Linia M4 a metroului din București

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
M4
Harta liniei
Culoare pe hartă verde
An de deschidere 2000
Numărul stațiilor 8
Lungime 7,64 km
Depouri {{{depouri}}}
Pasageri pe an 6.176.000
Metroul din București
  Linia M1   Linia M2
  Linia M3   Linia M4
  Linia M5   Linia M6
Magistrala 4
Străulești
Laminorului
Parc Bazilescu
Jiului
1 Mai
Grivița
Basarab
Nod feroviar principal
Gara de Nord
Nod feroviar principal

Magistrala 4 este a patra magistrală a metroului bucureștean, fiind deschisă oficial pe 1 martie 2000. Ea este colorată în verde pe hărțile metroului.

Istoria magistralei[modificare | modificare sursă]

Lucrările la această magistrală au început încă din decembrie 1989 și au fost reluate în 1990. Totuși, din cauza fondurilor insuficient alocate, ritmul lucrărilor a început să scadă și, ca urmare, în anul 1994 a fost întreruptă funcționarea epuizmentelor și s-au sistat toate lucrările. S-a continuat doar operația de evacuare a apelor ce se infiltrau în interiorul tunelelor și stațiilor de metrou. Din cauza materialelor solide care s-au infiltrat în tunele acestea s-au deformat și, ca urmare, în anul 1996 s-au sistat și operațiunile de evacuare a apelor, ca măsură rapidă de combatere a acestui fenomen.[1]

Tronsonul Gara de Nord – 1 Mai[modificare | modificare sursă]

În 1997 s-a obținut un împrumut de la Banca Europeană de Investiții și astfel s-a putut repara infrastructura existentă pentru ca ulterior, pe 1 martie 2000 să aibă loc deschiderea pentru călători a Magistralei 4 pe tronsonul Gara de Nord 2 – 1 Mai.

Tronsonul 1 Mai – Parc Bazilescu[modificare | modificare sursă]

Stațiile Jiului și Parc Bazilescu (2,62 km) au fost date în exploatare pe 1 iulie 2011.[2]

Tronsonul Parc Bazilescu - Lac Străulești[modificare | modificare sursă]

Tronsonul Parc Bazilescu - Lac Străulești a fost construit de către firma Astaldi. La această lucrare se adaugă și Depoul Străulești. Lucrările la construirea tronsonului au fost finalizate la sfârșitul lui 2016. Darea în folosință a tronsonului a întârziat însă din cauza lipsei sistemelor de securitate.[3] Lucrul la acestea a început în luna martie 2017, iar în ultima zi a lunii sistemele erau parțial funcționale, iar stațiile noi au putut fi inaugurate.[4] Cu toate acestea, finalizarea semnalizării pe întreaga linie a mai durat încă trei ani,[5]

Dezvoltări viitoare[modificare | modificare sursă]

În Planul de Mobilitate Urbană Durabilă este prevăzută prelungirea M4 până la Gara Progresul.[6] În anul 2009, pe lângă lucrările de extindere până la Laromet, s-au desfășurat studii de fezabilitate pentru extinderea magistralei până la Gara Progresul (cartierul Giurgiului).

Prin studiul de fezabilitate revizuit prezentat în noiembrie 2020 a fost stabilit un traseu de aproximativ 11 km care urmează străzile Gara de Nord, Berzei, Vasile Pârvan, Hașdeu, Izvor, 13 Septembrie, Tudor Vladimirescu, Șoseaua Viilor, Șoseaua Giurgiului, terminându-se la Gara Progresul[7] unde este prevăzut și un depou.[8] Necesarul de material rulant este estimat la 15 trenuri pentru asigurarea unei frecvențe la orele de vârf de 90 s.[8]

Material rulant[modificare | modificare sursă]

Rama Astra IVA nr. 177

Magistrala 4 este deservită de rame Astra IVA. Acestea au fost modernizate și dotate cu un sistem ATO/ATP Dimetronic.[9]:slide 10

Sistemul de control Bombardier folosit de trenurile BM2 și BM3 este incompatibil cu sistemul Dimetronic, ceea ce face imposibilă folosirea acestor trenuri pe M4.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ http://www.metrorex.ro/a1.php
  2. ^ „Istoric Metrorex”. Accesat în . 
  3. ^ Profit.ro. „Stațiile de metrou Laminorului și Străulești ar putea fi date în folosință în primul trimestru din 2017”. Accesat în . 
  4. ^ „Statiile de metrou Laminorul si Straulesti se deschid oficial vineri. De ce a intarziat aproape 4 luni inaugurarea lor”, Pro TV, , accesat în  
  5. ^ Anemona Andone (). „Trenurile de metrou ratează intrarea în stații din cauza birocrației. Metrorex se "chinuie" de un an să recepționeze semnalizarea pe M4”. www.economica.net. Accesat în . 
  6. ^ „Planul de mobilitate urbană durabilă 2016-2030 - Regiunea București–Ilfov” (PDF). Accesat în . 
  7. ^ C. V. (), „Magistrala 4 de metrou de la Gara de Nord la Gara Progresu: Studiul de fezabilitate va fi supus avizării. Câte stații noi și ce traseu ar urma să aibă prelungirea Magistralei 4 - Infrastructura_Articole”, HotNews.ro, accesat în  
  8. ^ a b „Metrou Gara de Nord - Gara Progresul: Pasionați de infrastructură, nemulțumiți că traseul ales nu are corespondență cu Magistrala 3 din Militari”, www.economica.net, , accesat în  
  9. ^ Marin Aldea, Prezentare Metrorex la forumul Railway Pro, 24-25 februarie 2016, Buzău

Vezi și[modificare | modificare sursă]