Ana Blandiana

Otilia Valeria Coman
Pseudonim	Ana Blandiana
Naștere	25 martie 1942 (1942-03-25) Timișoara, România
Profesie	poet, prozator, traducător
Naționalitate	română
Activitatea literară
Mișcare/curent literar	neomodernism
Specie literară	poezie, proză

Ana Blandiana, pe numele ei civil Otilia Valeria Coman, (n. 25 martie 1942, Timișoara) este o scriitoare și luptătoare pentru libertate civică în România. Înainte de revoluția din 1989, faimoasă disidentă și apărătoare a drepturilor omului, a avut curajul să-l înfrunte direct pe dictatorul Nicolae Ceaușescu prin declarații publice în interviuri acordate postului de radio Europa Liberă și unor publicații din străinătate.

Ana Blandiana s-a implicat în viața civică printr-o serie de acțiuni în cadrul Alianței Civice. În prezent conduce Memorialul de la Sighet, un institut de studiere a crimelor comunismului, cu un centru de cercetare care organizează anual conferințe, sesiuni științifice și expoziții pe tema fenomenului totalitar.

Literatura română

Pe categorii

Istoria literaturii române

Evul mediu Secolul 16 - Secolul 17 Secolul 18 -Secolul 19 Secolul 20 - Contemporană

Curente în literatura română

Umanism - Clasicism Romantism - Realism Simbolism - Naturalism Modernism - Tradiționalism Semănătorism- Avangardism Suprarealism - Proletcultism Neomodernism - Postmodernism

Scriitori români

Listă de autori de limbă română Scriitori după genuri abordate Romancieri - Dramaturgi Poeți - Eseiști Nuveliști - Proză scurtă Literatură pentru copii

Portal România

Portal Literatură

Proiectul literatură

Originea și studiile

Otilia Coman s-a născut la Timișoara, ca fiică a preotului ortodox Gheorghe Coman, originar din Murani, Timiș. După retrocedarea Ardealului de Nord în 1944 familia Coman s-a mutat la Oradea, unde tatăl poetei a slujit ca preot la Biserica cu Lună, catedrala ortodoxă din Oradea. După instaurarea regimului comunist în România preotul Coman a fost arestat ca "dușman al poporului". Ca fiică a unui deținut politic, a trebuit să aștepte patru ani până când autoritățile comuniste i-au permis înscrierea la Facultatea de Filologie din Cluj.

Pentru a ocoli șicanele regimului, Otilia Coman și-a luat pseudonimul Ana Blandiana, după numele satului natal al mamei, respectiv Blandiana, Alba.

Tatăl poetei a murit într-un accident de mașină în anul 1964, la scurt timp după eliberarea din detenția politică.

După absolvirea facultății, Ana Blandiana a debutat în revista Tribuna din Cluj.

Opera

De-a lungul anilor, poeta a întreprins — ca invitată a unor universități, academii, organizații culturale — mai multe călătorii de documentare și studiu în diverse țări europene și a participat la congrese și festivaluri de poezie. În afara volumelor menționate, i-au mai apărut grupaje de poeme în reviste și antologii din Anglia, S.U.A., Italia, Spania, Franța, Belgia, Germania, Austria, Olanda, Finlanda, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Cehoslovacia, Brazilia, Cuba, Turcia, Siria, Grecia, China, Japonia, Israel, Albania. După 1989, acestor traduceri li se adaugă eseurile literare și articolele de analiză politică apărute în marile ziare germane sub semnătura Anei Blandiana, ca și nenumărate conferințe, lecturi publice, interviuri, intervenții la colocvii, simpozioane și mese rotunde în principalele țări europene.

Premii literare

Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din România, 1969; Premiul pentru poezie al Academiei Române, 1970; Premiul pentru proză al Asociației Scriitorilor din București, 1982; Premiul Internațional "Gottfried von Herder", Viena, 1982; Premiul Național de Poezie, 1997; Premiul "Opera Omnia", 2001; Premiul Internațional "Vilenica", 2002.

Interdicții de publicare

1959-1964, 1985, 1988-1989.

• În 1990, Ana Blandiana reînființează PEN Clubul Roman al cărei președinte devine. Este unul dintre initiatorii Aliantei Civice pe care o conduce intre 1991 si 2001. Fondator si presedinte al Academiei Civice, care realizeaza sub egida Consiliului Europei Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei de la Sighet. Membra a Academiei Europene de Poezie, a Academiei de Poezie "Stephane Mallarme" și a Academiei Mondiale de Poezie (UNESCO).

Referințe critice

La scurtă vreme de la debutul editorial cu Persoana întâi plural (1964), «conținând poeme ale trăirilor, ale uimirilor din grațioasa vârstă a adolescenței», după cum observă Ion Pachia Tatomirescu, în capitolul Ana Blandiana și „steaua de pradă“ a lirei, din Generația resurecției poetice (2005), «eul liric blandianic se învulturează la scară cosmică, dobândind conștiința unui resurecțional modernism al existenței etice» (TGrp, 429).

Criticul Marian Popa subliniază că «situația dilematică este creată prin raportarea normelor biologice la cele etic-sociale»; «conștiința trupului păcătos și precar ajunge însă cu timpul sursa unei voluptăți reci, sarcastice, revendicând ultragiul», «mijloc de exteriorizare a vitalismului intens» (PDlrc, 99).

O interesantă conjugare lirică a temei somnului în poezia Anei Blandiana este observată de criticul literar Eugen Simion: «somnul nu este cu necesitate o prefigurare a morții; e întoarcerea pentru o clipă la ritmul pur al materiei, o zonă de liniște și de plenitudine a pasiunii degajate de forța devastatoare a simțurilor; iubirea își regăsește în acest spațiu chipu-i melancolic, suav, spiritualizat» (SSra, I, 336): Adorm, adormi, / Cum stăm cu ochii-nchiși / Părem întinși alături / Doi tineri morți egali./ (...) / Nu te speria, / Pletele noastre vecine / Răsfirate în iarbă / Au început să prindă rădăcini, / În curând frunzele ne vor înveli / În auriul omăt. / Niciodată n-am semănat mai mult, / Aripile ți s-au afundat în țărână / Și nu se mai văd. («Adorm, adormi» – BOct, 24).

Alexandru Piru, în «Istoria literaturii române de la început până azi» (1981), apreciază că «Poeta are o filozofie. În tentativa sa de a fi, omul se izbește implacabil de un termen final, ceea ce constituie, cum se intitulează cel de-al doilea volum, Călcâiul său vulnerabil (1966). Salvarea se află în aspirația spre puritate, condiție etică, dar și în sublimarea vieții în artă, condiție estetică. Altfel spus, nemurirea se obține prin identificarea cu universul, nu prin imitarea naturii, arta e un fel de transsubstanțiere, o mutație ontologică (A treia taină, 1969). Mai departe poeta caută hotarul dintre bine și rău, dintre înnorat și senin, dintre lumină și noapte, exterior și interior, paradis și infern. Moartea e văzută ca un rit nupțial...» (PIL, 502 sq.).

Opera

Cărți de poezie

• Persoana întâia plural, 1964;
• Călcâiul vulnerabil, 1966;
• A treia taină, 1969;
• 50 de poeme, 1970;
• Octombrie, Noiembrie, Decembrie, 1972;
• Poeme, 1974;
• Somnul din somn, 1977;
• Întâmplări din grădina mea, 1980;
• Ochiul de greier, 1981;
• Ora de nisip, 1984;
• Stea de pradă, 1986;
• Alte intâmplări din grădina mea, 1987;
• Întâmplări de pe strada mea, 1988;
• Poezii, 1988;
• Arhitectura valurilor, 1990;
• 100 de poeme, 1991;
• În dimineața de după moarte, 1996;
• La cules îngeri, 1997, 2003, 2004;
• Cartea albă a lui Arpagic, 1998;
• Balanța cu un singur talger, 1998;
• Soarele de apoi, 2000;
• Refluxul sensurilor, 2004;
• Poeme (1964-2004), 2005;
• A fi sau a privi, 2005;
• Patria mea A4, 2010;

Cărți de eseuri

• Calitatea de martor, 1970, 2003;
• Eu scriu, tu scrii, el/ea scrie, 1975;
• Cea mai frumoasă dintre lumile posibile, 1978;
• Coridoare de oglinzi, 1983;
• Autoportret cu palimpsest, 1985;
• Orașe de silabe, 1987;
• Geniul de a fi, 1998;
• Ghicitul in mulțimi, 2000;
• Cine sunt eu?, 2001;
• O silabisire a lumii, 2006;
• Spaima de literatură, 2006;

Cărți de proza

• Cele patru anotimpuri, 1977, 2001 - nuvele fantastice;
• Proiecte de trecut, 1982 - nuvele fantastice;

Ambele volume au apărut sub titlul Orașul topit și alte povestiri fantastice in 2004;

• Sertarul cu aplauze, 1992, 1998, 2002, 2004 - roman;
• Imitație de coșmar, 1995 - nuvele.

Cărți traduse și antologii

• Homokora - Kriterion Konyvkiado, Bucuresti, 1971 (maghiară);
• Pieta achillesowa i inne wiersze, Wydawnictwo Literackie, Krakow - Wroclaw, 1982 (poloneză);
• Valaki engem almodik, Kriterion Konyvkiado, Bucuresti, 1985 (maghiară);
• San v sania, Narodna Cultura, Sofia, 1986 (bulgară);
• Kopie eines Alptraums, Volk und Welt, Spektrum, Berlin, 1988 (germană);
• L'ora di sabbia, Edizioni Saval, Bologna, 1987 (italiana);
• Stihotvorenia, rasscazi, esse, Radouga, Moskva, 1987 (rusa);
• The Hour of Sand, Anvil Press Poetry, London, 1989, 1990 (engleza);
• Mineviku - Plaanid, L.R., Tallinn, 1989 (estona);
• Sniega Stunda, Liesna, Riga, 1989 (letona);
• En kyrka full av fjarilar, Symposion Bokforlag, Stockholm, 1990 (suedeza);
• Kanskje noen drommer meg, Solum Forlag, Oslo, 1990 (norvegiana);
• Kopie eines Alptraums, Steidl Verlag, Bokforlaget Hypatia, Stockholm, 1992 (suedeza);
• L'eglise fantome, Syros-Alternatives, Paris, 1992 (franceza);
• Kopie van een nachtmerrie, Amsterdam, 1992 (olandeza);
• Svedotzi, Biblioteka Kov, Vrsatz, 1993 (sarba);
• Poezi, Shtepia Botuese Enciklopedike, Tirana, 1993 (albaneza);
• Presentation/ Vorwort/ Prezentare, editie trilingva, DAAD (Deutscher Akademischer Austauschdienst/ Office Allemand d'echange universitaires), Paris, 1993 (germana, franceza, romana);
• Streiflicht – Eine Auswahl zeitgenössischer rumänischer Lyrik (81 rumänische Autoren), - "Lumina piezișă", antologie bilingvă cuprinzând 81 de autori români în traducerea lui Christian W. Schenk, Dionysos Verlag 1994, ISBN 3980387119
• Clair de mort, Librairie Bleue, Troyes, 1994 (franceza);
• Kopi av et mareritt, Gyldendal Norsk Forlag, Oslo, 1995 (norvegiana);
• Die Applausmaschine, Steidl Verlag, Gottingen, 1993 (germana);
• Engelernte, Ammann Verlag, Zurich, 1994 (germana);
• L'architecture des vagues, les Ateliers du Tayrac, 1995 (franceza);
• Kopie eines Alptraums, Fischer Taschenbuch Verlag, Frankfurt am Main, 1996 (germana);
• Ofullbordad helvet, Forlags ab Gondolin, 1997 (suedeza);
• Szelet Allat, Pont, Budapest, 1998 (maghiara);
• Gedichten, Go-Bos Press, 1998 (olandeza);
• Sternenherbst, Dionysos,traducere Christian W. Schenk, 1999 (germana);
• Cekmedjeto s aplodismenti, DAR, Sofia, 1999 (bulgara);
• Potreba za priciom, Arka, Smederevo, 2000 (sarba);
• Isbrane pesmi, Cankarjeva zalozba, Ljubljana, 2003 (slovena);
• Potreba za razgovor, Arka, Smederevo - Id. Skoplje, 2004 (macedoneana);
• Ana Blandiana, Sower, Beijng, 2004 (chineza),
• Arhanghel vo saghi, Editia Plejadi, Struga, 2004 (macedoneana);
• Un tempo gli alberi avevano occhi, Donzelli Editore, Roma, 2004 (italiana);
• Projectos de passado, Editura Cavallo de Ferro, Lisabona, 2005 (portugheza).

Bibliografia de sub sigle

• B-100 = Ana Blandiana, 100 de poeme, București, Editura Tinerama, 1991.
• BArv = Ana Blandiana, Arhitectura valurilor, Buc., Ed. Cartea Românească, 1990.
• BAt = Ana Blandiana, A treia taină, București, Editura Tineretului, 1969.
• BOc = Ana Blandiana, Ochiul de greier, București, Editura Albatros, 1981.
• BOct = Ana Blandiana, Octombrie-noiembrie-decembrie, București, Editura Cartea Românească, 1972.
• BSt = Ana Blandiana, Stea de pradă, București, Editura Cartea Românească, 1985.
• MarP = Aurel Martin, Poeți contemporani, Buc., Editura pentru Literatură, 1967.
• PDlrc = Marian Popa, Dicționar de literatură română contemporană, ediția a II-a, București, Editura Albatros, 1977.
• PIL = Al. Piru, Istoria literaturii române de la început până azi, București, Editura Univers, 1981.
• SSra, I = Eugen Simion, Scriitori români de azi, vol. I, București, Editura Cartea Românească, 1974; cifra de după siglă indică pagina din ediția a doua, «revăzută și completată», apărută la aceeași editură, în 1978.
• TCar = Mircea Tomuș, Carnet critic, București, Editura pentru Literatură, 1969.
• TGrp = Ion Pachia Tatomirescu, Generația resurecției poetice (1965 – 1970), Timișoara, Editura Augusta, 2005.

Blandiana în ediții enciclopedice

• Marian Popa, Dicționar de literatură română contemporană, B., Editura Albatros, București, 1977
• Biblioteca Națională a Republicii Moldova, Calendar Național, Chișinău, 2002, pp. 110–112
• Enciclopedia marilor personalități din istoria , știința și cultura românească de-a lungul timplului. B., Ed. Geneze. vol.IY, 2003
• DEI Nume Proprii, Ed. Cartier, Chișinău - București, 2004, p. 183
• Bol'șoi Sovetskii Ențiklopediceskii Slovar', Moscova, Ed. "Drofa", 2009
• Enciclopedia Universală Britannica, B.-Ch., Ed. Litera,2010, vol. 2, p. 289

Legături externe

• http://www.humanitas.ro/ana-blandiana
• Evenimentul Zilei online (29 septembrie 2009): Ana Blandiana, înnobilată de francezi
• Alex Găină: Patru scriitori români la Moscova
• Cazul Arpagic: de la “cel mai vestit motan din oraș” la index. Cum se negociază moartea și rușinea în comunism, 27 Iunie 2010, Vlad Stoicescu, Evenimentul zilei
• Ana Blandiana a divorțat definitiv de politică, 24 Octombrie 2007, Oana Dobre, Evenimentul zilei

Interviuri

• Ana Blandiana: „Mă simt scriitoare mai mult în străinătate“, 14 decembrie 2010, Dana G. Ionescu, Adevărul
• Ana Blandiana, poetă: „Am fost ucenică de zidar“, 17 septembrie 2011, Laurențiu Ungureanu, Adevărul

Cărți în format electronic 2003

• Coridoare de oglinzi, Editura LiterNet
• La cules îngeri, vol I, Editura LiterNet
• La cules îngeri, vol II, Editura LiterNet

2004

• Autoportret cu palimpsest, Editura LiterNet
• Calitatea de martor, Editura LiterNet]

2005

• Fragmentarium (ediție româno-franceză), Editura LiterNet

2011

• Sternenherbst (ediție româno-germană), Editura Dionysos, Germania - bilingv - Kindle Edition, (Amazon). Trad. Christian W. Schenk