Linia M4 a metroului din București
| M4 | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Culoare pe hartă | verde | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| An de deschidere | 2000 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Numărul stațiilor | 21 (8 în funcțiune) | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Lungime | cca. 19,6 (7,64 în funcțiune) km | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Depouri | {{{depouri}}} | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Pasageri pe an | 2.955.000 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Metroul din București | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Magistrala 4 este a patra magistrală a metroului bucureștean, fiind deschisă oficial pe 1 martie 2000. Ea este colorată în verde pe hărțile metroului.
Istoria magistralei[modificare | modificare sursă]
Lucrările la această magistrală au început încă din decembrie 1989 și au fost reluate în 1990. Totuși, din cauza fondurilor insuficient alocate, ritmul lucrărilor a început să scadă și, ca urmare, în anul 1994 a fost întreruptă funcționarea epuizmentelor și s-au sistat toate lucrările. S-a continuat doar operația de evacuare a apelor ce se infiltrau în interiorul tunelelor și stațiilor de metrou. Din cauza materialelor solide care s-au infiltrat în tunele acestea s-au deformat și, ca urmare, în anul 1996 s-au sistat și operațiunile de evacuare a apelor, ca măsură rapidă de combatere a acestui.[1]
Tronsonul Gara de Nord – 1 Mai[modificare | modificare sursă]
În 1997 s-a obținut un împrumut de la Banca Europeană de Investiții și astfel s-a putut repara infrastructura existentă pentru ca ulterior, pe 1 martie 2000 să aibă loc deschiderea pentru călători a Magistralei 4 pe tronsonul Gara de Nord 2 – 1 Mai.
Tronsonul 1 Mai – Parc Bazilescu[modificare | modificare sursă]
Stațiile Jiului și Parc Bazilescu (2,62 km) au fost date în exploatare pe 1 iulie 2011.[2]
Tronsonul Parc Bazilescu - Lac Străulești[modificare | modificare sursă]
Tronsonul Parc Bazilescu - Lac Străulești a fost construit de către firma Astaldi. La această lucrare se adaugă și Depoul Străulești. Lucrările la construirea tronsonului au fost finalizate la sfârșitul lui 2016. Darea în folosință a tronsonului a întârziat însă din cauza lipsei sistemelor de securitate.[3] Lucrul la acestea a început în luna martie 2017, iar în ultima zi a lunii sistemele erau parțial funcționale, iar stațiile noi au putut fi inaugurate.[4] Cu toate acestea, finalizarea semnalizării pe întreaga linie a mai durat încă trei ani,[5]
Dezvoltări viitoare[modificare | modificare sursă]
În Planul de Mobilitate Urbană Durabilă este prevăzută prelungirea M4 până la Gara Progresul.[6] În anul 2009, pe lângă lucrările de extindere până la Laromet, s-au desfășurat studii de fezabilitate pentru extinderea magistralei până la Gara Progresul (cartierul Giurgiului).
Prin studiul de fezabilitate revizuit prezentat în noiembrie 2020 a fost stabilit un traseu de aproximativ 11 km care urmează străzile Gara de Nord, Berzei, Vasile Pârvan, Hașdeu, Izvor, 13 Septembrie, Tudor Vladimirescu, Șoseaua Viilor, Șoseaua Giurgiului, terminându-se la Gara Progresul[7] unde este prevăzut și un depou.[8] Necesarul de material rulant este estimat la 15 trenuri pentru asigurarea unei frecvențe la orele de vârf de 90 s.[8]
Material rulant[modificare | modificare sursă]
Magistrala 4 este deservită de rame Astra IVA. Acestea au fost modernizate și dotate cu un sistem ATO/ATP Dimetronic.[9]:slide 10
Sistemul de control Bombardier folosit de trenurile BM2 și BM3 este incompatibil cu sistemul Dimetronic, ceea ce face imposibilă folosirea acestor trenuri pe M4.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ http://www.metrorex.ro/a1.php
- ^ „Istoric Metrorex”. Accesat în .
- ^ Profit.ro. „Stațiile de metrou Laminorului și Străulești ar putea fi date în folosință în primul trimestru din 2017”. Accesat în .
- ^ „Statiile de metrou Laminorul si Straulesti se deschid oficial vineri. De ce a intarziat aproape 4 luni inaugurarea lor”, Pro TV, , accesat în
- ^ Anemona Andone (). „Trenurile de metrou ratează intrarea în stații din cauza birocrației. Metrorex se "chinuie" de un an să recepționeze semnalizarea pe M4”. www.economica.net. Accesat în .
- ^ „Planul de mobilitate urbană durabilă 2016-2030 - Regiunea București–Ilfov” (PDF). Accesat în .
- ^ C. V. (), „Magistrala 4 de metrou de la Gara de Nord la Gara Progresu: Studiul de fezabilitate va fi supus avizării. Câte stații noi și ce traseu ar urma să aibă prelungirea Magistralei 4 - Infrastructura_Articole”, HotNews.ro, accesat în
- ^ a b „Metrou Gara de Nord - Gara Progresul: Pasionați de infrastructură, nemulțumiți că traseul ales nu are corespondență cu Magistrala 3 din Militari”, www.economica.net, , accesat în
- ^ Marin Aldea, Prezentare Metrorex la forumul Railway Pro, 24-25 februarie 2016, Buzău
Vezi și[modificare | modificare sursă]
- Linia M1 a metroului din București
- Linia M2 a metroului din București
- Linia M3 a metroului din București
- Linia M5 a metroului din București
- Linia M6 a metroului din București
| |||||
