Lista personajelor mitologice elene

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Aceasta este lista personajelor mitologice elene. Multe zeităţi din mitologia greacă au echivalent în mitologia romană şi mitologia etruscă. De asemenea puteţi consulta arborele genealogic al creaturilor mitologice. Totodată sunt prezentaţi şi semizeii şi muritorii.

Cuprins 1 Nemuritori 1.1 Zeii primordiali 1.2 Titanii 1.3 Cei cu o sută de braţe (Hecatonchire) 1.4 Ciclopii 1.5 Zei ai râurilor 1.6 Nimfe 1.7 Giganţii 1.8 Alte personaje 1.8.1 Eroi 1.8.2 Fiinte mitologice 1.8.3 Gorgone 1.8.4 Graiele 1.8.5 Hore 1.8.6 Moirele 1.8.7 Muzele 1.8.8 Alte zeităţi 2 Muritorii 2.1 A-B 2.2 C-G 2.3 H-L 2.4 M-P 2.5 R-Z 3 Note 4 Vezi şi 5 Surse

[modifică] Nemuritori

Nume în greacă (transliteraţie)	Nume în română	Descriere
Aφροδίτη (Aphroditē)	Afrodita	Zeiţă a iubirii şi frumuseţii, soţia lui Hefaistos. Ares este principalul ei amant. Cunoscută ca cea mai frumoasă zeiţă. Simbolurile ei sunt sceptrul, mitra şi porumbeii.
Aπόλλων (Apollōn)	Apollo	Zeul al muzicii, profeţiilor şi al săgeţilor. De asemenea se spune că este zeul luminii şi adevărului. Este asociat cu soarele. Se mai face referirea că este cel mai frumos dintre zei. Fiu al lui Zeus. Simbolurile sale sunt arcul, lira şi laurul.
Άρης (Arēs)	Ares	Zeul războiului şi vărsării de sânge. Fratele Atenei şi fiul lui Zeus. Simbolurile sale sunt vulturii, câinii şi suliţa.
Άρτεμις (Artemis)	Artemis	Zeiţa vânătorii şi a sălbăticiunilor. Protectoarea virginelor. A devenit asociată cu luna. Apollo este fratele ei geamăn. Artemis este zeiţa castă. Simbolurile ei sunt arcul şi căprioara.
Αθηνά (Athēna)	Athena	Zeiţa înţelepciunii, războiului şi meşteşugurilor. Sora lui Ares şi fiica lui Zeus. Este cea mai înţeleaptă dintre zei. Simbolurile ei sunt egida, bufniţa şi măslinul.
Δήμητρα (Dēmētra)	Demetra	Zeiţa fertilităţii, a grâului, a holdelor. Fiica lui Cronos şi al Rheei şi sora lui Zeus. Simbolurile ei sunt sceptrul, torţa şi cornul.
Διόνυσος (Dionysus)	Dionysos	Zeul vinului şi beţiei. Reprezintă totodată puterea intoxicantă a vinului şi influenţele sale sociale şi benefice. Simbolurile sale sunt strugurii, iedera şi tirsul.
ᾍδης (Hadēs)	Hades	Zeul împărăţiei subpământene, fiul lui Cronos şi al Rheei. A participat la lupta dusă de olimpieni împotriva titanilor. Când s-a făcut împărţirea Universului, lui Zeus i-a revenit Cerul, lui Poseidon - Marea, iar lui Hades - lumea subpământeană.
Ήφαιστος (Hēphaistos)	Hefaistos	Zeul şchiop al focului şi metalurgiei. Face armuri pentru zei şi alţi eroi precum Achilles. Fiul Herei. Câteodată Zeus este numit tatăl său. Simbolul lui este toporul.
Ήρα (Hēra)	Hera	Zeiţa căsătoriei. Soţia lui Zeus. Câteodată apare cu pene de păun. Simbolurile ei sunt sceptrul, diadema şi păunul.
Ερμής (Hērmēs)	Hermes	Zeul zborului, hoţilor şi comerţului. Mesagerul zeilor. Conducătorul sufletelor morţilor spre locul lui Hades. Apare în mai multe mituri decât orice alt zeu sau zeiţă. Îi place să păcălească şi este foarte inventiv. Hermes inventează lira din carapacea unei ţestoase. Simbolurile sale sunt caduceul şi încălţămintea înaripată.
Ἑστία (Hestia)	Hestia	Zeiţa căminului şi a vatrei, centrul fiecătei gospodării. Fiica Rheei şi Cronos. Cedează locul ei de frunte ca unul din zeii Olimpieni lui Dionysos pentru a păzi flacăra sacră a Olimpului. Simbolul ei este vatra.
Ποσειδων (Poseidōn)	Poseidon	Zeul apelor, cailor şi cutremurelor. Fratele lui Hades şi Zeus şi tatăl lui Polifem. Creează caii din spuma mării. Simbolurile sale sunt tridentul, calul, taurul şi spuma mării.
Ζεύς (Zeus)	Zeus	Stăpânul zeior. Fiul lui Cronos. Zeul cerului şi trăznetelor. Fratele lui Poseidon şi Hades. Soţul lui Hera. Simbolurile sale sunt fulgerele, uliul şi stejarul.

[modifică] Zeii primordiali

Nume grec	Nume român	Descriere
Αιθήρ (Aithēr)	Aether	Zeiţa aerului pur superior.
Χάος (Khaos)	Haos	Zeitate asexuată a vidului din care au luat naştere toate lucrurile.
Χρόνος (Khronos)	Cronos	Titanul timpului etern şi tatăl zeilor Olimpieni.
Έρεβος (Erebos)	Erebus	Zeul umbrelor şi întunericului.
Γαία (Gaia)	Gaia	Zeiţa pământului, mama lui Uranus.
Ημέρα (Émera)	Hemera	Zeiţa zilei
Νύξ (Nux)	Nyx	Zeiţa nopţii
Τάρταρος (Tartaros)	Tartarus	Locul cel mai adânc al lumii lui Hades.
Ουρανός (Ouranos)	Uranus	Zeul cerului şi tatăl Titanilor. Îi trimite pe Ciclopi în lumea subterană pentru că nu îi erau pe plac, fiind nişte creaturi oribile.

[modifică] Titanii

Nume grec	Nume român	Descriere
Θεμις (Themis)	Themis	Zeiţa este în mitologia greacă zeiţa dreptăţii. Poartă peste tot balanţa dreptăţii.
Χρόνος (Khronos)	Cronos	Titanul timpului etern şi tatăl zeilor Olimpieni.
Ωκεανός(Oceanos)	Oceanus	Personificarea marilor ape care înconjurau lumea locuită, iar mai târziu personificarea Oceanului Atlantic, socotit hotarul vestic al lumii vechi. Este tatăl oceanidelor, dând naştere la peste 3000 de râuri.
Τηθύς	Tethys	Zeiţa apelor. Părinţii săi sunt Geea şi Uranus. Soţul ei este Oceanus. Ei sunt părinţii a trei mii de nimfe, simbolizând toate apele de pe pământ. Mai este numită şi zeiţă titanidă.
Κοίος	Koios	Unul din Titani, fiul perechii Uranus-Geea şi soţul titanidei Phoebe. Va avea cu aceasta două fiice, Leto şi Asteria (care o va naşte pe zeiţa Hecate). În ”Theogonia” lui Hesiod, Koios va participa la Titanomahie, însă va fi aruncat în Tartar de către Zeus. alături de fraţii lui.
Φοιβη(Phoibe)	Phoebe	Fiică a lui Uranus şi a Geei, este o titanidă. În mod tradiţional, este asociată cu luna. Este mama lui Leto şi a Asteriei şi de asemenea bunica lui Apollo şi a lui Artemis.
Υπερίων	Hyperion	Hyperion este un Titan, fiul lui Uranus şi a Geei.
Ευρυφάεσσα( Euryphaessa, de obicei Theia)	Theia	O titanidă. Homer afirmă că ea ar fi dat naştere lui Helios (Soarele), Selene (Luna) şi Eos (Zorii).
Ιαπετός(Iapetos)	Iapetus	Titan; fiu al lui Uranus şi Geea şi tată al lui Atlas, Prometeu, Epimetheus şi Menoetius.
Κρίος	Krios	-
Μνημοσύνη	Mnemosyne	Mnemosyne, una dintre titanide, fiica lui Uranus şi a Geei. Din unirea ei cu Zeus s-au născut cele nouă muze. Mnemosyne personifica Memoria.
Ρέα	Rhea	Rhea s-a căsătorit cu titanul Cronos şi a avut şase copii: Demeter, Hades, Hera, Hestia, Poseidon şi Zeus. Deoarece Cronos îşi mânca copiii, a hotărât să-l salveze pe cel din urmă. Astfel, Zeus a fost singurul care a scăpat de mânia tatălui şi cel care l-a şi detronat.

[modifică] Cei cu o sută de braţe (Hecatonchire)

Nume în greacă	Nume în română	Descriere
Βριάρεως (Briareus sau Aegaeon)	Briareus	Hecatonchir, fiu al lui Uranus şi Geea. Este aruncat în Tartarus de Uranus şi apoi de Cronos, fiind apoi salvat de Zeus. Ca recunoştiinţă luptă cu el împotriva titanilor.
Γύγης(Giges)	Gyges	Hecatonchir, fiu al lui Uranus şi Geea. Este aruncat în Tartarus de Uranus şi apoi de Cronos, fiind apoi salvat de Zeus. Ca recunoştiinţă luptă cu el împotriva titanilor.
Κοττος (Cottos)	Cottus	Hecatonchir, fiu al lui Uranus şi Geea. Este aruncat în Tartarus de Uranus şi apoi de Cronos, fiind apoi salvat de Zeus. Ca recunoştiinţă luptă cu el împotriva titanilor.

[modifică] Ciclopii

Nume în greacă	Nume în română	Descriere
Ἄργης (Acmonides sau Pyracmon)	Arges	Ciclop, fiu al lui Uranus şi Geea. Fratii sai sunt ciclopii Brontes, Steropes si hecantonchirii.
Βρόντης (Brontes)	Brontes	Ciclop, fiu al lui Uranus şi Geea. Fratii sai sunt ciclopii Arges, Steropes si hecantonchirii.
Στερόπης (Steropes)	Steropes	Ciclop, fiu al lui Uranus şi Geea. Fratii sai sunt ciclopii Arges, Brontes si hecantonchirii.
Πολύφημος (Poluphemos)	Polifem	Ciclop, fiu al lui Poseidon şi al Toosei. Are un rol important in Odiseea lui Homer.

[modifică] Zei ai râurilor

Nume în greacă	Nume în română	Descriere
Αχέλους[1] (Achelous)	Achelous	Zeul fluviului cu acelasi nume. Era fiul lui Oceanus şi al lui Tethys şi cel mai mare dintre alţi trei mii de fraţi-râuri. Era, de asemenea, considerat părintele sirenelor.
Αχέρων (Acheron)	Acheron	Acheron este cunoscut precum raul tristetii(durerii), fiind unul din cele 5 fluvii ale lumii subterane elene. Poemele homerice il descriu precum un rau din Hades, in care se varsa Cocytus si Plegethon. Unele legende tarzii il prezinta drept fiul lui Helios si Geea (sau Demetra), care a fost transformat in raul subpamantean dupa ce le-a dat apa Titanilor in timpul razboiului cu Zeus.
Αλφειός (Alpheus)	Alpheus	Zeul apei cu acelaşi nume, care izvora din Arcadia şi se vărsa în mare. Îndrăgostit de nimfa Arethusa, Alpheus a urmărit-o până în insula Ortygia, unde fugara a fost transformată de către Artemis într-un izvor.
Ασωπός (Asopus, Asopos)	Asopus	Asopus este numele a cinci râuri diferite din Grecia şi Turcia, fiind de asemenea şi numele zeilor acelor râuri în mitologia greacă.
Κλάδεος (Cladeus)	Cladeus	Cladeus a fost unul din fii lui Oceanus şi Tethys. Curge dinspre nord, traversează Olympia şi se varsă în râul Alfeios.
Πηνειός (Peneus)	Peneus	Zeu al fluviilor, unul din cele trei mii de Fluvii, fiul lui Oceanus si al lui Tethys. Nimfa Creusa i-a născut un fiu, Hypseus, care a fost regele Lapiţilor, şi trei fiice, Cyrene, Daphne şi Stilbe.
Στύξ (Styx)	Styx	Râul care era atât de respectat de zeii din mitologia greacă, încât ei fac jurăminte de viaţă doar menţionându-i numele. Dacă un zeu îşi depunea jurământul la râul Styx şi nu se ţinea de cuvântul său, Zeus îl forţa pe zeul respectiv să bea din râu. Apa este presupusă a fis atât de rea, încât zeul îşi pierdea vocea timp de nouă ani.În acest râu, zeiţa Thetys, mama lui Ahile, l-a îmbăiat pe acesta când era prunc pentru a-l face invincibil. Ţinut de călcâi în timp ce era scufundat, lui Ahile i-a rămas un singur punct vulnerabil: călcâiul. Acesta i-a adus şi moartea în Războiul Troian.

[modifică] Nimfe

Nume grec	Nume român	Descriere
Αδράστεια (Adrasteia, Adrastia, Adrastea, Adrestea)	Adrasteia	Nimfa care a fost rugata de Rhea sa-l hraneasca pe Zeus, in secret, pentru a-l proteja de tatal sau, Cronos, in Psychro[2].
Κλυτίε (Clytie)	Clytie	Nimfa, fiica lui Oceanus si Tethys. A fost iubită de Apollo, apoi părăsită de zeu, care se îndrăgostise între timp de Leucothea. Din gelozie, Clythia i-a dezvăluit tatălui acesteia dragostea celor doi, atrăgând în felul acesta moartea rivalei ei. Ca să o pedepsească, Apollo a părăsit-o definitiv şi n-a vrut s-o mai vadă niciodată. Îndurerată, Clytia s-a transformat într-o plantă numită heliotropium (floarea-soarelui).
Κραται-ίς (Crataeis)	Crataeis	Nimfa din Odiseea lui Homer. Conform acesteia, Circe il avertizeaza pe Ulise ca aceasta este mama si tatal monstrului marin Scylla.
Δάφνη (Daphne)	Daphne	Nimfă, fiica lui Peneus [3], zeul apei cu acelaşi nume. Făcea parte din ceata de vânătoare a zeiţei Artemis, alături de care cutreiera munţii şi pădurile. Ca să scape de urmărirea lui Apollo, care se îndrăgostise de ea, Daphne îşi imploră tatăl să o metamorfozeze în dafin. De atunci, se spunea, dafinul a rămas planta consacrata lui Apollo.
Δρυάδες (Driade)	Driade	Nimfe ale copacilor. Prin faptul că desemnează termenul elen de lemn, driadele care reprezentau doar nimfele stejarilor au devenit un termen general al acestora. Sunt considerate fiinţe foarte timide, cu excepţia momentelor petrecute lângă Artemis, care era cunoascută ca prietenă a celor mai multe nimfe.
Αμαδρυάδες (Hamadriade)	Hamadriade	Driadele, ca toate nimfele, erau legate de casa lor, trăind foarte mult timp, însă unele erau inferioare acestora. Acestea erau hamadriade, care erau o parte integrală a copacilor. Acest lucru însemna că dacă un copac moare, hamadriada asociată acestuia avea aceeaşi soartă. Din aceste motive zeii greci i-au pedepsit pe cei care doborau un copac fără a discuta cu o hamadriadă.
Μετώπη (Metope)	Metope	Nimfă, fiica râului Ladon. Izvorul ei era apropiat de oraşul Stimfalia (Stymphalos) în Peloponez. S-a căsătorit cu zeul Asopus cu care a avut câteva fiice, inclusiv pe Aegina, Salamis, Sinope, Euboea, Tanagra, Thespia, Thebe, Korkyra şi Harpina.
Ναιάδες (Naiade)	Naiade	Naiadele erau nimfe ale apelor dulci şi reprezentau una din cele trei clase principale de nimfe - celelalte fiind Nereidele (nimfe ale Mării Mediteraneene) şi Oceanidele (nimfe ale oceanelor). Naiadele guvernau peste râuri, şuvoaie, pâraie, izvoare, fântâni, lacuri, eleştee, puţuri şi mlaştini. Cleochareia era o naiadă, nimfă a râului. S-a căsătorit cu regele Lelex al Laconiei, tatăl ei fiind zeul Eurotas. Este strămoaşa familiei regale spartane, având doi copii: Myles şi Polycaon. Myles a avut un copil numit probabil după străbunicul său, Eurotas. Acesta avuse o fiică numită Sparta,care se căsătorise cu Lacedaemon. Lacedaemon numeşte oraşul Spartei după soţia sa.
Νηρηίδες (Nereide)	Nereide	Nereidele sunt cele 50 de fiice ale lui Nereus şi Doris, care guvernează în Marea Mediterană. Aceste femei frumoase sunt întotdeauna prietenoase şi îi ajută mereu pe marinari, alungând furtunile periculoase din calea acestora. Se crede că sunt capabile de a prezice viitorul. Fac parte din alaiul lui Poseidon. Amphitrita (Αμφιτρίτη) este o nereida, care a devenit sotia lui Poseidon. Arethusa (Αρετούσα), fiica lui Nereus care fugise in Sicilia din cauza dragostei nebune a zeului Alpheus pentru ea. Acolo a fost transformată într-o fântână (Fonte Aretusa, în Siracusa) de către Artemis. Alpheus şi-a croit calea pe sub mare şi şi-a unit apele cu cele ale Arethusei.
Ωκεανίδες (Oceanidele)	Oceanidele	Oceanidele erau nimfe, fiicele lui Oceanus şi ale lui Tethys. În total, erau cu mult peste 4000 la număr. Eidyiaera o oceanida [4] care era soţia lui Aeetes, regele Colchisului. Mama Medeei şi Apsyrtus, era cea mai tânără dintre Oceanide.
Ορεάδες(Oreade)	Oreade	Nimfa ce traia in munti, vai. Acestea difera in functie de loc: Idaele erau din muntele Ida, Peliadele din muntele Pelia, etc. Erau asociate cu Artemis, aceasta preferand muntii ca loc de vanatoare. Echo (Ηχώ) a fost o oreada ce cunoştea legăturile de dragoste ale lui Zeus. Ea o distrage pe Hera, în timp ce Zeus alerga după nimfe. Dându-şi seama de înşelătoria ei, zeiţa Hera, mânioasă, a transformat-o pe Echo în ecou. [5]

[modifică] Giganţii

Nume grec	Nume român	Descriere
Άγριος(Agrios)	Agrius	Agrius şi Orio (Ορειος Oreios) erau fiii lui Polifonte şi un urs, care nu onorau zeii şi devorau oameni. Au fost metamorfozaţi în păsări de către Hermes.
Ἀλωεῖδαι	Aloadae	Doi fraţi, Oto (Ὥτος) şi Efialtes (Ἐφιάλτες"), fii ai lui Poseidon şi Ifimedea, care a vrut să zguduie cerul cu propriile mâini, detronându-l Zeus. A fost ucis de Apollo
Ὠαρίων(Orion)	Orion	Vânător gigant. Este orbit de tatăl Meropei, Oenopion şi va vedea din nou la Lemnos şi va vâna împreună cu Artemis la Creta. La moartea[6] sa este ridicat la ceruri sub forma unei constelaţii.
Ανταίος(Antaios)	Antaeus	Gigant din Libia, fiul lui Poseidon şi Geea. Este extrem de puternic, atât timp cât el rămâne în contact cu solul, dar odată ridicat în aer, el devine foarte slab. Este învins de Hercule prin strângerea puternică în aer.
Άργος(Argos)	Argus	Gigant cu o sută de ochi. A fost gardianul nimfei Io.

[modifică] Alte personaje

[modifică] Eroi

Nume grec	Nume român	Descriere
Ἀχιλλεύς (Achilles, Ahile)	Ahile	Ahile era fiul zeiţei Thetys şi al muritorului Peleus. Atunci când s-a născut, Ahile a fost cufundat în întregime de către mama sa în apele Styxului, pentru a deveni invulnerabil, ramanandu-i afara doar calcaiul de care-l ţinea Thetys. Copil fiind, el a fost încredinţat centaurului Chiron, care l-a crescut pe muntele Pelion. Va participa la Razboiul Troian, fiind de partea grecilor, iar acesta va fi ucis de catre Paris. Alte versiuni releva faptul ca Apollo isi indreapta sageata spre calcaiul lui Ahile, punctul sau vulnerabil sau ca Paris il injunghie in spate, cand acesta era in templul lui Apollo cu prinţesa troiană Polixena, iubita sa.
Αἰνείας (Aeneas, Enea)	Enea	Enea era fiul lui Anchises şi al Afroditei. S-a născut pe muntele Ida, unde a fost crescut de către nimfe. Mai târziu s-a căsătorit cu Creusa, una dintre fiicele lui Priamus, şi a avut un fiu, pe Ascanius. A participat la războiul troian şi s-a luptat vitejeşte, fiind ocrotit în luptă de Aphrodite şi de Poseidon, mai ales împotriva lui Diomedes şi Achilles.
Ηρακλής (Heracles, Hercules, Heracle, Hercule)	Hercule	Hercule era fiul lui Zeus şi al Alcmenei. Pentru a se uni cu Alcmene, Zeus a luat chipul şi înfăţişarea soţului ei, Amphitryon, plecat să lupte împotriva teleboenilor. Din unirea Alcmenei cu Zeus s-a născut Heracles, iar din unirea Alcmenei cu Amphitryon, sosit imediat după aceea, s-a născut Iphicles, frate geamăn cu Heracles. Cea mai cunoscuta poveste a sa este cea legata de Cele 12 munci (greaca: Dodekathlos). Dupa moartea sa, va fi ridicat in Olimp, devenit nemuritor.
Ὀδυσσεὺς (Odiseu[7], Odiseus)	Odiseu	Odiseu era regele Ithacăi şi fiul lui Laertes şi al Anticleei. Era casatorit cu Penelopa, care il va astepta timp de 20 de ani ca sa se reintoarca din calatoria[8] sa spre Troia.
Περσεύς (Perseus, Perseu)	Perseu	Perseu , erou de origine argiană, fiul lui Zeus şi al lui Danae, fiica regelui Acrisios al Argosului. Vor fi abandonati pe mare datorita unei profetii nefaste pentru Acrisios, iar acestia vor ajunge la regele Polydectes. Acesta incearca sa-l omoare pe Perseu, trimitandu-l sa-i aduca capul gorgonei Medusa. Zeii olimpieni (referinta: Hermes ii da spada sa, fiind singura care o putea străpunge pe Medusa, Atena îi dădu un scut de bronz în care vedeai ca într-o oglindă, Hades ii da o coiful care-l facea invizibil pe purtator. Totodata, acesta mai primi nişte sandale înaripate şi o traistă de la nimfe, care se mărea sau se micşora pe măsură ce puneai obiecte în ea. Dupa ce revine acasa cu capul Medusei, va indeplini profetia referitoare la Acrisios. Perseu va organiza niste jocuri in timpul domniei sale din Argos, iar când aruncă un disc de bronz, discul se ridică până în nori, si apoi căzu direct în capul lui Acrisios. Deznădăjduit, Perseu lăsă conducerea Argosului vărului său, Megapenthes, iar el se duse în Tirint, unde domni fericit mulţi ani.
Θησεύς (Tezeu)	Tezeu	Erou cunoscut pentru că l-a ucis pe Minotaur, o bestie feroce pe jumătate om şi pe jumătate taur, care trăia sub palatul regelui Minos din Knossos. Tezeu s-a ascuns într-un grup de tineri atenieni care urmau să fie oferiţi ca jertfă monstrului, pe care apoi l-a ucis vitejeşte. După aceea a reuşit să găsească ieşirea din labirint folosind un fir pe care i-l dăruise fiica regelui Minos, Ariadna. Din păcate, la întoarcerea sa în Atena, a uitat să ridice pe catargul corăbiei o pânză albă, aşa cum îi promisese tatălui său, regele Egeu, în caz că se va întoarce teafăr şi nevătămat. Văzând o pânză neagră ridicată pe catargul corăbiei şi presupunând că Tezeu a murit, Egeu s-a aruncat de pe stânci în valurile mării, care de atunci a căpătat numele de Marea Egee.

[modifică] Fiinte mitologice

Nume în greacă (transliteraţie)	Nume în română	Descriere
-	Amphisbaena, Amfisbena	Sarpe monstruos cu doua capete, care se putea deplasa si inainte si inapoi. Conform mitologiei elene, amfisbena a fost nascuta din sangele gorgonei Medusa, care cazuse in Desertul Libian cand Perseu zbura deasupra acestuia. Se crede ca simpul contact vizual putea ucide instantaneu cand este luna plina.
Κέρβερος (Cerberus, Cerber)	Cerber	Cainele tricefal care era paznic al Infernului. Mama sa este Echidna, iar tatăl său este Typhon. Avea pe spate o mulţime de şerpi agresivi, iar coada lui era tot un şarpe. Este "câinele lui Hades", deoarece păzeşte intrarea în Infern, permiţând doar sufletelor morţilor să intre, dar mai ales veghează ca nimeni să nu mai iasă, împiedicându-le întoarcerea în lumea celor vii.Vigilenta sa a fost invinsa de doua ori: prin forta fizica (de Hercule) si prin forta spirituala (cantecul lui Orfeu).
Ἔχιδνα (Echidna)	Echidna	Monstru jumatate vipera, jumatate om nascuta de Phorcys si Ceto. Desi monstru, Echidna poseda un chip feminin foarte frumos, chiar incantator, dar frumusetea ii este anulata de trupul de sarpe si comportamentul reptilian. Este considerata a fi mama tuturor creaturilor mitologice elene.
-	Grifon	Monstru cu trup leonin, cu cap si aripi de vultur, consacrat zeului Apollo. Se credea că locuieste in tinutul hyperboreienilor, pazind aurul nordic impotriva arimaspilor. Intr-o alta varianta, grifonii sunt considerati paznicii lui Zeus.
ἅρπυια (Harpia)	Harpii	Monştri feminini, care aparţin generaţiei divine primordiale, cea de dinaintea Olimpienilor. La început, au fost două, apoi numărul lor sporeşte, devenind trei. Aveau chipul unei femei bătrâne şi corp de pasăre, cu aripi mari şi gheare ascuţite, iar acestea răpeau sufletele morţilor. Prin unirea cu zeul Zefir, una din ele a dat naştere celor doi cai divini ai lui Ahile (Xanthos şi Balie),care erau foarte rapizi.
Χίμαιρα (Chimaira, Himera)	Himera	Monstru tricefal, având un cap de leu, unul de capră şi unul de şarpe sau de balaur. După Hesiod, himera este un monstru feminin, născut din cuplul Echidna-Typhon.
Φοῖνιξ (Phoenix, Fenix)	Phoenix	Pasăre alegorică ce renăştea din propria cenuşă. Aceasta seamănă ca formă cu vulturul, dar se deosebeşte de acesta prin penajul splendid colorat, cu pete de purpură şi aur(două culori nobile şi cu o evidenţă a semnificaţiei simbolică), ceea ce o face mai frumoasă decât cel mai minunat păun. Are o longevitate extraordinară, ce diferă de la autori la autori, unii afirmând că trăieşte de la 500 la 13.000 de ani. Este singura din specia ei, deşi nu se poate reproduce. Atunci când lunga sa viaţă este pe terminate ea îşi simte sfârşitul, aceasta îşi face un cuib din plante aromatice şi tămâie; dă foc apoi cuibului, se întinde, arzând odată cu cuibul, iar din cenuşa sa se formează o altă pasăre. Noua pasăre o îngroapă pe cea precedentă, punându-i rămăşiţele într-un înveliş de smirnă şi tămâie in formă de ou şi ducându-le la sanctuarul din Heliopolis.
Τυφῶν (Typhon, Tifon)	Typhon	Monstru fabulos, ce avea o sută de capete şi şerpi pe trup, născut de cuplul divin Gaia-Tartaros, care a reusit să-l învingă pe Zeus, tăindu-i tendoanele şi muşchii braţelor şi picioarelor, apoi încarcerându-l într-o peşteră, de unde scapă cu ajutorul lui Hermes şi al lui Pan. În a doua confruntare cu Thyphon, Zeus îl pedepseşte pe acesta cu ajutorul trăsnetului, îngropându-l sub muntele Etna.

[modifică] Gorgone

Gorgonele (Γοργόνες, Gorgones) sunt fiicele zeilor marini Ceto si Phorcys. Aveau o înfăţişare înspăimântătoare, în jurul capetelor încolăcindu-li-se zeci de şerpi, privirile lor de foc împietrind pe oricine le-ar fi întâlnit. Aveau braţe de bronz şi aripi de aur, cu ajutorul cărora se înălţau în văzduh.

Nume grec	Nume român	Descriere
Μέδουσα (Medusa, Meduza)	Medusa	Gorgona, monstru feminin htonic; cei care o priveau de prefaceau in stana de piatra. A fost decapitata de catre Perseu, care va fi apoi plasat pe egida Atenei. Aceasta mai avea doua surori: Stheno si Euryale.
Σθεννώ (Stheno)	Stheno	Gorgona, a fost nascuta in cavernele de sub Muntele Olimp, iar parintii ei sunt Phorcys si Ceto. Ea si sora ei Euryale erau nemuritoare, in timp ce Medusa era muritoare.
Εὐρυάλη (Euryale)	Euryale	Gorgona. La fel ca si surorile ei, putea preschimba pe oricine in piatra. Ea si Stheno poseda imortalitatea, iar Medusa este muritoare. Fiica lui Phorcys si Ceto sau, cateodata, a lui Typhon si Echidna.

[modifică] Graiele

Sunt fiicele lui Phorcys şi Ceto, surorile şi, totodată, gardienii Gorgonelor. Aveau părul grizonat din naştere şi au doar un ochi şi un dinte pe care le împart între ele. Numele lor sunt Enyo ("oroare"), Deino ("grijă") şi Pemphredo ("alarmă").

[modifică] Hore

Horae, divinităţi care vegheau asupra ordinii din natură şi societate, precum şi asupra anotimpurilor. Trei la număr, Eunomia (Disciplina), Dice (Dreptatea) şi Irene (Pacea), ele erau fiicele lui Zeus şi ale zeiţei Themis. Străjuiau la porţile Olympului, o slujeau pe Hera şi, în acelaşi timp, erau reprezentate ca însoţitoare ale Aphroditei şi ale lui Dionysos.

[modifică] Moirele

Zeiţe care călăuzeau destinele omeneşti. Puterea lor era implacabilă şi mai presus de voinţa zeilor. Moirele, născute din unirea lui Zeus cu Themis, erau trei la număr: Atropos, Clotho şi Lachesis, supranumite "torcătoarele", deoarece una torcea, alta depăna, iar cea de-a treia curma firul vieţii muritorilor. În mitologia romană ele purtau numele de Parce.

Nume grec	Nume român	Descriere
Κλωθώ (Clotho, Klotho, Cloto)	Clothos	Cea mai tânără dintre Moire. Aceasta torcea firul vieţii din fusul său pentru a face o fiinţă să existe[9]. Conform lui Hesiod, ea şi surorile ei Lachesis şi Atropos sunt fiicele lui Nyx.
Λάχεσις (Lachesis, Lakhesis)	Lachesis	A doua Moiră, era cea care decidea durata vieţii fiecărei fiinţe, măsurând-o printr-un fir tras din fusul ei şi alegându-i totodata destinul, prin lungimea firului. Legendele o prezintă lângă surorile sale în trei zile de la naşterea unui copil pentru a-i stabili soarta. Tot ea instruieşte sufletele care sunt pe cale să îşi aleagă noua viaţă, le dă daruri şi le prezintă viaţa care o pot alege, cea de om sau de animal.
Aτροπος (Atropos)	Atropos	Cea mai în vârstă dintre cele trei Moire. Acţiunea ei de distrugere constă în tăierea firului vieţii unui om, care era ţesut de Clotho şi măsurat de Lachesis. Ea stabilea şi felul în care moare omul.

[modifică] Muzele

Muzele (Μουσαι) erau cele 9 fiice ale lui Zeus şi ale Mnemosynei, considerate drept inspiratoare ale muzicii, ale dansului, ale poeziei şi patroanele artelor în general. Ele îi desfătau pe zeii Olimpului cu cântecele lor la ospeţe şi serbări. Au participat, de pildă, în această calitate, la nunta Harmoniei cu Cadmus, la cea a lui Thetys cu Peleus. S-au născut în Thracia, anume în Pieria (de unde şi denumirea pe care o purtau de Pierides), şi sălăşluiau în pădurile umbroase ale Heliconului şi ale Parnasului.

Nume grec	Nume român	Descriere
Καλλιόπη (Calliope, Caliope)	Calliope	Fiica lui Zeus şi Mnemosyne. Calliope este considerată a fi cea mai înţeleaptă dintre muze. Este muza muzicii, cântecului, dansului şi a elocvenţei. Este reprezentată cu o unealtă de scris şi tăbliţe cerate în mână. Mama lui Orfeu şi Linus, fiii lui Apollo sau Oeagrus, regele Traciei.
Κλειώ (Clio)	Clio	Muză a istoriei, este reprezentată ca o tânără inspiratî ţi copleţită de gânduri, ce deţine un sul de pergamente în mâini.
Eρατώ (Erato)	Erato	Muza poeziei erotice. Era reprezentată cu o liră în mână, înconjurată de trandafiri şi mirt.
Eὐτέρπη (Euterpe)	Euterpe	În perioada clasică, Euterpe era considerată muza poeziei lirice şi era portretizată cu flautul dublu al Eladei.
Μελπομένη (Melpomene)	Melpomene	Muza tragediei, reprezentată cu o mască tragică şi cu o cunună de iederă pe frunte.
Πολυμνία (Polyhymnia, Polimnia)	Polyhymnia	Muza imnurilor de slava, reprezentată cu faţa ascunsă într-un val, într-o atitudine de reculegere şi meditaţie, cu un manuscris în mână. I se atribuie inventarea lirei.
Τερψιχόρη (Terpsichore)	Terpsichore	Muza dansului şi a cântecului coral, reprezentată cu o liră în mâini.
θάλλεω (Thalia)	Thalia	Muza comediei, reprezentată cu o mască comică şi cu o cunună de iederă pe frunte.
Ουρανία (Urania)	Urania	Muza astronomiei reprezentată ca o adolescentă (singura Muza cu sânii dezveliţi) ce ţinea în mâini un glob ceresc.

[modifică] Alte zeităţi

[modifică] Muritorii

[modifică] A-B

Abas Achilles (Akhilleus) (Αχιλλεύς or Αχιλλέας) Adonis (Άδωνις) Agamemnon (Αγαμέμνων) Alcmene (Alkmênê) (Αλκμήνη) Amphitryon (Amphitrion) (Αμφιτρύων) Andromeda (Ανδρομέδα) Arachne (Arakhne) (Αράχνη) Ariadne (Αριάδνη) Asclepios (Ασκληπιός)

• Belerofon

[modifică] C-G Carme Cassandra Electra Electryon Eleusis Eteocles Europa Eurystheus Ganimede [modifică] H-L Hector (Hektor) Hecuba (Hekuba) Heracle (Heraklês) Iason Icar Io Iocasta Ifigenia Ismene Ixion Leda Licaon [modifică] M-P Medeea Medusa (gorgona muritoare) Menelaus Midas Narcis Odiseu Oedip Oreste Orion Orfeu Pandora Paris Patroclus Peleus Penelopa Peneus Perseus (Perseos) (Περσεύς, Περσέως) Phaethon (Phaëton) Priam Psyche Pygmalion [modifică] R-Z Rhesus Semele Sisif Tantal Tezeu [modifică] Note ^ Αχελώος in greaca contemporana ^ Psychro, asociata cu Pestera Dicteana ca loc al nasterii lui Zeus, este o pestera sacra, de origine minoana din districul Lasithi, in Creta estica. Conform lui Hesiod, Teogonii 477, Rhea il nascuse pe Zeus intr-o pestera a Muntelui Aegeon, langa Lyttos. ^ după o versiune, este fiica râului Ladon. ^ Unele surse îi atribuie statutul de zeiţă a cunoştiinţelor. ^ Dupa o altă versiune, Echo s-a îndrăgostit de Narcis, dar dragostea ei n-a fost împărtăşită. Atunci ea s-a retras în singurătate şi s-a topit de durere, nemairămânându-i decât vocea (ecoul). ^ Moartea sa cunoaşte două versiuni: una din ele spun că Apollo o provocase pe Artemis să săgete cel mai mic punct din zare, însă Artemis nu ştia că acel punct era iubitul ei Orion; altă versiune spune că Artemis a invocat un scorpion uriaş, care l-a înţepat pe Orion, provocându-i moartea. ^ Mai era cunoscut si sub numele de Ulise ^ este supus unor naufragii repetate, cauzate de echipajul sau (care incurca burduful ce continea vanturile zeului Eol cu un burduf de vin) si de Apollo (care era manios pe Odiseu pentru ca injunghiase cateva animale din cireada sa pentru a-si hrani echipajul ramas fara alimente). Totodata, el va fi tinut captiv prin de catre Circe si Calypso. ^ Echivalentul ei român este Nona (a noua), care era o zeiţă chemată în a noua lună de sarcină. [modifică] Vezi şi Mitologie Mitologie greacă Listă de zei Listă de eroi din mitologia greacă Listă de fiinţe fabuloase în mitologia greacă Muze [modifică] Surse Anna Ferrari, Dicţionar de mitologie greacă şi romană Pierre Grimal, Dicţionar de mitologie greacă şi romană N.A.Kun, Legendele şi miturile Greciei Antice. Editura Ştiinţifică, 1964 Anca Balaci, Mic dicţionar mitologic greco-roman, Editura Ştiinţifică, Bucureşti 1966 Victor Kernbach, Dicţionar de mitologie generală, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1989 George Lăzărescu, Dicţionar de mitologie, Casa editorială Odeon, Bucureşti, 1992, ISBN 973-9008-28-3