Arkansas

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Acest articol se referă la Arkansas, unul din cele 50 de state ale Statelor Unite ale Americii. Pentru alte sensuri, vedeți Arkansas (dezambiguizare).
State of Arkansas
Statul Arkansas
Steagul statuluiArkansas Sigiliul statuluiArkansas
Steagul statului Arkansas Sigiliul statului Arkansas
Nume de alint: The Natural State, The Razorback State,
& The Land of Opportunity
Harta Statelor Unite cu statul Arkansas indicat
Capitala statului Little Rock
Cel mai mare oraș Little Rock
Limbă oficială Engleză
Suprafața
 - Totală 

 - Lățime 

 - Lungime 

 - Procentaj apă
 - Latitudine
 - Longitudine
Ordine -- al 29-lea
53,179 sq mi 
137.732 km²
239 miles 
385 km
261 miles 
420 km
2.09
De la 33° N la 36°30' N
De la 89°41' V la 94°42' V
Populația
 - Totală (2000)
 - Densitatea populației
Ordine -- al 33-lea
2.673.400
51.34/sq. mi 
19,82/km² (al 34-lea)
Altitudine
 - Altitudine maximă 

 - Altitudinea medie 

 - Altitudine minimă 

2,753 feet 
839 m
650 feet 
198 m
56 feet 
17 m
Admiterea în Uniune 15 iunie 1836 (al 25-lea)
Guvernator Mike Huckabee (R)
Senatori ai SUA Blanche Lincoln (D)

Mark Pryor (D)

Fuse orare Central: UTC-6/DST-5
Abrevieri AR Ark. US-AR
Web site www.arkansas.gov

Arkansas (pronunțat în engleză /ˈɑrkənsɔ/  ( audio)) este unul din cele 50 de state ale Statelor Unite ale Americii, considerat a face parte din zona din sudului acestora. Devenit stat la 15 iunie 1836, ca cel de-al douăzeci și cincilea stat al Uniunii, statul Arkansas a fost precedat organizatoric de entitatea teritorial administrativă numită Teritoriul Arkansas (în engleză, Arkansas Territory) care a fost un teritoriu organizat al Statelor Unite, care a ființat între 4 iulie 1819 până la data admiterii în Uniune.

Arkansas se învecinează cu alte șase state ale Uniunii, cu Oklahoma și Texas, la vest, cu Louisiana, la sud, cu Mississippi și Tennessee, la est, respectiv cu Missouri, la nord, având granița sa estică definită în majoritatea sa de fluviul Mississippi. Geografia statului este diversă, variind de la zone montane, așa cum sunt munții Ozarks și Ouachita Mountains până la zonele joase aflate de-a lungul Mississippi River. Cel mai mare oraș și capitala statului este Little Rock.

Clima[modificare | modificare sursă]

Arkansas are o climă subtropicală umedă, temperat-continentală umedă în zonele înalte din nord. Deși nu are ieșire la Golful Mexic, Arkansas este destul de aproape de el încât acesta să reprezinte principala influență climatică asupra statului. În general, Arkansas are veri călduroase și umede, și ierni blânde, mai puțin umede. În Little Rock, temperaturile zilnice sunt în medie de 32 °C vara și aproape 10 °C iarna. Precipitațiile anuale au o medie de 1.000–1.500 mm, mai mare în sud și mai redusă în nord.[1] Cad și ninsori, dar nu excesiv, dimensiunea stratului de zăpadă fiind de 13 cm.[2]

În ciuda climei subtropicale, Arkansas are parte uneori și de fenomene extreme. Aflat între Marile Câmpii și statele zonei Golfului, Arkansas are aproximativ 60 de zile pe an cu furtuni. Ca parte din Aleea Tornadelor, prin Arkansas trec și tornade, câteva din cele mai distructive din istorie lovind și acest stat. Deși se află destul de departe de coastă pentru a nu fi lovit direct de un uragan, Arkansas poate fi lovit de resturile unui ciclon tropical care lasă cantități mari de precipitații într-un timp scurt și cauzează tornade.

Creșterile de debit ale White River au cauzat de-a lungul vremii inundații în orașele de pe cursul său din estul statului Arkansas.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Fluviul Mississippi formează mare parte din limita estică a Arkansasului, cu excepția ținuturilor Clay și Greene unde Râul Sf. Francisc fomează granița vestică a așa-numitului Călcâi Missouri, și în zeci de locuri în care cursul fluviului Mississippi s-a modificat față de poziția sa specificată oficial.[3] Arkansas se învecinează la sud cu Louisiana, la nord cu Missouri, la est cu Tennessee și Mississippi, și la vest cu Texas și Oklahoma.

Zona joasă din sud este cunoscută după principalele ei componente, Delta și Marea Prerie. Delta Arkansas este o zonă plată cu soluri aluviale formate de inundările repetate produse de râul Mississippi. Mai departe de râu, în porțiunea sud-estică a statului, Marea Prerie constă dintr-un peisaj mai deluros. Ambele sunt regiuni agricole fertile.

Regiunea Deltei este tăiată de o formațiune geologică denumită Crowley's Ridge. O bandă îngustă de dealuri, Crowley's Ridge se ridică de la 75 la 150 m peste câmpia aluvială din jur și străjuiește multe dintre orașele importante din estul Arkansasului.

Arkansasul de nord-vest face parte din Platoul Ozark ce include Munții Boston, la sud se află Munții Ouachita și aceste regiuni sunt despărțite de râul Arkansas. Toate aceste lanțuri muntoase fac parte din regiunea muntoasă interioară din SUA, singura zonă muntoasă aflată între Munți Stâncoși și Munții Apalași.[4][5] Cel mai înalt vârf din stat este vârful Magazine din Munții Ozark, cu o altitudine de 839 m peste nivelul mării.

Buffalo National River, una din atracțiile ce i-au adus Arkansasului porecla de Statul Natural.

În Arkansas se află numeroase peșteri, cum ar fi Peșterile Blanchard Springs. Este singurul stat american din care se extrage diamant[6][7] (în apropiere de Murfreesboro).

Numeroase zone protejate, ca parcuri naționale, se află în Arkansas. Printre acestea se numără:[8]

Drumul istoric al lacrimilor trece și el prin Arkansas.[8]

Istorie[modificare | modificare sursă]

Primul european care a ajuns în Arkansas a fost exploratorul spaniol Hernando de Soto la sfârșitul secolului al XVI-lea. Arkansas este unul din statele formate pe teritoriul cumpărat de la Napoleon Bonaparte cu ocazia Achiziției Louisianei. Printre popoarele amerindiene care trăiau în Arkansas înainte de venirea europenilor se numărau Quapaw, Caddo, și Osage. În procesul de împingere a lor spre vest, Cele cinci triburi civilizate au trăit în Arkansas în perioada când acesta era teritoriu.

Teritoriul Arkansaw[9] a fost organizat la 4 iulie 1819, și la 15 iunie 1836, statul Arkansas a fost admis în Uniune ca al 25-lea stat și al 13-lea stat sclavagist. În zona deltei a început să se cultive bumbac, și aici au fost ținuți și cei mai mulți sclavi afroamericani. În alte zone, se practica agricultura de subzistență în ferme mici.

Arkansas a jucat un rol important în susținerea Texasului în războiul său de independență împotriva Mexicului, trimițând trupe și ajutor material în Texas pentru a susține războiul. Proximitatea orașului Washington de granița cu Texas a implicat acest oraș în Revoluția Texană din 1835-36.

După începutul războiului americano-maxican în 1846, Washington a devenit un punct de întâlnire pentru trupele de voluntari. Governatorul Thomas S. Drew a dat o proclamație prin care a cerut statului să dea un regiment de cavalerie și un batalion de infanterie pentru armata Statelor Unite. Zece companii s-au format aici, alcătuind primul Regiment de Cavalerie al statului Arkansas.

În est, în Delta Mississippi, au fost cele mai mari plantații de bumbac, unde munceau sclavi aduși de proprietarii de plantații sau importați din alte zone mai nordice. Înaintea războiului civil, în 1860, erau 111.115 sclavi negri, puțin mai mult de 25% din populația statului.[10]

Arkansas a refuzat să se alăture Statelor Confederate ale Americii până când Președintele Statelor Unite Abraham Lincoln a cerut trupe pentru a răspunde la atacul forțelor confederate de la Fort Sumter, Carolina de Sud. Statul Arkansas s-a separat de Uniune la 6 mai 1861 și a fost apoi scena a numeroase bătălii pe scară mică din timpul războiului civil american.

Conform Legii Reconstrucției Militare, Congresul a reprimit Arkansasul în Uniune în luna iunie 1868. Legislativul Reconstrucției a dat vot universal pentru bărbați și a înființat un sistem educațional public. După mai mulți ani, pe măsură ce democrații au început să recapete puterea politică, legislativul a adoptat o nouă constituție în 1874.

În 1874, războiul Brooks-Baxter, o luptă politică între diverse facțiuni ale Partidului Republican, s-a desfășurat la Little Rock și în cadrul guvernului statului. Ea a fost rezolvată doar când Președintele Ulysses S. Grant i-a ordonat lui Joseph Brooks să își împrăștie militanții.[11]

După Reconstrucție, în Arkansas au început să vină din ce în ce mai mulți imigranți. Întâi, au venit oameni recrutați pentru munci agricole în zona Deltei. Imigrația a continuat și în primele decenii ale secolului al XX-lea. Mulți chinezi, italieni, sirieni și est-europeni sosiți au făcut din Delta Mississippi cea mai diversă zonă a statului. În plus, unii negri au venit în această zonă din cauza oportunitățile de dezvoltare a zonei și deoarece aveau șansa de a fi proprietari de pământ. Chinezii și italienii au părăsit muncile agricole rapid. Mulți chinezi au devenit negustori de succes în micile orașe și și-au trimis copiii la colegiu.[12]

Construcția de căi ferate a permis mai multor fermieri să își distribuie produsele pe piață și a dus la dezvoltarea mai multor părți ale statului. În câțiva ani de la sfârșitul secolului al XIX-lea, de exemplu, populația localității Eureka Springs din ținutul Carroll a crescut la 10.000 de oameni, devenind destinație turistică și al patrulea oraș al statului.

Bill Clinton al 42-lea Președinte al Statelor Unite, s-a născut în statul Arkansas

Spre sfârșitul anilor 1880, înrăutățirea situației agriculturii a încurajat mișcări populiste, care au dus la crearea unor coaliții interrasiale. În anii 1890, democrații din Arkansas au avut dificultăți în a se menține la putere și au imitat alte state din Sud, adoptând legi și amendamente constituționale care au privat de drepturi electorale pe negri și pe albii săraci. În 1891, legislativul statului a adoptat o lege prin care se instituia un test obligatoriu de alfabetism, știut fiind că mulți negri și unii albi aveau să fie excluși de la vot, într-un moment când 25% din populație nu știa să scrie și să citească. În 1892 constituția statului a fost amendată prin includerea unei taxe electorale și a unor cerințe privind rezidența, ceea ce a afectat dreptul electoral al săracilor. Până în 1900, Partidul Democrat a extins utilizarea alegerilor primare pentru albi, eliminând și mai mult negrii din procesul politic, întrucât toată competiția electorală se desfășura în alegerile primare. Statul a fost unul cu partid unic multe decenii.[13]

Între 1905 și 1911, Arkansas a început să primească un aflux de imigranți germani, slovaci și irlandezi. Germanii și slovacii s-au așezat în partea estică a statului, în prerie, iar irlandezii au format mici comunități în zona de sud-est. Germanii erau mai ales catolici, iar slovacii luterani. Irlandezii erau protestanți din Ulster, Irlanda de Nord, Regatul Unit

După cazul Brown v. Topeka Board of Education din 1954, Cei nouă de la Little Rock au adus Arkansasul în atenția țării când guvernul federal a intervenit pentru a-i apăra pe elevii afroamericani care încercau să studieze la un liceu din capitala statului Arkansas. Governatorul Orval Faubus a ordonat Gărzii Naționale să-i ajute pe segregaționiști să împiedice nouă elevi afroamericani să se înscrie la Liceul Central din Little Rock. După ce a încercat de trei ori să-l contacteze pe Faubus, Președintele Dwight D. Eisenhower a trimis 1.000 de soldați ai Divizei 101 Aeropurtate să-i escorteze și să-i protejeze pe elevii afroamericani la intrarea în școală la 25 septembrie 1957. Sfidând hotărârile judecătorești federale în favoarea integrării, guvernatorul și primăria Little Rock au închis liceele până la sfârșitul anului școlar. Până în toamna lui 1959, segregația rasială a fost eliminată din liceele din Little Rock.[14]

Bill Clinton, al 42-lea Președinte al Statelor Unite, s-a născut în Hope, Arkansas. Înainte de a fi președinte, Clinton a fost timp de doisprezece ani guvernator al statului Arkansas.

Demografie[modificare | modificare sursă]

Structura rasială[modificare | modificare sursă]

Capitala și cel mai mare oraș al statului: Little Rock

Populația totală a statului în 2010: 2,915,918

Structura rasială în conformitate cu recensământul din 2010[15]:

2006[modificare | modificare sursă]

În 2006, populația estimată a statului Arkansas era de 2.810.872 de locuitori,[16] în creștere cu 29.154, sau 1,1%, față de anul anterior și cu 105.756, sau 4%, din anul 2000. Aceasta include o creștere naturală de 52.214 (198.800 de nașteri minus 146.586 de decese) și o imigrație de 57.611 de persoane. Imigrația din exteriorul Statelor Unite este responsabilă pentru o creștere netă de 21.947 de persoane, iar cea din alte state a produs o creștere de 35.664 de locuitori. Se estimează că aproximativ 48,8% din populație sunt bărbați, și 51,2% femei. Între 2000 și 2006, Arkansas a avut o creștere demografică de 5,1% sau de 137.472 de locuitori.[17] Densitatea de locuitori a statului este de 19,81 locuitori/km².

Centrul de populație al statului se află în colțul nord-vestic al ținutului Perry.[18]

Legislație și guvern[modificare | modificare sursă]

Economie[modificare | modificare sursă]

Transporturi[modificare | modificare sursă]

Educație[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Average Annual Precipitation - Arkansas. Spatial Climate Analysis Service, Oregon State University. Publicat în 2000. Accesat la 2007-10-26.
  2. ^ [1] NCDC at NOAA.
  3. ^ Arkansas State Boundaries de la Encyclopedia of Arkansas
  4. ^ Managing Upland Forests of the Midsouth”. United States Forestry Service. http://www.srs.fs.usda.gov/4106/about/HotSpringsOffice.htm. Accesat la 13 octombrie 2007. 
  5. ^ A Tapestry of Time and Terrain: The Union of Two Maps - Geology and Topography”. United States Geological Survey. http://tapestry.usgs.gov/physiogr/physio.html. Accesat la 13 octombrie 2007. 
  6. ^ Crater of Diamonds: History of diamonds, diamond mining in Arkansas
  7. ^ US Diamond Mines - Diamond Mining in the United States
  8. ^ a b Arkansas”. National Park Service. http://www.nps.gov/state/ar. Accesat la 15 iulie 2008. 
  9. ^ Numele de Arkansas s-a pronunțat și s-a scris în mai multe feluri. Regiunea a fost organizată ca Teritoriul Arkansaw la 4 iulie 1819, dar teritoriul a fost admis în Uniune sub numele de Statul Arkansas la 15 iunie 1836. Numele a fost pronunțat și API: /ˈɑrkənsɔː/, /ærˈkænzəs/, și în alte câteva feluri. În 1881, Adunarea Generală a Arkansasului a adoptat următoarea rezoluție (Arkansas Statutes, Titlul 1, Capitolul 4, Secțiunea 105):

    Au apărut confuzii în pronunțarea numelui statului nostru, și este important să se determine pronunția corectă pentru procedurile oficiale orale.

    Problema a fost investigată amănunțit de Societatea Istorică a Statului și de Societatea Eclectică din Little Rock, și s-a convenit între acestea asupra pronunției corecte a numelui derivată din istorie, și din primele utilizări ale lui de către imigranții americani.

    Fie astfel hotărât de ambele camere ale Adunării Generale, că singura pronunție corectă a numelui statului, după opinia acestui corp, este cea primită de francezi de la indienii băștinași și transpusă în scris de cuvântul franțuzesc ce îl reprezintă. Trebuie pronunțat în 3 (trei) silabe, ultimul "s" mut, "a" din fiecare silabă cu sonoritatea italiană și accent pe prima și ultima silabă. Pronunția cu accent pe a doua silabă cu sunetul "a" din cuvântul englez "man" și cu pronunția "s"-ului final este o inovație descurajată.

    Cetățenii statului Kansas pronunță adesea numele râului Arkansas ca pronunțat în engleză /ærˈkænzəs ˈrɪvər/ într-o manieră similară cu pronunția comună a numelui statuluiu lor.

  10. ^ Historical Census Browser, 1860 US Census, University of Virginia, accesat la 21 martie 2008
  11. ^ Brooks-Baxter War - Encyclopedia of Arkansas. http://www.encyclopediaofarkansas.net/encyclopedia/entry-detail.aspx?entryID=2276. Accesat la 24 august 2007. 
  12. ^ William D. Baker, Minority Settlement in the Mississippi River Counties of the Arkansas Delta, 1870–1930, Arkansas Preservation Commission [2], accesat la 14 mai 2008
  13. ^ http://www.oldstatehouse.com/educational_programs/classroom/arkansas_news/detail.asp?id=800&issue_id=36&page=3 "White Primary" System Bars Blacks from Politics - 1900, Spring 1987, p.3, The Arkansas News, accesat la 22 martie 2008
  14. ^ Little Rock Nine - Encyclopedia of Arkansas. http://www.encyclopediaofarkansas.net/encyclopedia/entry-detail.aspx?search=1&entryID=723. Accesat la 24 august 2007. 
  15. ^ 2010 Census - U.S. Census Bureau
  16. ^ Annual Estimates of the Population for the United States and States, and for Puerto Rico: April 1, 2000 to July 1, 2005” (CSV). 2005 Population Estimates. U.S. Census Bureau, Population Division. 21 iunie 2006. http://www.census.gov/popest/states/tables/NST-EST2005-01.csv. Accesat la 15 noiembrie 2006. 
  17. ^ Arkansas QuickFacts from the US Census Bureau. http://quickfacts.census.gov/qfd/states/05000.html. 
  18. ^ Population and Population Centers by State - 2000”. United States Census Bureau. http://www.census.gov/geo/www/cenpop/statecenters.txt. Accesat la 4 decembrie 2008. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Bibliografie suplimentară (în limba engleză)[modificare | modificare sursă]

  • Blair, Diane D. Arkansas Politics & Government: Do the People Rule? (1998)
  • Deblack, Thomas A. With Fire and Sword: Arkansas, 1861-1874 (2003)
  • Donovan, Timothy P. and Willard B. Gatewood Jr., eds. The Governors of Arkansas (1981)
  • Dougan, Michael B. Confederate Arkansas (1982),
  • Duvall, Leland. ed., Arkansas: Colony and State (1973)
  • Fletcher, John Gould. Arkansas (1947)
  • Hamilton, Peter Joseph. The Reconstruction Period (1906), full length history of era; Dunning School approach; 570 pp; ch 13 on Arkansas
  • Hanson, Gerald T. and Carl H. Moneyhon. Historical Atlas of Arkansas (1992)
  • Key, V. O. Southern Politics (1949)
  • Moore, Waddy W. ed., Arkansas in the Gilded Age, 1874-1900 (1976).
  • Peirce, Neal R. The Deep South States of America: People, Politics, and Power in the Seven Deep South States (1974)
  • Thompson, George H. Arkansas and Reconstruction (1976)
  • Whayne, Jeannie M. et al. Arkansas: A Narrative History (2002)
  • Whayne, Jeannie M. Arkansas Biography: A Collection of Notable Lives (2000)
  • White, Lonnie J. Politics on the Southwestern Frontier: Arkansas Territory, 1819-1836 (1964)
  • Williams, C. Fred. ed. A Documentary History Of Arkansas (2005)
  • WPA., Arkansas: A Guide to the State (1941)


Flag of Arkansas.svg Subiecte statul Arkansas --- Oameni din Arkansas --- Statele Unite ale Americii Flag of the United States.svg

Așezări  • Capitala  • Climă  • Cultură  • Demografie  • Economie  • Educație  •
 • Faună  • Floră  • Geografie  • Guvernatori  • Istorie  • Orașe  • Politică  • Reprezentativi  •
 • Sănătate  • Senatori  • Sigiliu  • Sport  • Steag  • Stemă  • Subdiviziuni  • Turism  • •
 • • Cioturi  • • Comitate  • • Formate  • • Imagini  • • Liste  • • Portal  • •