vatra.
Ποσειδων (Poseidōn) Poseidon Zeul apelor, cailor și cutremurelor. Fratele lui Hades, Hera, Demetra, Hestia și Zeus.Creează caii din spuma mării. Simbolurile sale sunt tridentul, calul, taurul și spuma mării.
Ζεύς (Zeus) Zeus Stăpânul zeilor. Fiul lui Cronos. Zeul cerului și trăsnetelor. Fratele lui Poseidon și Hades. Soțul lui Hera. Simbolurile sale sunt fulgerele, uliul și stejarul.

Zeii secundari[modificare | modificare sursă]

Acești zei sunt numai invitați în Olimp.

Deși a fost dusă înapoi de Zeus, Demetrei era strâns legată de Infernașa că Demetra căzu la înțelegere cu Hades ca sa stea cu ea primăvara, vara și toamna, iar iarna cu Hades.

Nume în greacă (transliterație) Nume în română Descriere
Σελήνη (Selene) Selene Zeița lună. Chemată în Olimp de către Zeus. Selene este în mitologia greacă martoră la toate cat este noapte.
Maia Maia Maia s-a căsătorit cu Zeus. Ea e mama lui Hermes.
Λητώ (Leto') Leto Leto s-a căsătorit cu Zeus și au avut doi copii: pe Apollo și Artemis.
Ήβη (Hebe) Hebe Hebe este zeița tinereții în mitologia greacă. Fiica lui Zeus și a Herei. Ea turna nectar zeilor. S-a căsătorit cu Heracle, după apoteza acestuia.
Γανυμήδης (Ganymedes) Ganymedes Ganymedes a fost în mitologia greacă zeul veșnic tânăr. A fost invitat de Zeus în Olimp și a devenit paharnicul lui.

Zeii primordiali[modificare | modificare sursă]

Zeii care nu au trăit în Olimp și trăiesc înainte de Zeus se numesc primordiali.

Nume grec Nume în română Descriere
Αιθήρ (Aithēr) Aether Zeița aerului pur superior, al spatiului si al Raiului. Este aerul pur respirat de zei, spre deosebire de cel inspirat de către muritori. Aetherul este cel care izolează Tartarul de restul Universului.
Χάος (Khaos) Haos Zeitate asexuată a vidului din care au luat naștere toate lucrurile.
Χρόνος (Khronos) Cronos Zeul timpului etern.
Έρεβος (Erebos) Erebus Zeul umbrelor și întunericului.
Γαία (Gaia) Gaia Zeița pământului, mama lui Uranus.
Ημέρα (Émera) Hemera Zeița zilei
Νύξ (Nux) Nyx Zeița nopții
Τάρταρος (Tartaros) Tartar Locul cel mai adânc al lumii lui Hades.
Ουρανός (Ouranos) Uranus Zeul cerului și tatăl Titanilor. Îi trimite pe Ciclopi în lumea subterană pentru că nu îi erau pe plac, fiind niște creaturi oribile.

Titanii[modificare | modificare sursă]

În mitologie aceste creaturi mari se numesc Titani. Unii au participat la războiul între titani și olimpieni. Cum ar fi Cronos, Oceanus etc...

Nume grec Nume în română Descriere
Θεμις (Themis) Themis Zeița este în mitologia greacă zeița dreptății. Poartă peste tot balanța dreptății.
Kρόνος (Kronos) Cronos Liderul titanilor și tatăl zeilor Olimpieni.
Προμηθέας (Promi̱théas) Prometeu Titanul care a adus focul muritorilor. Fiul lui Iapetus și Clymene. A fost înlănțuit pe o stancă și chinuit de vultrul lui Zeus pentru fapta sa.

După mii și mii de ani a fost eliberat de eroul Heracle.

Atlas (Atlas) Atlas Titanul pedepsit să pândeasca pomul cu merele de aur și să țină cerul. Fiul lui Iapetus și Clymene.
Ωκεανός(Oceanos) Oceanus Personificarea marilor ape care înconjurau lumea locuită, iar mai târziu personificarea Oceanului Atlantic, socotit hotarul vestic al lumii vechi. Este tatăl oceanidelor, dând naștere la peste 3000 de râuri.
Τηθύς Tethys Zeița apelor. Părinții săi sunt Geea și Uranus. Soțul ei este Oceanus. Ei sunt părinții a trei mii de nimfe, simbolizând toate apele de pe pământ. Mai este numită și zeiță titanidă.
Κοίος Coeus Unul din Titani, fiul perechii Uranus-Geea și soțul titanidei Phoebe. Va avea cu aceasta două fiice, Leto și Asteria (care o va naște pe zeița Hecate). În ”Theogonia” lui Hesiod, Koios va participa la Titanomahie, însă va fi aruncat în Tartar de către Zeus. alături de frații lui.
Φοιβη(Phoibe) Phoebe Fiică a lui Uranus și a Geei, este o titanidă. În mod tradițional, este asociată cu luna. Este mama lui Leto și a Asteriei și de asemenea bunica lui Apollo și a lui Artemis.
Υπερίων Hyperion Hyperion este un Titan, fiul lui Uranus și a Geei.
Ευρυφάεσσα( Euryphaessa, de obicei Theia) Theia O titanidă. Homer afirmă că ea ar fi dat naștere lui Helios (Soarele), Selene (Luna) și Eos (Zorii).
Ιαπετός(Iapetos) Iapetus Titan; fiu al lui Uranus și Geea și tată al lui Atlas, Prometeu, Epimetheus și Menoetius.
Κρίος Crius -
Μνημοσύνη Mnemosyne Mnemosyne, una dintre titanide, fiica lui Uranus și a Geei. Din unirea ei cu Zeus s-au născut cele nouă muze. Mnemosyne personifica Memoria.
Ρέα Rhea Rhea s-a căsătorit cu titanul Cronos și a avut șase copii: Demeter, Hades, Hera, Hestia, Poseidon și Zeus. Deoarece Cronos își mânca copiii, a hotărât să-l salveze pe cel din urmă. Astfel, Zeus a fost singurul care a scăpat de mânia tatălui și cel care l-a și detronat.

Cei cu o sută de brațe (Hecatonchiri)[modificare | modificare sursă]

Hecatonchirii sunt niște creaturi oribile cu o sută de brațe. Toate fiind copii lui Uranus și a stăpânei Gheea. Acești copii sunt aruncați din scârbă de Uranus în Tartar fiind lasați acolo de Cronos dar apoi salvați de Zeus.

Nume în greacă Nume în română Descriere
Βριάρεως (Briareus sau Aegaeon) Briareus Hecatonchir, fiu al lui Uranus și Geea. Este aruncat în Tartar de Uranus și apoi de Cronos, fiind apoi salvat de Zeus. Ca recunoștință luptă cu el împotriva titanilor.
Γύγης(Giges) Gyges Hecatonchir, fiu al lui Uranus și Geea. Este aruncat în Tartar de Uranus și apoi de Cronos, fiind apoi salvat de Zeus. Ca recunoștință luptă cu el împotriva titanilor.
Κοττος (Cottos) Cottus Hecatonchir, fiu al lui Uranus și Geea. Este aruncat în Tartar de Uranus și apoi de Cronos, fiind apoi salvat de Zeus. Ca recunoștință luptă cu el împotriva titanilor.

Ciclopii[modificare | modificare sursă]

Ciclopii sunt niște creaturi oribile cu un singur ochi. Foarte mulți dintre ei fiind copiii lui Uranus și ai mamei Gheea. Au fost aruncați în scârbă de Uranus în Tartar și lăsați acolo de Cronos dar salvați de Zeus.

Nume în greacă Nume în română Descriere
Ἄργης (Acmonides sau Pyracmon) Arges Ciclop, fiu al lui Uranus și Geea. Frații săi sunt ciclopii Brontes, Steropes și hecantonchirii.
Βρόντης (Brontes) Brontes Ciclop, fiu al lui Uranus și Geea. Frații săi sunt ciclopii Arges, Steropes și hecantonchirii.
Στερόπης (Steropes) Steropes Ciclop, fiu al lui Uranus și Geea. Frații săi sunt ciclopii Arges, Brontes și hecantonchirii.
Πολύφημος (Poluphemos) Polifem Ciclop, fiu al lui Poseidon și al Tossei. Are un rol important în Odiseea lui Homer.
Anteu Anteu Ciclop, fiu al lui Poseidon și al Gheei. Dormea la sânul mamei sale, prinzând putere. A fost ucis de Heracles.

Zei ai râurilor[modificare | modificare sursă]

Zeii care nu trăiesc în Olimp dar controlează apa se numesc Zei ai râurilor.

Nume în greacă Nume în română Descriere
Αχέλους[1] (Achelous) Achelous Zeul fluviului cu acelasi nume. Era fiul lui Oceanus și al lui Tethys și cel mai mare dintre alți trei mii de frați-râuri. Era, de asemenea, considerat părintele sirenelor.
Αχέρων (Acheron) Acheron Acheron este cunoscut precum raul tristetii(durerii), fiind unul din cele 5 fluvii ale lumii subterane elene. Poemele homerice îl descriu precum un râu din Hades, în care se varsă Cocytus și Plegethon. Unele legende târzii îl prezintă drept fiul lui Helios și Geea (sau Demetra), care a fost transformat în râul subpământean după ce le-a dat apa Titanilor în timpul războiului cu Zeus.
Αλφειός (Alpheus) Alpheus Zeul apei cu același nume, care izvora din Arcadia și se vărsa în mare. Îndrăgostit de nimfa Arethusa, Alpheus a urmărit-o până în insula Ortygia, unde fugara a fost transformată de către Artemis într-un izvor.
Ασωπός (Asopus, Asopos) Asopus Asopus este numele a cinci râuri diferite din Grecia și Turcia, fiind de asemenea și numele zeilor acelor râuri în mitologia greacă.
Κλάδεος (Cladeus) Cladeus Cladeus a fost unul din fii lui Oceanus și Tethys. Curge dinspre nord, traversează Olympia și se varsă în râul Alfeios.
Πηνειός (Peneus) Peneus Zeu al fluviilor, unul din cele trei mii de Fluvii, fiul lui Oceanus si al lui Tethys. Nimfa Creusa i-a născut un fiu, Hypseus, care a fost regele Lapiților, și trei fiice, Cyrene, Daphne și Stilbe.
Στύξ (Styx) Styx Râul care era atât de respectat de zeii din mitologia greacă, încât ei fac jurăminte de viață doar menționându-i numele. Dacă un zeu își depunea jurământul la râul Styx și nu se ținea de cuvântul său, Zeus îl forța pe zeul respectiv să bea din râu. Apa este presupusă a fi atât de rea, încât zeul își pierdea vocea timp de nouă ani.În acest râu, zeița Thetys, mama lui Ahile, l-a îmbăiat pe acesta când era prunc pentru a-l face invincibil. Ținut de călcâi în timp ce era scufundat, lui Ahile i-a rămas un singur punct vulnerabil: călcâiul. Acesta i-a adus și moartea în Războiul Troian.

Nimfe[modificare | modificare sursă]

Nimfele sunt niște creaturi de o frumusețe de neimaginat, unele s-au îndrăgostit de muritori exemple: Echo cu Narcis, Galatea cu Acis,

Nume grec Nume în română Descriere
Αδράστεια (Adrasteia, Adrastia, Adrastea, Adrestea) Adrasteia Nimfa care a fost rugată de Rhea să-l hrănească pe Zeus, în secret, pentru a-l proteja de tatăl său, Cronos, în Psychro[2].
Κλυτίε (Clytie) Clytie Nimfa, fiica lui Oceanus și Tethys. A fost iubită de Apollo, apoi părăsită de zeu, care se îndrăgostise între timp de Leucothea. Din gelozie, Clythia i-a dezvăluit tatălui acesteia dragostea celor doi, atrăgând în felul acesta moartea rivalei ei. Ca să o pedepsească, Apollo a părăsit-o definitiv și n-a vrut s-o mai vadă niciodată. Îndurerată, Clytia s-a transformat într-o plantă numită heliotropium (floarea-soarelui).
Κραται-ίς (Crataeis) Crataeis Nimfa din Odiseea lui Homer. Conform acesteia, Circe îl avertizează pe Ulise că aceasta este mama și tatal monstrului marin Scylla.
Δάφνη (Daphne) Daphne Nimfă, fiica lui Peneus [3], zeul apei cu același nume. Făcea parte din ceata de vânătoare a zeiței Artemis, alături de care cutreiera munții și pădurile. Ca să scape de urmărirea lui Apollo, care se îndrăgostise de ea, Daphne își imploră tatăl să o metamorfozeze în dafin. De atunci, se spunea, dafinul a rămas planta consacrată lui Apollo.
Δρυάδες (Driade) Driade Nimfe ale copacilor. Prin faptul că desemnează termenul elen de lemn, driadele care reprezentau doar nimfele stejarilor au devenit un termen general al acestora. Sunt considerate ființe foarte timide, cu excepția momentelor petrecute lângă Artemis, care era cunoscută ca prietenă a celor mai multe nimfe.
Αμαδρυάδες (Hamadriade) Hamadriade Driadele, ca toate nimfele, erau legate de casa lor, trăind foarte mult timp, însă unele erau inferioare acestora. Acestea erau hamadriade, care erau o parte integrală a copacilor. Acest lucru însemna că dacă un copac moare, hamadriada asociată acestuia avea aceeași soartă. Din aceste motive zeii greci i-au pedepsit pe cei care doborau un copac fără a discuta cu o hamadriadă.
Μετώπη (Metope) Metope Nimfă, fiica râului Ladon. Izvorul ei era apropiat de orașul Stimfalia (Stymphalos) în Peloponez. S-a căsătorit cu zeul Asopus cu care a avut câteva fiice, inclusiv pe Aegina, Salamis, Sinope, Euboea, Tanagra, Thespia, Thebe, Korkyra și Harpina.
Ναιάδες (Naiade) Naiade Naiadele erau nimfe ale apelor dulci și reprezentau una din cele trei clase principale de nimfe - celelalte fiind Nereidele (nimfe ale Mării Mediteraneene) și Oceanidele (nimfe ale oceanelor). Naiadele guvernau peste râuri, șuvoaie, pâraie, izvoare, fântâni, lacuri, eleștee, puțuri și mlaștini. Cleochareia era o naiadă, nimfă a râului. S-a căsătorit cu regele Lelex al Laconiei, tatăl ei fiind zeul Eurotas. Este strămoașa familiei regale spartane, având doi copii: Myles și Polycaon. Myles a avut un copil numit probabil după străbunicul său, Eurotas. Acesta avuse o fiică numită Sparta,care se căsătorise cu Lacedaemon. Lacedaemon numește orașul Spartei după soția sa.
Νηρηίδες (Nereide) Nereide Nereidele sunt cele 50 de fiice ale lui Nereus și Doris, care guvernează în Marea Mediterană. Aceste femei frumoase sunt întotdeauna prietenoase și îi ajută mereu pe marinari, alungând furtunile periculoase din calea acestora. Se crede că sunt capabile de a prezice viitorul. Fac parte din alaiul lui Poseidon. Amphitrita (Αμφιτρίτη) este o nereida, care a devenit sotia lui Poseidon. Arethusa (Αρετούσα), fiica lui Nereus care fugise in Sicilia din cauza dragostei nebune a zeului Alpheus pentru ea. Acolo a fost transformată într-o fântână (Fonte Aretusa, în Siracusa) de către Artemis. Alpheus și-a croit calea pe sub mare și și-a unit apele cu cele ale Arethusei.
Ωκεανίδες (Oceanidele) Oceanidele Oceanidele erau nimfe, fiicele lui Oceanus și ale lui Tethys. În total, erau cu mult peste 4000 la număr. Eidyiaera o oceanida [4] care era soția lui Aeetes, regele Colchisului. Mama Medeei și Apsyrtus, era cea mai tânără dintre Oceanide.
Ορεάδες(Oreade) Oreade Nimfa ce traia in munti, vai. Acestea difera in functie de loc: Idaele erau din muntele Ida, Peliadele din muntele Pelia, etc. Erau asociate cu Artemis, aceasta preferand muntii ca loc de vanatoare. Echo (Ηχώ) a fost o oreada ce cunoștea legăturile de dragoste ale lui Zeus. Ea o distrage pe Hera, în timp ce Zeus alerga după nimfe. Dându-și seama de înșelătoria ei, zeița Hera, mânioasă, a transformat-o pe Echo în ecou.[5]

Giganții[modificare | modificare sursă]

Giganți sunt creaturi extrem de mari.

Nume grec Nume în română Descriere
Άγριος(Agrios) Agrius Agrius și Orio (Ορειος Oreios) erau fiii lui Polifonte și un urs, care nu onorau zeii și devorau oameni. Au fost metamorfozați în păsări de către Hermes.
Ἀλωεῖδαι Aloadae Doi frați, Oto (Ὥτος) și Efialtes (Ἐφιάλτες"), fii ai lui Poseidon și Ifimedea, care a vrut să zguduie cerul cu propriile mâini, detronându-l Zeus. A fost ucis de Apollo
Ὠαρίων(Orion) Orion Vânător gigant. Este orbit de tatăl Meropei, Oenopion și va vedea din nou la Lemnos și va vâna împreună cu Artemis la Creta. La moartea[6] sa este ridicat la ceruri sub forma unei constelații.
Ανταίος(Antaios) Antaeus Gigant din Libia, fiul lui Poseidon și Geea. Este extrem de puternic, atât timp cât el rămâne în contact cu solul, dar odată ridicat în aer, el devine foarte slab. Este învins de Hercule prin strângerea puternică în aer.
Άργος(Argos) Argus Gigant cu o sută de ochi. A fost gardianul nimfei Io.

Alte personaje[modificare | modificare sursă]

Eroi[modificare | modificare sursă]

Eroi sunt acele fințe care au salvat lumea în mitologia greacă. Uni eroi fiind chiar feciori de olimpieni.Eroi s-au luptat cu fel de fel de monștri ai zeilor.

Nume grec Nume în română Descriere
Ἀχιλλεύς (Achilles, Ahile) Ahile Ahile era fiul zeiței Thetys și al muritorului Peleus. Atunci când s-a născut, Ahile a fost cufundat în întregime de către mama sa în apele Styxului, pentru a deveni invulnerabil, rămânându-i afară doar călcâiul de care-l ținea Thetys. Copil fiind, el a fost încredințat centaurului Chiron, care l-a crescut pe muntele Pelion. Va participa la Războiul Troian, fiind de partea grecilor, iar acesta va fi ucis de către Paris. Alte versiuni releva faptul că Apollo își îndreapta săgeata spre călcâiul lui Ahile, punctul sau vulnerabil sau ca Paris îl înjunghie în spate, când acesta era în templul lui Apollo cu prințesa troiană Polixena, iubita sa.
Αἰνείας (Aeneas, Enea) Enea Enea era fiul lui Anchises și al Afroditei. S-a născut pe muntele Ida, unde a fost crescut de către nimfe. Mai târziu s-a căsătorit cu Creusa, una dintre fiicele lui Priamus, și a avut un fiu, pe Ascanius. A participat la războiul troian și s-a luptat vitejește, fiind ocrotit în luptă de Aphrodite și de Poseidon, mai ales împotriva lui Diomedes și Achilles.
Ηρακλής (Heracles, Hercules, Heracle, Hercule) Heracle Heracle era fiul lui Zeus și al Alcmenei. Pentru a se uni cu Alcmene, Zeus a luat chipul și înfățișarea soțului ei, Amphitryon, plecat să lupte împotriva teleboenilor. Din unirea Alcmenei cu Zeus s-a născut Heracles, iar din unirea Alcmenei cu Amphitryon, sosit imediat după aceea, s-a născut Iphicles, frate geamăn cu Heracle. Cea mai cunoscută poveste a sa este cea legată de Cele 12 munci (greaca: Dodekathlos).

Heracle l-a eliberat pe Prometeu. După moartea sa, va fi ridicat în Olimp, devenit nemuritor.

Ὀδυσσεὺς (Odiseu[7], Odiseus) Odiseu Odiseu era regele Ithacăi și fiul lui Laertes și al Anticleei. Era casatorit cu Penelopa, care il va astepta timp de 20 de ani ca sa se reintoarca din calatoria[8] sa spre Troia.
Περσεύς (Perseus, Perseu) Perseu Perseu , erou de origine argiană, fiul lui Zeus și al lui Danae, fiica regelui Acrisios al Argosului. Vor fi abandonați pe mare din cauza unei profeții nefaste pentru Acrisios, iar aceștia vor ajunge la regele Polydectes. Acesta încearcă să-l omoare pe Perseu, trimițându-l să-i aducă capul gorgonei Medusa. Zeii olimpieni (referință: Hermes îi dă spada sa, fiind singura care o putea străpunge pe Medusa, Atena îi dădu un scut de bronz în care vedeai ca într-o oglindă, Hades îi dă coiful care-l făcea invizibil pe purtător. Totodată, acesta mai primi niște sandale înaripate și o traistă de la nimfe, care se mărea sau se micșora pe măsură ce puneai obiecte în ea. Dupa ce revine acasa cu capul Medusei, va îndeplini profeția referitoare la Acrisios. Perseu va organiza niște jocuri in timpul domniei sale din Argos, iar când aruncă un disc de bronz, discul se ridică până în nori, si apoi căzu direct în capul lui Acrisios. Deznădăjduit, Perseu lăsă conducerea Argosului vărului său, Megapenthes, iar el se duse în Tirint, unde domni fericit mulți ani.
Θησεύς (Tezeu) Tezeu Tezeu,feciorul lui Poseidon si al Etrei,erou cunoscut pentru că l-a ucis pe Minotaur, o bestie feroce pe jumătate om și pe jumătate taur, care trăia sub palatul regelui Minos din Knossos. Tezeu s-a ascuns într-un grup de tineri atenieni care urmau să fie oferiți ca jertfă monstrului, pe care apoi l-a ucis vitejește. După aceea a reușit să găsească ieșirea din labirint folosind un fir pe care i-l dăruise fiica regelui Minos, Ariadna. Din păcate, la întoarcerea sa în Atena, a uitat să ridice pe catargul corăbiei o pânză albă, așa cum îi promisese tatălui său, regele Egeu, în caz că se va întoarce teafăr și nevătămat. Văzând o pânză neagră ridicată pe catargul corăbiei și presupunând că Tezeu a murit, Egeu s-a aruncat de pe stânci în valurile mării, care de atunci a căpătat numele de Marea Egee.

Heraclizi[modificare | modificare sursă]

Heraclizi sunt copii lui Heracles și Deianira. Unul dintre ei este bine cunoscutul heraclid Hyllus.

Nume grec Nume în română Descriere
Ύλλος (Ýllos) Hyllus Hyllus este un heraclid. Fiul lui Heracle și Deianira. El a fost la punerea lui Heracles pe rug și i-a mărturisit că soția lui i-a provocat chinurile acelea groaznice.
Macaria Macaria Macaria a fost o heraclidă. Fiica lui Heracle și Deianira. Ea a fost jertfită după moartea eroului.

Ființe mitologice[modificare | modificare sursă]

Nume în greacă (transliterație) Nume în română Descriere
- Amphisbaena, Amfisbena Șarpe monstruos cu două capete, care se putea deplasa și înainte și înapoi. Conform mitologiei elene, amfisbena a fost născută din sângele gorgonei Medusa, care căzuse în Deșertul Libian când Perseu zbura deasupra acestuia. Se crede că simplul contact vizual putea ucide instantaneu când este luna plina.
Κέρβερος (Cerberus, Cerber) Cerber Câinele tricefal care era paznic al Infernului. Mama sa este Echidna, iar tatăl său este Typhon. Avea pe spate o mulțime de șerpi agresivi, iar coada lui era tot un șarpe. Este "câinele lui Hades", deoarece păzește intrarea în Infern, permițând doar sufletelor morților să intre, dar mai ales veghează ca nimeni să nu mai iasă, împiedicându-le întoarcerea în lumea celor vii. Vigilenta sa a fost învinsă de două ori: prin forța fizică (de Hercule) și prin forța spirituală (cântecul lui Orfeu).
Ἔχιδνα (Echidna) Echidna Monstru jumătate vipera, jumătate om născută de Phorcys și Ceto. Deși monstru, Echidna posedă un chip feminin foarte frumos, chiar încântător, dar frumusețea îi este anulată de trupul de șarpe și comportamentul reptilian. Este considerată a fi mama tuturor creaturilor mitologice elene.
- Grifon Monstru cu trup leonin, cu cap și aripi de vultur, consacrat zeului Apollo. Se credea că locuiește în ținutul hyperboreienilor, pâzind aurul nordic împotriva arimaspilor. Într-o altă variantă, grifonii sunt considerați paznicii lui Zeus.
ἅρπυια (Harpia) Harpii Monștri feminini, care aparțin generației divine primordiale, cea de dinaintea Olimpienilor. La început, au fost două, apoi numărul lor sporește, devenind trei. Aveau chipul unei femei bătrâne și corp de pasăre, cu aripi mari și gheare ascuțite, iar acestea răpeau sufletele morților. Prin unirea cu zeul Zefir, una din ele a dat naștere celor doi cai divini ai lui Ahile (Xanthos și Balie),care erau foarte rapizi.
Χίμαιρα (Chimaira, Himera) Himera Monstru cu cap de leu,corp de capra si coada de balaur După Hesiod, himera este un monstru feminin, născut din cuplul Echidna-Typhon.
Φοῖνιξ (Phoenix, Fenix) Phoenix Pasăre alegorică ce renăștea din propria cenușă. Aceasta seamănă ca formă cu vulturul, dar se deosebește de acesta prin penajul splendid colorat, cu pete de purpură și aur(două culori nobile și cu o evidență a semnificației simbolică), ceea ce o face mai frumoasă decât cel mai minunat păun. Are o longevitate extraordinară, ce diferă de la autori la autori, unii afirmând că trăiește de la 500 la 13.000 de ani. Este singura din specia ei, deși nu se poate reproduce. Atunci când lunga sa viață este pe terminate ea își simte sfârșitul, aceasta își face un cuib din plante aromatice și tămâie; dă foc apoi cuibului, se întinde, arzând odată cu cuibul, iar din cenușa sa se formează o altă pasăre. Noua pasăre o îngroapă pe cea precedentă, punându-i rămășițele într-un înveliș de smirnă și tămâie in formă de ou și ducându-le la sanctuarul din Heliopolis.
Τυφῶν (Typhon, Tifon) Typhon Monstru fabulos, ce avea o sută de capete și șerpi pe trup, născut de cuplul divin Gaia-Tartaros, care a reusit să-l învingă pe Zeus, tăindu-i tendoanele și mușchii brațelor și picioarelor, apoi încarcerându-l într-o peșteră, de unde scapă cu ajutorul lui Hermes și al lui Pan. În a doua confruntare cu Thyphon, Zeus îl pedepsește pe acesta cu ajutorul trăsnetului, îngropându-l sub muntele Etna.

Gorgone[modificare | modificare sursă]

Gorgonele (Γοργόνες, Gorgones) sunt fiicele zeilor marini Ceto si Phorcys. Aveau o înfățișare înspăimântătoare, în jurul capetelor încolăcindu-li-se zeci de șerpi, privirile lor de foc împietrind pe oricine le-ar fi întâlnit. Aveau brațe de bronz și aripi de aur, cu ajutorul cărora se înălțau în văzduh.

Nume grec Nume în română Descriere
Μέδουσα (Medusa, Meduza) Medusa Gorgona, monstru feminin htonic; cei care o priveau se prefăceau în stană de piatră. A fost decapitată de către Perseu, iar capul ei va fi apoi plasat pe egida Atenei. Aceasta mai avea două surori: Stheno și Euryale.
Σθεννώ (Stheno) Stheno Gorgona, a fost născută în cavernele de sub Muntele Olimp, iar părinții ei sunt Phorcys și Ceto. Ea și sora ei Euryale erau nemuritoare, în timp ce Medusa era muritoare.
Εὐρυάλη (Euryale) Euryale Gorgona. La fel ca și surorile ei, putea preschimba pe oricine în piatră. Ea și Stheno poseda imortalitatea, iar Medusa este muritoare. Fiica lui Phorcys și Ceto sau, câteodată, a lui Typhon și Echidna.

Graiele[modificare | modificare sursă]

Sunt fiicele lui Phorcys și Ceto, surorile și, totodată, gardienii Gorgonelor. Aveau părul grizonat din naștere și au doar un ochi și un dinte pe care le împart între ele. Numele lor sunt Enyo ("oroare")[9], Deino ("groază")[9] și Pemphredo ("alarmă")[9].

Hore[modificare | modificare sursă]

Horae, divinități care vegheau asupra ordinii din natură și societate, precum și asupra anotimpurilor. Trei la număr, Eunomia (Disciplina), Dice (Dreptatea) și Irene (Pacea), ele erau fiicele lui Zeus și ale zeiței Themis. Străjuiau la porțile Olympului, o slujeau pe Hera și, în același timp, erau reprezentate ca însoțitoare ale Aphroditei și ale lui Dionysos.

Moirele[modificare | modificare sursă]

Zeițe care călăuzeau destinele omenești. Puterea lor era implacabilă și mai presus de voința zeilor. Moirele, născute din unirea lui Zeus cu Themis, erau trei la număr: Atropos, Clotho și Lachesis, supranumite "torcătoarele", deoarece una torcea, alta depăna, iar cea de-a treia curma firul vieții muritorilor. În mitologia romană ele purtau numele de Parce.

Nume grec Nume în română Descriere
Κλωθώ (Clotho, Klotho, Cloto) Clothos Cea mai tânără dintre Moire. Aceasta torcea firul vieții din fusul său pentru a face o ființă să existe[10]. Conform lui Hesiod, ea și surorile ei Lachesis și Atropos sunt fiicele lui Nyx.
Λάχεσις (Lachesis, Lakhesis) Lachesis A doua Moiră, era cea care decidea durata vieții fiecărei ființe, măsurând-o printr-un fir tras din fusul ei și alegându-i totodata destinul, prin lungimea firului. Legendele o prezintă lângă surorile sale în trei zile de la nașterea unui copil pentru a-i stabili soarta. Tot ea instruiește sufletele care sunt pe cale să își aleagă noua viață, le dă daruri și le prezintă viața care o pot alege, cea de om sau de animal.
Aτροπος (Atropos) Atropos Cea mai în vârstă dintre cele trei Moire. Acțiunea ei de distrugere constă în tăierea firului vieții unui om, care era țesut de Clotho și măsurat de Lachesis. Ea stabilea și felul în care moare omul.

Muzele[modificare | modificare sursă]

Muzele (Μουσαι) erau cele 9 fiice ale lui Zeus și ale Mnemosynei, considerate drept inspiratoare ale muzicii, ale dansului, ale poeziei și patroanele artelor în general. Ele îi desfătau pe zeii Olimpului cu cântecele lor la ospețe și serbări. Au participat, de pildă, în această calitate, la nunta Harmoniei cu Cadmus, la cea a lui Thetys cu Peleus. S-au născut în Thracia, anume în Pieria (de unde și denumirea pe care o purtau de Pierides), și sălășluiau în pădurile umbroase ale Heliconului și ale Parnasului.

Nume grec Nume în română Descriere
Καλλιόπη (Calliope, Caliope) Calliope Fiica lui Zeus și Mnemosyne. Calliope este considerată a fi cea mai înțeleaptă dintre muze. Este muza muzicii, cântecului, dansului și a elocvenței. Este reprezentată cu o unealtă de scris și tăblițe cerate în mână. Mama lui Orfeu și Linus, fiii lui Apollo sau Oeagrus, regele Traciei.
Κλειώ (Clio) Clio Muză a istoriei, este reprezentată ca o tânără inspirată și copleșită de gânduri, ce deține un sul de pergamente în mâini.
Eρατώ (Erato) Erato Muza poeziei erotice. Era reprezentată cu o liră în mână, înconjurată de trandafiri și mirt.
Eὐτέρπη (Euterpe) Euterpe În perioada clasică, Euterpe era considerată muza poeziei lirice și era portretizată cu flautul dublu al Eladei.
Μελπομένη (Melpomene) Melpomene Muza tragediei, reprezentată cu o mască tragică și cu o cunună de iederă pe frunte.
Πολυμνία (Polyhymnia, Polimnia) Polyhymnia Muza imnurilor de slava, reprezentată cu fața ascunsă într-un val, într-o atitudine de reculegere și meditație, cu un manuscris în mână. I se atribuie inventarea lirei.
Τερψιχόρη (Terpsichore) Terpsichore Muza dansului și a cântecului coral, reprezentată cu o liră în mâini.
θάλλεω (Thalia) Thalia Muza comediei, reprezentată cu o mască comică și cu o cunună de iederă pe frunte.
Ουρανία (Urania) Urania Muza astronomiei reprezentată ca o adolescentă (singura Muza cu sânii dezveliți) ce ținea în mâini un glob ceresc.

Alte zeități[modificare | modificare sursă]

Muritorii[modificare | modificare sursă]

A-B[modificare | modificare sursă]