Vacă
| Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea susținerii bibliografice pentru afirmațiile conținute. |
| Acest articol are nevoie de atenția unui expert în zoologie. Recrutați unul sau, dacă sunteți în măsură, ajutați chiar dumneavoastră la îmbunătățirea articolului! |
| Vacă |
|||||||||||||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
|
|
|||||||||||||||||||||
| Clasificare științifică | |||||||||||||||||||||
|
|||||||||||||||||||||
Vaca este un animal domestic, membru a subordinului Ruminantia, rumegătoarele, familia Bovidae, care face parte din grupul vitelor cornute mari. Vacile sunt crescute pentru carne, piele, și lapte, și ca animale de tracțiune.
În urma utilizării frecvente în zootehnie, agricultură, gospodărie și alimentație, animalele din această specie au primit denumiri specifice în funcție de sex, vârstă și utilizare. Astfel, masculul adult necastrat se numește taur; dacă este castrat se numește bou și e folosit ca animal de tracțiune și pentru carne. Femela adultă se numește vacă; femela tânără de 2–3 ani care nu a născut încă se numește juncă. Puiul de până la un an se numește vițel, indiferent de sex; cel femel se mai numește și vițea.
Cuprins |
[modificare] Descrierea speciei
Vaca are corpul acoperit cu păr scurt, culoarea variind după rasă. Capul are un bot lung, cu buze umede. Pe ele se găsesc nările. Ea are urechi mobile, și ochii mari. De gât atarna o cută de piele, numita salbă. Coarnele sunt goale pe dinăuntru. Trunchiul voluminos se termină cu o coadă lungă, cu peri în vârf. Pe partea ventrală se găsește o mamelă cu patru mameloane. Fiecare picior se termină cu două degete, învelite în copite cornoase, care protejează degetele. Vaca are pe mandibulă 6 incisivi lați, tăioși, îndreptați oblic înainte; pe maxilar ei lipsesc, partea anterioară a acestuia fiind acoperită cu o lamă cornoasă. Urmează un loc gol, numit bară (caninii lipsesc). Măselele au pe suprafața lor creste de smalț în formă de semilună.
[modificare] Hrănirea
Stomacul vacii are 4 compartimente: burduf, ciur, foios și cheag. Această alcătuire este adaptată la o hrană vegetală păscută și înghițită repede. Burduful, voluminos, are o capacitate de circa 20 de litri; în el se depozitează iarba. Ciurul și foiosul au pereții încrețiți, iar în cheag se produce sucul digestiv.
Când paște, vaca apucă iarba cu buzele, o strânge cu limba într-un mănunchi și o retează cu incisivii, care se sprijină pe lama cornoasă. Iarba se adună în burduf. Când acesta se umple, vaca își găsește un loc de odihnă și începe să rumege; ea este un erbivor rumegător. Iarba trece din burduf în ciur și de aici în gură, unde este bine mestecată și rumegată, prin mișcările mandibulei la stânga și la dreapta. Iarba mestecată și îmbibată cu salivă trece de data aceasta în foios și de aici în cheag, unde se continuă digestia, care se termină în intestinul subțire.
[modificare] Înmulțirea
O dată pe an, vaca dă naștere unui vițel, pe care îl hraneste cu lapte produs de mamele.
[modificare] Utilizări în economie
[modificare] În România
Există 1,19 milioane de exploatații cu 1,73 milioane vaci și junici, cu o medie de 1,46 vaci / exploatație. 98% din exploatații sunt în cadrul sectorului privat.
[modificare] Până în 1989
[modificare] Perioada 1989 - 2003
După 1989 sectorul creșterii taurinelor s-a schimbat dramatic, atât în structură, cât și în număr de animale. Numărul mare de taurine de aproximativ 6,2 milioane capete,din care 2,45 milioane erau vaci și juninci (39%) a scăzut continuu. In 2003 erau în total 2,8 milioane taurine cu 1,75 milioane vaci și juninci (62,3 %).
[modificare] Rase de vaci
[modificare] Autohtone
- Bălțata românească
- Roșia dobrogeană
- Sura de stepă
- Bruna de Maramureș
- Mocănița (rasă de vacă)
- Bruna
- Gertrude
- Siementhal
[modificare] Străine
[modificare] Poze cu diferite rase de vaci
[modificare] Boli
[modificare] Vaca în diferite tradiții
[modificare] Vezi și