Constantin Daniel Rosenthal
 |
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea susținerii bibliografice pentru afirmațiile conținute. |
Constantin Daniel Rosenthal, (n. 1820 - d. 23 aprilie 1851) pictor și revoluționar român de etnie evreiască, născut la Budapesta într-o familie de negustori.
A absolvit Academia de bele-arte din Viena. Se împrietenește cu Ion Negulici, cu Constantin A. Rosetti și cu alți tineri din generația pașoptistă. În 1842 se stabilește la București, grație pictorului Ioan D. Negulici ca trimis al masoneriei, pentru a sprijini mișcarea de trezire națională care a generat revoluțiile de la 1848. A fost membru al societății secrete Frăția, din cercul lui C. A. Rosetti, împreună cu care a plecat în emigrație după înfrângerea revoluției de la 1848, spre a reveni mai apoi la Pesta. [1] În anul 1845, este inițiat, în Franța, în Loja Trandafirul Perfectei Tăceri, apoi în 1846 a fost ales Maestru de Ceremonii, iar în 1847 a primit gradul de Maestru în aceeași lojă din capitala Franței.[2]
Studiază și pictează la Paris și Londra în anii 1845-48, în condiții materiale dificile[3]. Aici, devine membru al Societății studenților români din Paris. A trecut la creștinism în 1847 și și-a luat prenumele Constantin.
În 1848 revine la București și participă activ la revoluția română din 1848, pentru care guvernul revoluționar îi acordă naturalizarea. O însoțește cu devotament pe Maria Rosetti - soția lui C.A. Rosetti, care avea un copil de doar patru luni -, pornită în urmărirea grupului de revoluționari proscriși (între care se afla și soțul ei), duși de turci cu o mizerabilă ghimie în susul Dunării spre a fi scoși din țară în Austria, în septembrie 1848. Merge și el un timp la Paris, dar trăiește în exil în Elveția și la Graz. Apoi, pleacă spre Ardeal cu o misiune din partea comitetului revoluționar român de la Paris. Este arestat la Budapesta, având asupra lui materiale revoluționare. Moare în noaptea de 22 spre 23 aprilie 1851[4], în urma torturilor suferite în închisoare, fără să-și fi trădat prietenii și tovarășii de luptă[5].
Lucrări [modificare]
- România rupându-și lanțurile pe Câmpia Libertății
- Portretul Mariei Rosetti
- Anica Maniu cu copilul
- Portretul lui Nicolae Golescu
- Portretul lui Teodor Arion
- România revoluționară
- Portretul lui Nicolae Bălcescu
Note [modificare]
- ^ Ecaterina Țarălungă: Personalități Românești-Dicționar, pag.751.
- ^ http://tratatuldeistorieamasoneriei.ro/ilustiri_fm.html Constantin Daniel Rosenthal
- ^ C.A. Rosetti vorbește adesea despre Rosenthal în Jurnalul său
- ^ Documente și manuscrise literare, vol. II, Editura Academiei RSR, București, 1969, nota 65, p. 344.
- ^ Într-o altă variantă asupra morții lui Rosenthal se spune că s-ar fi sinucis, ca să nu fie obligat să-și deconspire prietenii. O notă din Jurnalul lui C.A. Rosetti (însemnare din 5 februarie 1852), care spune: "Să piară un om atât de sfânt și să nu se dea nici trupul mamei sale", sugerează mai degrabă faptul că Rosenthal ar fi fost desfigurat de torturi și de aceea trupul lui nu a fost dat familiei. Niciuna din cele două variante ale morții sale nu poate fi verificată istoric.
