Transport în București

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Bucureștiul are cea mai mare rețea de transport în comun din România, și printre cele mai mari din Europa. Acesteia i se adaugă nodurile de transport rutier, feroviar și aerian. Deși în perioada regimului comunist au existat planuri de construire a unui canal până la Dunăre, acestea nu s-au concretizat, astfel încât orașul nu beneficiază de transport pe apă, cu excepția unor curse de agrement pe lacurile din parcuri.

Articolul de mai jos prezintă în principal situația transportului la începutul secolului XXI. Pentru informații suplimentare asupra istoriei transportului în București sau pentru a afla mai multe detalii despre un anumit mod de transport vă invităm să consultați articolele principale menționate sub fiecare titlu de secțiune.

Transport public local[modificare | modificare sursă]

Transport
în comun
în București
Titan metro station 2.jpg
Metrou
M1 · M2 · M3 · M4 · M5 · M6
RATB
Autobuze · Tramvaie · Troleibuze

Rețeaua de transport în comun este compusă dintr-un sistem de metrou, plus trei metode de transport de suprafață: tramvaie, autobuze și troleibuze. Deși există multe puncte de corespondență, sistemul de metrou și cel de transport de suprafață sunt administrate de organizații diferite (Metrorex și RATB, respectiv) și folosesc bilete separate, făcând transferul între ele dificil de multe ori. Pentru o perioadă au existat bilete comune pentru ambele sisteme,[1] iar RATB asigură transportul înlocuitor temporar în cazul întreruperii circulației la metrou,[2] precum și servicii de metrou ușor care leagă zonele încă nedeservite de metrou cu restul rețelei.[3] Totuși, integrarea între transportul subteran și și cel de suprafață este mai redusă decât ar fi de dorit.[4]:p. 147

Metrou[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Metroul din Bucureşti

Rețeaua de metrou din București este administrată de compania Metrorex și este printre cele mai folosite sisteme de transport în comun din România.[5] A fost dat în folosință pe 19 decembrie 1979 cu deschiderea Magistralei 1 și începutul circulației între stațiile Semănătoarea și Timpuri Noi.[6] Sistemul este complet electrificat și constă din patru magistrale. Se află aproape în întregime la subsol, unica stație situată la suprafață fiind Berceni.[7]

Rețeaua trenurilor subterane în București este operată de compania Metrorex, fiind separată din rețeaua transporturilor de suprafață, administrată de către RATB.[8] Pentru o perioadă au existat bilete comune pentru ambele sisteme,[9] iar RATB asigură transportul înlocuitor temporar în cazul întreruperii circulației la metrou,[10] precum și servicii de metrou ușor care leagă zonele încă nedeservite de metrou cu restul rețelei.[11] Totuși, integrarea între transportul subteran și și cel de suprafață este mai redusă decât ar fi de dorit.[12]:p. 147

La sfârșitul anului 2013, rețeaua de transport a metroului bucureștean se întindea pe 69,25 km de cale dublă, existând patru magistrale cu 52 de stații, iar distanța medie între două stații este de 1,5 km.[13][14] În același an, rețeaua de metrou deținea doar 4% din lungimea de transport public a orașului București și circa 20% din volumul total al călătorilor.[15][16] În 2014, metroul din București a transportat 173,209 milioane de pasageri, în creștere față de cei 169,78 milioane din 2013,[17]:p. 28 cu o medie zilnică în zilele lucrătoare de 600.000-800.000 de călători.[12]:p. 147

Transport în comun de suprafață[modificare | modificare sursă]

Transportul de suprafață este responsabilitatea Regiei Autonome de Transport București (RATB) și include un sistem vast de autobuze, troleibuze, tramvaie și metrouri ușoare. Rețeaua RATB este printre cele mai dense din Europa, fiind a patra după mărime de pe continent și transportând 2,15 milioane de pasageri pe zi pe 119 linii de autobuz, 15 linii de troleibuz și 26 de linii de tramvai.[18] Sistemul este adesea aglomerat în urma utilizării intense. La fel ca metroul, sistemul RATB trece printr-o fază de reînnoire care constă în convertirea liniilor de tramvai în linii de metrou ușor și în achiziționarea de vehicule noi, mai ales autobuze[necesită citare].

La începutul anului 2008 existau 9500 taximetre autorizate în București[19]. De asemenea, există mai multe servicii alternative de transport persoane, precum Uber[20] sau BlackCab[21].

Autobuze și microbuze[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Autobuze din București

Sistemul de autobuze al RATB este cel mai extensiv dintre toate metodele de transport în comun din București, asigurând 46% din numărul total de călătorii din 2007[22]. Parcul de autobuze era de 1.290 bucăți la sfârșitul anului 2007, ajungând la sfârșitul lui 2008 la 1.354 autobuze, care circulau pe 116 trasee[23]. În 2012, raportul companiei menționează un număr de 1.148 de autobuze, în scădere cu 185 față de anul anterior, datorită casării a 96 autobuze ROCAR, 67 DAF, 22 IVECO.[24][25]

În iunie 2017 existau în total 119 linii urbane și preorășenești[26] pe care circulă peste 1300 de autobuze.[27] Majoritatea liniilor de autobuz nu beneficiază de culoare de circulație rezervate și prin urmare viteza lor comercială este, mai ales în orele de vârf, foarte slabă (12 km/oră). În PMUD se prevede crearea a 50 km de benzi speciale de autobuz până în 2030, în special pe segmentele aglomerate (peste 1.000 căl./h), dar și pentru facilitarea transportului intermodal.[4]:p. 8, 37

Pe lângă autobuzele RATB, în București există și un transport bine dezvoltat cu microbuze care asigură legătura dintre oraș și localitățile din jur, ca alternativă la celelalte mijloace de transport public.[necesită citare]

Tramvaie[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Tramvaie din București

În iunie 2017, în București existau 26 de linii de tramvai în funcțiune[28]. Parcul de tramvaie este alcătuit din tramvaie Tatra T4R, V3A-93M, V3A-CH-PPC, V3A-93, Bucur V2ST, Bucur V2AT, Bucur LF, V3A-H, V3A-2S-93, V3A-A3 (93M Faur), V3A-2010-CA, V3A-93-PPC[24], dar și diverse vagoane utilitare și istorice.[29]

În anul 1998 RATB a pus bazele unui proiect ce viza modernizarea rețelei de tramvai. Cu aceasta ocazie a apărut în București și termenul „Metrou Ușor”, care se referă la o cale de rulare pentru tramvaie de tip cale ferată, complet separată de partea carosabilă pentru a evita intrarea mașinilor, permițând astfel tramvaielor să prindă viteze superioare și să facă opriri doar în stații. Pentru realizarea unui asemenea sistem nu era suficientă doar modificarea căii de rulare, fiind necesară și introducerea unor vagoane de tramvai capabile să atingă vitezele permise de infrastructură fără a pune în pericol siguranța și confortul călătorilor.

La începutul anului 2007 municipalitatea a organizat o licitație pentru achiziționarea a 100 de tramvaie noi, dar niciunul dintre ofertanți nu a îndeplinit condițiile impuse de cumpărător[30]. Ulterior, în 2011 a fost anunțată o colaborare între URAC, Astra Vagoane Arad și Siemens pentru realizarea în comun a unor tramvaie Siemens Imperio, însă contractul a fost ulterior reziliat.[31]

Troleibuze[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Troleibuze din București

În iunie 2017 există 15 linii de troleibuze[32] deservite de patru depouri de troleibuze. La sfârșitul anului 2015, RATB avea în inventar 297 de troleibuze, împărțite în trei mărci: Astra/Ikarus (model 415 T), Astra/Irisbus (model Citelis) și Rocar (1 exemplar 412 EA și 1 exemplar 812 EA - Rocar Autodromo).[33]

Există linii care fac legătura dintre est și vest, cum ar fi 69 și 90 și care trec chiar prin centru (Piața Universității, care este și cea mai veche rețea din București existentă și funcțională, care a rezistat fără a fi demontată în anii comunismului, deși axa nord-sud a fost scoasă) și nord - centru (Piața Romană) - est, linia 86. În prezent sunt 4 depouri de troleibuz în București și două rețele, cea din sud rămânând izolată, deservind local 3 linii. În anul 2008 aceasta a fost extinsă până la Piața Unirii, însă datorită lucrărilor la Pasajul Văcărești și Piața Sudului, rețeaua dintre Piața Sudului și Piața Unirii este momentan suspendată.

Transportul rutier[modificare | modificare sursă]

Bucureștiul este cel mai important nod de comunicații rutier din România. De la București pleacă următoarele drumuri naționale și autostrăzi :

Aceste drumuri și autostrăzi fac parte din axele europene E60, E70, E81 și E85.

Alte drumuri naționale care pornesc din capitală sunt: DN1A, București - Ploiești - Vălenii de Munte - Brașov, DN71, București - Târgoviște - Sinaia.

Transportul feroviar[modificare | modificare sursă]

Transportul feroviar din București este concentrat aproape exclusiv pentru călătorii interurbane, neexistând un sistem de trenuri urbane, cu excepția unei legături feroviare cu Aeroportul Otopeni. Pe lângă CFR Călători, servicii feroviare de călători mai sunt oferite și de companiile private Regiotrans și Softrans (spre Brașov și Constanța) și Transferoviar Grup (spre mai multe destinații, direct sau în corespondență[34]).

Cea mai importanta gară a României dar și a Bucureștiului este Gara de Nord. Alte gări din București mai sunt: Gara Basarab, Gara Rahova, Gara Obor, Gara Băneasa, Gara Pantelimon, Gara Titan Sud. Există un proiect de folosire a centurii feroviare pentru legături între aceste gări, care a fost anunțat în 2012[35] și relansat în 2016.[36]

Din București pornesc 6 din cele 8 magistrale feroviare ale CFR, respectiv:

Alte linii sunt 901 (București - Pitești - Slatina - Craiova), 902 (București - Giurgiu și mai departe către Bulgaria) și 801 (București - Oltenița).

Transportul aerian[modificare | modificare sursă]

În București existau în 2016 două aeroporturi funcționale: Henri Coandă și Aurel Vlaicu. În apropierea orașului se află și Aerodromul Clinceni, care este însă folosit doar pentru zboruri de agrement.

Aeroportul Otopeni (Henri Coandă) este principala poartă aeriană a capitalei dar și a țări. De aici pleacă și sosesc zilnic curse către Arad, Bacău, Baia Mare, Cluj Napoca, Constanța, Iași, Satu Mare, Suceava, Târgu Mureș, Timișoara dar și spre Chișinău precum și numeroase alte aeroporturi din Europa, America de Nord, Asia și Africa. În anul 2015 Aeroportul Henri Coandă a fost folosit de 9.274.629 de pasageri,[37] iar în 2016 traficul a depășit 10 milioane de pasageri.[38]

Inaugurat în anul 1920, Aeroportul Băneasa (Aurel Vlaicu) a fost principalul aeroport din capitala României până la înființarea Aeroportului Internațional Otopeni în 1970. Ulterior a rămas al doilea aeroport din țară ca trafic de pasageri, însă în urma mutării curselor low-cost către Aeroportul Otopeni pe 25 martie 2012, aeroportul Aurel Vlaicu a rămas cu trafic mult redus (câteva zeci de mii de pasageri în 2015[37]), în special avioane private.[39]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ RATB: Bilet unic RATB și METROREX” (în română). http://www.ratb.ro/bilet_unic.php. Accesat la 6 iunie 2016. 
  2. ^ Mediafax: Stația de metrou Obor, închisă pentru două luni” (în română). http://www.mediafax.ro/social/statia-de-metrou-obor-inchisa-pentru-doua-luni-2474576. Accesat la 15 aprilie 2009. 
  3. ^ Ring: Oprescu și Tăriceanu vor metrou ușor până la Otopeni” (în română). http://www.ziarulring.ro/stiri/eveniment/oprescu-si-tariceanu-vor-metrou-usor-pana-la-otopeni.html. Accesat la 15 aprilie 2009. 
  4. ^ a b Planul de mobilitate urbană durabilă 2016-2030 - Regiunea București–Ilfov. http://www.cjilfov.ro/upload2/BI_SUMP_Final_RO_revizuit_CJIRATB.pdf. Accesat la 7 iunie 2016. 
  5. ^ "Metrorex are datorii de 55 de milioane de lei la firma de mentenanță", Antena 3, 18 februarie 2009
  6. ^ Antoaneta Etves (18 noiembrie 2014), „La București: SINGURUL metrou din lume care a făcut TESTE cu OAMENI!”, Evenimentul zilei, http://www.evz.ro/se-implinesc-35-de-ani-de-la-prima-calatorie-cu-metroul-cum-s-a-facut-o-luna-teste-cu-oameni.html, accesat la 6 iunie 2016 
  7. ^ București: Plimbare scurtă cu metroul la suprafață (GALERIE FOTO). http://adevarul.ro/news/bucuresti/bucuresti-plimbare-scurta-metroul-suprafata-galerie-foto-1_50bdfd097c42d5a663d1549e/index.html. Accesat la 27 iulie 2015. 
  8. ^ FrontNews.ro: Metrorex si RATB s-ar putea uni sub sigla Autoritatea de Transport Metropolitan” (în română). http://www.frontnews.ro/social-si-economic/eveniment/metrorex-si-ratb-s-ar-putea-uni-sub-sigla-autoritatea-de-transport-metropolitan-8728. Accesat la 15 aprilie 2009. 
  9. ^ RATB: Bilet unic RATB și METROREX” (în română). http://www.ratb.ro/bilet_unic.php. Accesat la 6 iunie 2016. 
  10. ^ Mediafax: Stația de metrou Obor, închisă pentru două luni” (în română). http://www.mediafax.ro/social/statia-de-metrou-obor-inchisa-pentru-doua-luni-2474576. Accesat la 15 aprilie 2009. 
  11. ^ Ring: Oprescu și Tăriceanu vor metrou ușor până la Otopeni” (în română). http://www.ziarulring.ro/stiri/eveniment/oprescu-si-tariceanu-vor-metrou-usor-pana-la-otopeni.html. Accesat la 15 aprilie 2009. 
  12. ^ a b Planul de mobilitate urbană durabilă 2016-2030 - Regiunea București–Ilfov. http://www.cjilfov.ro/upload2/BI_SUMP_Final_RO_revizuit_CJIRATB.pdf. Accesat la 7 iunie 2016. 
  13. ^ Metrorex a inaugurat două stații pe magistrala 4 de metrou din Capitală, 23 feb 2010, gandul.info, accesat la 10 august 2010
  14. ^ Raportul de activitate al Metrorex pe anul 2013
  15. ^ Raportul de activitate al Metrorex pe anul 2011
  16. ^ Metroul Piata Universitatii-Drumul Taberei, cu un pas mai aproape de finalizare, 6 Mai 2010, wall-street.ro, accesat la 24 august 2010
  17. ^ Raportul de activitate al Metrorex pe anul 2014
  18. ^ Statistici RATB
  19. ^ Comunicat Primar General
  20. ^ Uber scade tariful la 1,3 lei/km și schimbă regulile pentru parteneri. Speră să atragă noi clienți, dar și mai mulți șoferi”, Economica.net, http://www.economica.net/uber-scade-tarifele-in-bucuresti_124609.html, accesat la 24 decembrie 2016 
  21. ^ Ioana Mihai (6 ianuarie 2014), „Revoluție în taximetria din București: mașini negre și șoferi care vorbesc engleza și poartă cravată și costum”, Business Magazin, http://www.businessmagazin.ro/actualitate/revolutie-in-taximetria-din-bucuresti-masini-negre-si-soferi-care-vorbesc-engleza-si-poarta-cravata-si-costum-11857467, accesat la 24 decembrie 2016 
  22. ^ RATB - Regia Autonoma de Transport Bucuresti
  23. ^ Cardurile RATB vor fi incarcate si de la ATM-urile BCR, 21 Septembrie 2009, wall-stret.ro, accesat la 12 decembrie 2010
  24. ^ a b Raport de activitate - 2011
  25. ^ Raport de activitate - 2012
  26. ^ Lista traseelor de autobuz pe situl RATB
  27. ^ Statistici RATB pe anul 2013
  28. ^ Lista traseelor de tramvai pe situl RATB
  29. ^ TRANSPORT PUBLIC • View topic - Tipuri de tramvai din Bucuresti - Sumar
  30. ^ http://stiri.kappa.ro/social/tramvaie-noi-pentru-bucuresti/stire_117232.html
  31. ^ Adrian Bărbulescu (2 septembrie 2015), „Sorin Oprescu anunță că alocă 100 milioane de euro pentru tramvaie noi - Ziarul de investigații”, Ziarul de Investigații, https://ziaruldeinvestigatii.ro/blog/posts/sorin-oprescu-anunta-ca-aloca-100-milioane-de-euro-pentru-tramvaie-noi-suntand-uzina-proprie-a-ratb-plus-scurt-istoric-al-licitatiilor-penale-pentru-tramvaie-si-trenuri-de-metrou, accesat la 24 iulie 2016 
  32. ^ Lista traseelor de troleibuz pe situl RATB
  33. ^ Raport de activitate RATB pe anul 2015
  34. ^ Secții de circulație ale Transferoviar Călători
  35. ^ Victor Cozmei (23 martie 2015), „Ce s-a ales de proiectul trenului urban si reabilitarea Centurii feroviare a Bucurestiului - anuntat ca un proiect gata de implementare in 2012, dar pierdut pe drum intre timp - Infrastructura_Articole”, HotNews.ro, http://monitorizari.hotnews.ro/stiri-infrastructura_articole-19721782-ales-proiectul-trenului-urban-reabilitarea-centurii-feroviare-bucurestiului-anuntat-proiect-gata-implementare-2012-dar-pierdut-drum-intre-timp.htm, accesat la 24 decembrie 2016 
  36. ^ Victor Cozmei (24 octombrie 2016), „Centura feroviara a Bucurestiului, reinviata de Ministerul Transporturilor. Prima etapa din 2017 - trenuri urbane de la Gara de Nord spre Gara Progresu si spre Pantelimon. Vezi planurile - Infrastructura_Articole”, HotNews.ro, http://monitorizari.hotnews.ro/stiri-infrastructura_articole-21372496-centur-feroviar-bucurestiului-reinviata-catre-ministerul-transporturilor-prima-etapa-din-2017-trenuri-urbane-gara-nord-spre-gara-progresu-spre-pantelimon-vezi-planurile.htm, accesat la 24 decembrie 2016 
  37. ^ a b Aeroporturi București - Aeroportul Internațional Henri Coandă București - CNAB: Trafic aerian record în anul 2015”, Bucharestairports.ro, http://www.bucharestairports.ro/ro/noutati/cnab-trafic-aerian-record-in-anul-20151453719271, accesat la 24 decembrie 2016 
  38. ^ 10 milioane de pasageri pe Aeroportul Otopeni, în 2016”, B365.ro, http://www.b365.ro/10-milioane-de-pasageri-pe-aeroportul-otopeni-in-2016_255554.html, accesat la 24 decembrie 2016 
  39. ^ Transferul curselor low-cost dublează traficul de pasageri pe Aeroportul Otopeni”, Economica.net, http://www.economica.net/transferul-curselor-low-cost-dubleaza-traficul-de-pasageri-pe-aeroportul-otopeni_20679.html, accesat la 24 decembrie 2016 

Legături externe[modificare | modificare sursă]