Linia M4 a metroului din București

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
M4
Harta liniei
Culoare pe hartă verde
An de deschidere 2000
Numărul stațiilor 8
Lungime 7,64 km
Depouri {{{depouri}}}
Pasageri pe an 6.084.000
Metroul din București
  Linia M1   Linia M2
  Linia M3   Linia M4
  Linia M5   Linia M6

Magistrala 4 este cea mai nouă magistrală a metroului bucureștean, fiind deschisă oficial pe 1 martie 2000. Ea este colorată în verde pe hărțile metroului.

Istoria magistralei[modificare | modificare sursă]

Lucrările la această magistrală au început încă din decembrie 1989 și au fost reluate în 1990. Totuși, din cauza fondurilor insuficient alocate, ritmul lucrărilor a început să scadă și, ca urmare, în anul 1994 a fost întreruptă funcționarea epuizmentelor și s-au sistat toate lucrările. S-a continuat doar operația de evacuare a apelor ce se infiltrau în interiorul tunelelor și stațiilor de metrou. Din cauza materialelor solide care s-au infiltrat în tunele acestea s-au deformat și, ca urmare, în anul 1996 s-au sistat și operațiunile de evacuare a apelor, ca măsură rapidă de combatere a acestui fenomen.[1]

Tronsonul Gara de Nord – 1 Mai[modificare | modificare sursă]

În 1997 s-a obținut un împrumut de la Banca Europeană de Investiții și astfel s-a putut repara infrastructura existentă pentru ca ulterior, pe 1 martie 2000 să aibă loc deschiderea pentru călători a Magistralei 4 pe tronsonul Gara de Nord 2 – 1 Mai.

Tronsonul 1 Mai – Parc Bazilescu[modificare | modificare sursă]

A fost pus în exploatare la 1 iulie 2011, cu stațiile Jiului și Parc Bazilescu.

Tronsonul Parc Bazilescu - Lac Străulești[modificare | modificare sursă]

Tronsonul Parc Bazilescu - Lac Străulești a fost construit de către firma Astaldi. La această lucrare se adaugă și Depoul Străulești. Lucrările la construirea tronsonului au fost finalizate la sfârșitul lui 2016. Darea în folosință a tronsonului a întârziat însă din cauza lipsei sistemelor de securitate.[2] Lucrul la acestea a început în luna martie 2017, iar în ultima zi a lunii sistemele erau funcționale, iar stațiile noi au putut fi inaugurate.[3]

Dezvoltări viitoare[modificare | modificare sursă]

În Planul de Mobilitate Urbană Durabilă este prevăzută prelungirea M4 până la Gara Progresul.[4]

Stații[modificare | modificare sursă]

Magistrala 4 are o lungime de 7,64 km și stațiile:

Material rulant[modificare | modificare sursă]

Rama Astra IVA nr. 177

Magistrala 4 este ultima linie de metrou din București pe care circulă în mod regulat rame Astra IVA. Acestea au fost modernizate și dotate cu un sistem ATO/ATP Dimetronic.[5]:slide 10

Sistemul de control Bombardier folosit de trenurile BM2 și BM3 este incompatibil cu sistemul Dimetronic, ceea ce face imposibilă folosirea acestor trenuri pe M4.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ http://www.metrorex.ro/a1.php
  2. ^ Profit.ro. „Stațiile de metrou Laminorului și Străulești ar putea fi date în folosință în primul trimestru din 2017. http://www.profit.ro/povesti-cu-profit/auto-transporturi/statiile-de-metrou-laminorului-si-straulesti-ar-putea-fi-date-in-folosinta-in-primul-trimestru-din-2017-16434624. Accesat la 20 decembrie 2016. 
  3. ^ Statiile de metrou Laminorul si Straulesti se deschid oficial vineri. De ce a intarziat aproape 4 luni inaugurarea lor”, Pro TV, 31 martie 2017, http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/evenimentul-care-bucura-mii-de-bucuresteni-ce-statii-de-metrou-se-inaugureaza-astazi.html, accesat la 31 martie 2017 
  4. ^ Planul de mobilitate urbană durabilă 2016-2030 - Regiunea București–Ilfov. http://www.cjilfov.ro/upload2/BI_SUMP_Final_RO_revizuit_CJIRATB.pdf. Accesat la 7 iunie 2016. 
  5. ^ Marin Aldea, Prezentare Metrorex la forumul Railway Pro, 24-25 februarie 2016, Buzău