Calea Lactee
Calea Lactee (din latină Via lactea, sau greacă Γαλαξίας (Galaxias)), este galaxia gazdă a sistemului nostru solar,[1] a altor aproximativ 100-400 miliarde de stele cu planetele lor, precum și a peste 1.000 nebuloase. Toate obiectele din galaxie orbitează în jurul centrului de masă al galaxiei, numit și centru galactic.
Cuprins |
Caracteristici[modificare]
Calea Lactee este un gigant, având o masă de circa 750-1.000 miliarde ori mai mare decât a Soarelui și un diametru de aproximativ 100.000 ani-lumină.
Galaxia noastră face parte dintr-un grup de galaxii numit Grupul Local, format din 3 mari galaxii și un număr de alte 30 galaxii mai mici, în cadrul grupului ea fiind a doua ca mărime după galaxia Andromeda (M31). Andromeda, situată la aproximativ 2,9 milioane ani-lumină, este cea mai apropiată galaxie mare. Cu toate acestea, un număr de așa numite false galaxii se găsesc mult mai aproape de noi, acestea jucând un rol de sateliți ai galaxiei noastre. Cea mai apropiată dintre acestea se găsește la 80.000 ani-lumină de noi și la 50.000 ani-lumină de centrul galactic.
Galaxia noastră are forma unei spirale uriașe; brațele acestei spirale conțin pe lângă altele și materie interstelară, nebuloase și stelele tinere ce iau naștere permanent din această materie. Pe de altă parte centrul galaxiei este format din stele bătrâne concentrate în grupuri cu formă sferică. Galaxia noastră are aproximativ 200 astfel de grupuri, dintre care mai cunoscute nu sunt decât 150. Aceste grupuri sunt concentrate în special în centrul galactic. După aparenta lor distribuție pe cer, astronomul Harlow Shapley a ajuns la concluzia că centrul galaxiei se găseste ceva mai departe de noi decât se credea până acum. Astfel, sistemul nostru solar este situat la 20 ani-lumină deasupra planului ecuatorial de simetrie, și la 28.000 ani-lumină de centrul galactic.
Centrul galaxiei se gășeste în direcția constelației Săgetătorului, la o distanță de soare de 25.000-28.000 ani-lumină.
Galaxia noastră are 4 componente principale: nucleul, discul cu spirale, haloul și roiurile globulare. S-ar putea să existe și un halou exterior, coroana galactică. Discul se rotește, dar nucleul central nu.[necesită citare] Nucleul și roiurile globulare conțin multe stele bătrâne, cunoscute ca stele de Populație II, care s-au format din materie cosmică originară. Brațele spiralei, unde se nasc stele noi, conțin mai ales stele de vârstă medie și tinere, cunoscute ca stele de Populație I. Acestea s-au format din materie stelară reciclată și sunt bogate în metale.
Vârsta celor mai vechi stele din Calea Lactee a fost estimată recent la aproximativ 13,6 miliarde de ani, adică doar puțin mai mică decât vârsta estimată a Universului (13,7 miliarde de ani).
Deplasarea galaxiei[modificare]
În clusterul numit Grupul Local, Andromeda și Calea Lactee, cele două galaxii dominante, se atrag una spre cealaltă cu aproximativ 300.000 kilometri pe oră.[2] În același timp, Grupul Local este atras spre centrul clusterului Virgo cu 1.6 milioane kilometri pe oră.[2] Împreună, toate aceste entități cosmice gigantice sunt atrase spre „Marele Magnet” (o masă gigantică situată la 250 milioane de ani lumină de noi) cu 22 milioane kilometri pe oră.[2]
Referințe[modificare]
- ^ Collins Elementary English Dictionary – Complete and Unabridged 1991-2003 - Milky Way / The American Heritage Science Dictionary 2005 - Milky Way noted at thefreedictionary.com
- ^ a b c Incotro se indreapta Calea Lactee cu 22 milioane kilometri pe ora?, 20 martie 2009, Descoperă, accesat la 24 mai 2012
Alte lecturi[modificare]
- Thorsten Dambeck in Sky and Telescope, "Gaia's Mission to the Milky Way", March 2008, p. 36–39.
- Cristina Chiappini, The Formation and Evolution of the Milky Way, American Scientist, November/December 2001, pp. 506–515
Legături externe[modificare]
- ro Calea Lactee
- en Basic Milky Way plan map, including spiral arms and the Orion spur
- en Milky Way – IRAS (infrared) survey wikisky.org
- en Milky Way – H-Alpha survey wikisky.org
- Incotro se indreapta Calea Lactee cu 22 milioane kilometri pe ora?, 20 martie 2009, Descoperă
Imagini
- Calea Lactee, asa cum nu ati vazut-o niciodata, 5 noiembrie 2009, Descoperă
- Calea Lactee așa cum n-ai mai văzut-o niciodată: galaxia într-o imagine de 9 gigapixeli (VIDEO), 25 octombrie 2012, Descoperă
- Spectacolul Căii Lactee, surprins în imagini de cel mai mare observator din deșertul Atacama (VIDEO), 1 iunie 2011, Descoperă
- Calea Lactee, surprinsă în imagini spectaculoase de pe cel mai înalt munte din Spania (VIDEO), 21 aprilie 2011, Descoperă
- Cat de frumoasa este Calea Lactee?, 17 septembrie 2009, Descoperă