Gara Băneasa

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Gara Băneasa
Gara Băneasa.JPG
Informații generale
Coordonate44°29′07″N 26°04′19″E
Gări adiacentegara București Nord
gara Ciulnița
gara Fetești
gara Pantelimon
gara Ploiești Vest
gara Videle  Modificați la Wikidata
Istoric
ArhitectDuiliu Marcu  Modificați la Wikidata
Deschisă  Modificați la Wikidata
Alte informații
ProprietarCăile Ferate Române  Modificați la Wikidata
Nume anterioareMogoșoaia (până în )
București Băneasa  Modificați la Wikidata
Fațada Gării Regale Băneasa, acoperită cu fotografia M.S. Regelui Mihai I al României, la două săptămâni după funeralii

Gara Băneasa (cunoscută înainte de 1940 sub numele de Gara Mogoșoaia) este o gară din cartierul Băneasa, București, situată în apropierea Vilei Minovici, a Fântânii Miorița și a Podului Miorița.

Istoricul gării[modificare | modificare sursă]

Înainte de Primul Război Mondial[modificare | modificare sursă]

Gara de călători a fost inaugurată la 17 noiembrie 1886, sub numele de „Gara Mogoșoaia”[1]. Clădirea a fost construită după planurile gărilor de clasa a III-a de pe linia București–Predeal, având un aspect similar celor din stațiile Căiuți, Florești-Prahova sau Turnu Măgurele[2].

Primul Război Mondial şi perioada interbelică[modificare | modificare sursă]

În 1914, trupul neînsuflețit al regelui Carol I a fost adus de la Sinaia până la Gara Mogoșoaia, pentru a fi transportat până la Palatul Regal, pe un afet de tun[3].

La 1 decembrie 1918, Familia Regală a României a coborât în această gară din trenul care-i aducea în București din refugiul în Moldova din timpul Primului Război Mondial, pentru a-și continua intrarea triumfală călare[4]. Tot aici a coborât și pe 16 octombrie 1922 regele Ferdinand, după ce s-a întors de la ceremonia de încoronare de la Alba Iulia.[5]

Noua gara regală[modificare | modificare sursă]

În 1936, Direcția Generală a CFR a decis construirea a două noi gări regale la Mogoșoaia (actuală Băneasa) și Sinaia, cu scopul de a crea un cadru solemn pentru primirile regale. Planurile au fost întocmite în 1937 de arhitectul Duiliu Marcu, iar execuția a aparținut echipei condusă de inginerul Mihai Gheorghiu. Inaugurarea construcției a avut loc pe 9 iunie 1938, la ora 12, în prezența autorităților și a unui sobor de preoți care au oficiat serviciul divin. Din partea regelui Carol al II-lea a fost prezent mareșalul palatului regal, Ernest Urdărianu[6]. De aici, în dimineața zilei de 24 iulie 1938 a plecat cortegiul funerar al Reginei Maria spre Curtea de Argeș[7].

După 1940, numele gării a fost schimbat în „Băneasa”. Ea funcționat ca gară regală până în anul 1947, momentul instalării Republicii.

Perioada comunistă[modificare | modificare sursă]

După 1950, gara a fost utilizată drept gară de protocol pentru „trenul prezidențial” (de fapt vechiul Tren Regal) al șefilor de stat ai României și pentru primirea oficialităților străine. Noile autorități din România au folosit-o ca gară prezidențială, pentru deplasările liderului comunist Gheorghe Gheorghiu Dej, dar și pentru primirea altor delegații. Gara dispunea de un sistem de aer condiționat (poate de proveniență americană[necesită citare]), considerat foarte performant pentru anii '50-'60. La primirea delegațiilor oficiale se acoperea peronul cu un imens covor persan. Șeful gării era cel care întocmea mersul trenului, atât pentru trenul special, cât și pentru locomotiva ante-mergătoare, care mergea, de obicei, cu 30 minute înaintea trenului special, din motive de securitate.

Perioada postcomunistă[modificare | modificare sursă]

În 2007, gara a fost temporar închisă datorită lucrărilor în desfășurare la Culoarul IV Pan European (segmentul Arad-Constanța).

Actualmente, stația este folosită de pentru traficul de călători numai ocazional, mai ales pe timpul verii, când opresc aici trei perechi de trenuri sezoniere operate de CFR Călători care circulă pe rutele Satu Mare - Mangalia, Timișoara-Mangalia și Deva-Mangalia.

Începând din anul 2012, în semn de reînnodare a bunei tradiții dinainte de 1947, Gara Regală Băneasa, gară cu semnificație istorică, este folosită periodic de Familia Regală a României ca punct de plecare și de sosire pentru călătoriile-simbol efectuate de Majestatea Sa Margareta cu Trenul Regal.

În anul 2017, Gara Băneasa a constituit punctul de plecare a Trenului Regal care a transportat sicriul Majestății Sale Regelui Mihai I al României la Curtea de Argeș, în cadrul ceremoniei funerare.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • 1930-1940 - Un deceniu de realizări CFR, Editura Regiei Autonome CFR, București, 1940
  • Duiliu Marcu, Arhitectura, Editura Tehnică, București, 1960.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Radu Bellu, Mică monografie a căilor ferate din România, Editura Publiferon, București, 1999, p. 127.]
  2. ^ Petru Mortu, Gara regală de la Mogoșoaia (Băneasa)
  3. ^ „Gazeta Transilvaniei”, nr. 217 din 2(15) octombrie 1914, p. 1.
  4. ^ Dr. Vasile Bianu, Însemnări din răsboiul României mari, vol. II, Cluj, Institutul de arte grafice „Ardealul”, 1926, p. 129.
  5. ^ „Foaia diecezană”, nr. 36 din 4(17) septembrie 1922, p. 3.
  6. ^ Gara Regală București-Băneasa
  7. ^ „Biserica și școala”, nr. 31-32 din 31 iulie 1938, p. 267.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]