CFR Călători

Prezență online
Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători “CFR Călători”

Tip	Companie de stat
Gen	Societate pe acțiuni
Fondată	1998
Țara	România
Sediu	București
Zona deservită	România și Uniunea Europeană
Oameni cheie	Traian Preoteasa, director general
Industrie	Transport feroviar public de călători
Servicii	Transport Feroviar de Călători
Proprietar	Statul Român
Site oficial
Modifică date / text

CFR Călători este operatorul național de transport feroviar de călători, cu capital de stat, înființat prin Hotărârea Guvernului nr. 584/1998 ca urmare a reorganizării Societății Naționale a Căilor Ferate Române, decisă prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 12/1998, în contextul aplicării Directivei CEE nr. 440/1991 privind separarea activității de administrare a funcționării și infrastructurii căilor ferate de furnizarea serviciilor de transport feroviar.

Istoric

Începuturile transportului pe calea ferată în România

În anul 1854 s-a finalizat construcția primei căi ferate pe ruta Oravița – Baziaș, cu o lungime de 62,5 km, destinată transportului de cărbune din Anina, Bocșa și Oravița la Dunăre, în Portul Baziaș (construit în anul 1795 de austrieci, al doilea ca importanță după Constanța), unde urma să fie încărcat în vapoare, iar de acolo, transportat pe Dunăre în Imperiul Austro-Ungar. Începând cu data de 1 noiembrie 1856, pe această rută - Kohlenbahn au circulat și trenuri de călători.

În septembrie 1866, Parlamentul a aprobat construcția unei linii de cale ferată de 915 km, de la Vârciorova până la Roman, care să treacă prin Pitești, București, Buzău, Brăila, Galați și Tecuci, orașe importante la acea vreme.

Prima linie ferată din Principatele Române – inaugurată la 19 octombrie 1869 - a fost linia București (Filaret) – Giurgiu, de 70 km, construită în urma concesiunii acordate în 1867 englezilor Barclay și Stanifforth.

La 10 septembrie 1868 s-a pus piatra de temelie a Gării de Nord din București care a fost inaugurată la data de 25 septembrie 1872 sub denumirea de Gara Târgoviștei. Clădirea gării, inspirată din arhitectura Gării de Nord din Paris, a fost martora unor evenimente importante: vizita țarului Alexandru al II-a al Rusiei în anul 1877, sosirea pentru prima dată a trenului „Orient Expres” în anul 1883. Începând cu anul 1888 a fost redenumită - „Gara de Nord”.

La 15 decembrie 1869 a fost dată în exploatare linia Ițcani (frontiera Moldovei cu Austro-Ungaria) – Roman, în lungime de 54 km, construită de Societatea Lemberg – Cernăuți, linia constituind prelungirea cerută de statul austro-ungar a liniei principale Viena – Cracovia – Lemberg – Cernăuți – Ițcani.

La finele anului 1879, liniile de cale ferată însumau în Muntenia, Moldova și Dobrogea 1.377,5 kilometri (aparținând unor concesiuni străine), în Transilvania și Banat 1.656 kilometri, iar în Bucovina 41 kilometri.

La data de 11/23 aprilie 1880 s-a înființat, prin promulgarea Decretului 1248/1880, administrația de stat a căilor ferate, sub denumirea Direcțiunea Princiară a Căilor Ferate, transformată în anul 1883 în Direcția Generală a Căilor Ferate Române, instituție care a consacrat inițialele CFR. Această decizie a contribuit la unirea teritorială și independența economică a țării.

Secolul al XX-lea

Unul dintre momentele de apogeu ale căii ferate, l-a constituit întoarcerea suveranilor cu trenul regal Carol I de la Iași, la 1 decembrie 1918, ceea ce semnifica sfârșitul războiului, dar și crearea prin actul de la Alba Iulia, a României Mari.

Odată cu înfăptuirea Marii Uniri, toate căile ferate care au aparținut înainte Austro-Ungariei și Rusiei au intrat în proprietatea CFR. Acest eveniment a fost unul important în istoria CFR, deoarece uzina de vagoane de la Arad, aflată înainte sub control austro-ungar, a intrat în proprietatea CFR, astfel a început fabricarea a numeroase tipuri de vagoane și locomotive pentru CFR.

După 1929 s-au făcut investiții masive în modernizarea CFR-ului și aprovizionarea cu material rulant, s-a trecut de la firmele externe la cele românești, în principal de la uzinele Reșița și Malaxa.

Pe măsură ce au trecut anii, CFR a devenit o adevărată rețea națională și în timp au apărut și trenuri de noapte, cu vagoane de dormit și cușetă, trenuri rapide și chiar restaurant pe roți. În perioada interbelică, CFR era considerată una dintre cele mai moderne companii feroviare din Europa.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, CFR a fost un element strategic în transportul militar, iar rețeaua feroviară a suferit distrugeri severe din cauza bombardamentelor și a sabotajelor. După război, România, aflată sub influența Uniunii Sovietice, a început reconstrucția rețelei feroviare, însă cu o viziune orientată către nevoile statului comunist, care a favorizat transportul de mărfuri în detrimentul celui de pasageri.

În anii 1960 și 1970, CFR a cunoscut un alt val de modernizare, cu electrificarea unor linii importante, cum ar fi București – Brașov, și achiziția de locomotive electrice și diesel. Statul român a investit masiv în dezvoltarea unei industrii locale de echipamente feroviare, în special în fabrici precum cele din Craiova și Arad. În această perioadă, CFR a ajuns la o capacitate impresionantă de transport și a devenit un pilon al economiei naționale.

La începutul anilor 1980, locomotivele cu abur au fost complet scoase din circulație, fiind înlocuite cu locomotivele Diesel și electrice.

După căderea regimului comunist în 1989, CFR a intrat într-o perioadă de tranziție dificilă. Restructurarea și adaptarea la economia de piață au fost provocări majore pentru CFR, iar rețeaua feroviară a suferit din cauza investițiilor insuficiente și a dificultăților financiare. În 1998, CFR s-a împărțit în mai multe companii separate, una dintre acestea fiind CFR Călători, dedicată exclusiv transportului de pasageri.

Lipsa investițiilor în modernizarea infrastructurii feroviare și materialului rulant din ultimii ani se reflectă și în viteza de circulație a trenurilor și implicit în duratele de parcurs pe diferite rute, privite comparativ. Astfel:

Relația de circulație	1914	1934	1954	1974	1984	1994	2014
București - Constanța	4 ore și 18 minute	3 ore și 50 minute	4 ore și 13 minute	2 ore și 56 minute	3 ore și 15 minute	3 ore și 15 minute	2 ore și 48 minute
București Predeal -	4 ore și 14 minute	4 ore	3 ore și 53 minute	2 ore și 9 minute	2 ore și 13 minute	2 ore și 10 minute	2 ore și 11 minute
București - Orașul Stalin/Brașov	-	4 ore și 44 minute	4 ore și 28 minute	2 ore și 41 minute	2 ore și 48 minute	2 ore și 34 minute	2 ore și 50 minute
București - Pitești	1 oră și 45 minute	2 ore și 5 minute	2 ore și 7 minute	1 oră și 56 minute	1 oră și 46 minute	1 oră și 56 minute	1 oră și 55 minute
București - Craiova	7 ore și 40 minute	5 ore și 39 minute	3 ore și 16 minute	4 ore și 21 minute	2 ore și 58 minute	2 ore și 45 minute	3 ore și 9 minute
București - Timișoara	-	12 ore și 20 minute	9 ore 50 minute	7 ore 44 minute	8 ore și 27 minute	8 ore și 25 minute	9 ore și 17 minute
București -Oradea	-	13 ore si 45 minute	16 ore și 7 minute	10 ore și 30 minute	10 ore și 24 minute	9 ore și 11 minute	12 ore și 45 minute
București – Baia Mare	-	-	16 ore și 50 minute	13 ore și 40 minute	11 ore și 15 minute	11 ore și 44 minute	16 ore și 41 minute
București -Giurgiu	2 ore și 50 minute	2 ore și 25 minute	2 ore și 45 minute	1 oră și 25 minute	2 ore și 30 minute	1 oră și 39 minute	2 ore și 20 minute
București -Galați	7 ore și 10 minute	5 ore	5 ore și 52 minute	3 ore și 14 minute	3 ore și 20 minute	3 ore și 45 minute	3 ore și 54 minute
București - Focșani	4 ore și 28 minute	3 ore și 26 minute	3 ore și 24 minute	3 ore și 15 minute	2 ore și 37 minute	2 ore și 42 minute	3 ore și 7 minute
București – Iași	10 ore și 45 minute	9 ore și 8 minute	7 ore și 10 minute	5 ore și 46 minute	5 ore și 50 minute	6 ore	7 ore și 25 minute
București – Cluj	-	9 ore și 35 minute	11 ore și 30 minute	8 ore și 55 minute	7 ore și 41 minute	6 ore și 16 minute	9 ore și 48 minute

Reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române (1998)

Prin Ordonanța de urgență nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române și reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române au luat ființă 5 societăți feroviare distincte:

a) Compania Națională de Căi Ferate – „C.F.R.”, cu statut de societate comercială, care are, în principal, ca obiect de activitate administrarea infrastructurii feroviare (linii, gări etc.) și a patrimoniului auxiliar feroviar (Hotărârea Guvernului nr. 581/1998 privind înființarea Companiei Naționale de Căi Ferate „C.F.R.” - S.A. prin reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române);

b) Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă – „C.F.R. – Marfă”, cu statut de societate comercială, care avea în principal, ca obiect de activitate efectuarea transportului feroviar public de mărfuri (Hotărârea Guvernului nr. 582/1998 privind înființarea Societății Naționale de Transport Feroviar de Marfă „C.F.R. Marfă” - S.A. prin reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române); în dizolvare începând cu anul 2024.

c) Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători – „C.F.R. – Călători”, cu statut de societate comercială, care are, în principal ca obiect de activitate efectuarea transportului feroviar public de călători (Hotărârea Guvernului nr. 584/1998 privind înființarea Societății Naționale de Transport Feroviar de Călători „C.F.R. Călători” - S.A. prin reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române);

d) Societatea de Administrare Active Feroviare – „S.A.A.F.”, cu statut de societate comercială, care are, în principal, ca obiect de activitate administrarea excedentului de active rezultat din divizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române (Hotărârea Guvernului nr. 585/1998 privind înființarea Societății de Administrare Active Feroviare S.A.A.F. - S.A. prin reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române). Din anul 2024, S.A.A.F. se află în procedură de insolvență.

e) Societatea de Servicii de Management Feroviar – „S.M.F.”, cu statut de societate comercială, care are, în principal, ca obiect de activitate asigurarea serviciilor financiar-contabile, administrarea creditelor externe, asigurarea serviciilor juridice (Hotărârea Guvernului nr. 583/1998 privind înființarea Societății de Servicii de Management Feroviar „S.M.F.” - S.A., prin reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române). SMF a fost desființată în anul 2002.

Alte societăți cu profil feroviar care funcționează și în prezent și sunt filiale ale CFR S.A.:

- Societatea Comercială „Telecomunicații C.F.R.” - S.A. – desfășoară activități de telecomunicații prin rețele de cablu;

- Societatea Comercială „Informatică Feroviară” S.A. – furnizează produse software și servicii informatice pentru sistemul de transport feroviar din România.

- Societatea Comercială „Electrificare CFR” - S.A. – comercializează energie electrică către clienți finali racordați la infrastructura feroviară, operatori de transport feroviar, administratori ai infrastructurii feroviare publice sau deținători de infrastructură feroviară privată, întreprinderi feroviare sau altor categorii de consumatori, în limitele stabilite prin licența de furnizare deținută potrivit reglementărilor în vigoare.

- Societatea Comercială „Grup Exploatare și Întreținere Palat C.F.R.” - S.A. - administrează clădirea Palatului CFR, închiriază spațiile aflate în gestionare și întreține instalațiilor aferente.

- Societatea Comercială „Tipografia Filaret” S.A. – asigură servicii de tipărire pe suport hârtie, carton sau asimilate.

În conformitate cu prevederile legislației în vigoare – Hotărârea Guvernului nr. 584/1998 - scopul CFR Călători, ca societate comercială, constă în efectuarea transportului de călători pe calea ferată pentru satisfacerea interesului public național și a nevoilor sociale și de apărare a țării.

În scopul realizării misiunii atribuite prin lege, CFR Călători are, în principal, ca obiect de activitate:

a) Efectuarea transportului feroviar public de călători;

b) Organizarea și asigurarea exploatării vagoanelor de dormit, a cușetelor, a vagoanelor bar și restaurant, în trafic intern și internațional;

c) Alte activități conexe sau adiacente transportului feroviar public de călători, cum ar fi: producție industrială, consultanță, turism intern și internațional, prestări de servicii, transport bazat pe alte tehnologii decât cea feroviară, publicitate, reclamă, editare, tipărire și difuzare, închirieri de mijloace de transport, exploatarea comercială a patrimoniului propriu, comerț, operațiuni în valută, orice alte servicii executate pe bază de contracte sau convenții în numele terților, legate direct sau indirect de activitatea CFR Călători.

CFR Călători după 1999

În anul 1999, primul an de existență ca societate separată a CFR Călători, s-au înregistrat următoarele date:

- 1735 trenuri operate pe zi – având la dispoziție întreaga infrastructură feroviară a CFR – dintre care 500 trenuri de lung parcurs (care includeau și cele 70 trenuri internaționale/zi). În trafic internațional, CFR Călători asigura legături cu trenuri sau vagoane directe la Budapesta, Viena, Munchen, Paris, Praga, Varșovia, Cracovia, Belgrad, Veneția, Sofia, Varna, Istanbul, Salonic, Atena, Chișinău, Cernăuți, Moscova, Sankt Petersburg, Kiev, Lvov, Tallin, Riga, Vilnius.

- 24.000 salariați;

- 4.400 vagoane, inclusiv vagoane de dormit și cușetă, bar și restaurant;

- 800 locomotive;

- 12 milioane călători transportați/lună.

În anul 1999, CFR Călători a modernizat, cu fonduri proprii, în uzinele sale de reparații, precum și împreună cu alte societăți românești (Grivița București, Remar Pașcani și Astra Arad) 200 vagoane, iar împreună cu BERD a modernizat 24 locomotive. A semnat un contract de modernizare în unitățile din România a încă 100 vagoane cu Alstom France și realizarea a două prototipuri de locomotive cu General Motors

Organizare, filiale

Prin Hotărârea Guvernului nr. 7/1999, la nivelul CFR Călători s-au înființat 5 filiale: patru Societăți Comerciale de Întreținere și Reparații Vagoane de Călători, respectiv, „C.F.R. - SIRV Titu” - S.A, „C.F.R. - SIRV Caransebeș” - S.A., „C.F.R. - SIRV Brașov” - S.A., „C.F.R. - SIRV Mărășești” - S.A. și o Societate Comercială de Exploatare a Vagoanelor de Dormit, Cușetă, Restaurant și Bar „C.F.R. – GEVARO” - S.A.

La acestea, în anul 2001, s-au adăugat filialele: Societatea Comercială de Reparații Locomotive „C.F.R. - SCRL Brașov” - S.A, Societatea Comercială de Vânzare Legitimații de Călătorie „C.F.R. – S.C.V.L.C. București” - S.A, Societatea Comercială de Aprovizionare-Desfacere „C.F.R. – S.C.A.D. Brașov” - S.A. (înființate prin H.G. 863/2001), iar în anul 2002, Societatea Comercială de Expediții Mesagerie, Bagaje, Coletărie, Valori Bănești și Corespondență „C.F.R. Mesagerie” - S.A. (înființată prin H.G. 1048/2002).

În anul 2003 au fost privatizate cele patru societăți comerciale de Întreținere și Reparații Vagoane de Călători (CFR Călători rămânând fără capacitatea de a-și întreține direct parcul de vagoane) și apoi și filiala „C.F.R. Mesagerie”.

Ulterior (în anul 2012), filialele C.F.R. GEVARO, S.C.V.L.C. și SCAD Brașov au fost desființate prin absorbție de către CFR Călători.

În anul 2022, conducerea societății a luat în considerare posibilitatea re-cumpărării SIRV Titu, în condițiile parcului de vagoane activ devenit insuficient față de cererea de transport.

Astăzi, S.N.T.F.C. „CFR Călători” – S.A. este organizată ca o structură centrală, coordonatoare și opt Sucursale Regionale de Transport Feroviar de Călători:

SRTFC București,

SRTFC Craiova,

SRTFC Timișoara,

SRTFC Cluj,

SRTFC Brașov,

SRTFC Iași,

SRTFC Galați,

SRTFC Constanța.

CFR Călători deține 13 depouri de locomotive, 10 Secții Exploatare Locomotive Călători (SELC), 12 Puncte Lucru Tracțiune (PLT), 21 Revizii de vagoane, 15 Posturi de Revizie.

Mai are o singură filială, Societatea Comercială de Reparații Locomotive „C.F.R. - SCRL Brașov”.

CFR Călători își desfășoară activitatea în conformitate cu prevederile Contractelor de Servicii Publice încheiate cu Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF), operând trenurile din parcul propriu și pe cele alocate de către ARF. Autoritatea de Reformă Feroviară a fost înființată în anul 2016, în subordinea Ministerului Transporturilor și este entitatea care se ocupă de achiziționarea/ închirierea/ preluarea în leasing de material rulant pe care îl predă operatorilor (public sau privat) pentru a asigura serviciile de transport public. ARF stabilește rutele pe care vor circula trenurile asigurate de operatorii cu care a încheiat contracte de servicii publice.

Transportul feroviar este un domeniu cu reguli nenumărate și stricte, vizând în primul rând siguranța circulației, considerat a fi a doua armată a țării. Feroviarii au contribuit la construirea căilor ferate, a Palatului CFR etc.

Administrarea infrastructurii feroviare române este asigurată de Compania Națională de Căi Ferate „CFR” S.A. (denumită în continuare CFR S.A.), care este concesionarul întregii infrastructuri a României (linii de cale ferată, stații, lucrări de artă – poduri, podețe, tuneluri, instalații diverse etc.). CFR S.A. partajează zonal aceste atribuții cu unele companii private, denumite gestionari de infrastructură, pe baza unor contracte de închiriere a unor secții de circulație declarate neinteroperabile. CFR S.A. are în exclusivitate atribuția de a asigura conducerea circulației trenurilor pe întreaga rețea feroviară din România. Orice serviciu de transport feroviar este realizat în tandem de un operator feroviar împreună cu administratorul/managerul infrastructurii feroviare. Operatorul feroviar verifică în primul rând disponibilitatea resurselor proprii necesare pentru realizarea serviciului (material rulant, personal, logistica pentru operarea tehnică și comercială a trenurilor etc.). Administratorul infrastructurii verifică disponibilitatea infrastructurii feroviare necesare pentru circulația trenului și asigură planificarea trenului solicitat, precum și conducerea operativă a circulației trenului pe întreg parcursul până la destinație. Operatorul feroviar, pe baza validării disponibilității infrastructurii, asigură logistica necesară serviciului și livrează clientului serviciul de transport solicitat.

Evoluția transportului feroviar pe piața transporturilor terestre de călători a fost în mod constant negativă în ultimii 30 de ani, iar scăderea înregistrată a fost de aproape 83% pe întreaga perioadă analizată (1990 – 2024). Poziția transportului feroviar s-a deteriorat alarmant inclusiv pe piața transporturilor de călători, unde cota sa modală a fost la sfârșitul anului 2023 de numai 17,4%, în scădere față de valoarea de la sfârșitul anului 1990 – 34,3%. Aceste date reflectă un declin sever al transportului feroviar de călători din România, cauzat de externalizarea excesivă a costurilor transportului rutier și subfinanțarea cronică a transportului feroviar de călători și a infrastructurii aferente.

CFR Călători, în context European.

Serviciul public de transport feroviar de călători.

În România, ca și în celelalte state ale Uniunii Europene, trenurile care circulă zilnic între orașe, sate și zone metropolitane fac parte din categoria serviciilor publice de transport feroviar. Acestea asigură mobilitatea cetățenilor.

Pentru ca aceste trenuri să poată să circule în condiții de siguranță, confort și regularitate, statele europene compensează operatorii feroviari. Compensația acoperă diferența dintre costurile reale de operare și veniturile obținute din vânzarea biletelor. Cu alte cuvinte, statul comandă si plătește operatorilor (național și privați) pentru prestarea unui serviciu public de interes general, al cărui tarif (reglementat) nu poate să acopere costurile. Compensația nu se acordă automat și nu poate fi solicitată la o valoare stabilită arbitrar. Ea este calculată pe baza unui model financiar transparent, verificat de autoritatea publică, iar compania este obligată să respecte indicatorii de performanță stabiliți.

Un alt aspect important este că tarifele de transport sunt stabilite prin Ordin al Ministrului Transporturilor și Infrastructurii, iar operatorul nu poate modifica prețurile biletelor în funcție de costuri sau de cerere. De aceea, statul și-a stabilit obligația să compenseze diferența dintre tarifele reglementate și costurile reale ale prestării serviciului public.

Tot din bugetul statului se decontează și facilitățile acordate de stat cetățenilor aparținând diverselor categorii socio-profesionale, în baza unor legi speciale: reduceri sau gratuități acordate elevilor, studenților, pensionarilor, parlamentarilor, revoluționarilor etc. la călătoria pe calea ferată. Operatorul feroviar nu primește bani în plus, ci este compensat pentru veniturile pe care nu le încasează din aceste bilete cu tarif redus sau gratuite.

Prin urmare, compensarea nu este o subvenție arbitrară, ci o plată contractuală pentru un serviciu prestat în beneficiul cetățenilor, al dezvoltării economice a țării. Acesta este un mecanism aplicat în toate statele Uniunii Europene pentru a asigura acces egal la transport și o utilizare corectă a fondurilor publice.

Regulamentul CE nr 1370/2007 introduce conceptul de obligație de serviciu public de transport feroviar, care înseamnă constituirea unei oferte de servicii publice de transport feroviar, adecvată în raport de necesitățile de mobilitate a populației. De asemenea, regulamentul permite limitarea tarifelor serviciilor aferente obligației de serviciu public la un nivel care asigură competitivitatea în raport cu serviciile similare de transport rutier. Aceste două elemente au intenția să influențeze în mod convergent comutarea către transportul feroviar a opțiunilor clienților, cu efecte privind creșterea volumului de servicii de transport feroviar și, implicit, cu efecte privind creșterea veniturilor operatorilor de transport feroviar de călători. Pe baza obligației de serviciu public se dimensionează compensația de serviciu public, adică cuantumul fondurilor publice atribuite operatorilor de transport feroviar de călători pentru compensarea costurilor aferente realizării obligației de serviciu public. Dimensionarea corectă a compensației de serviciu public permite operatorilor de transport feroviar de călători acoperirea integrală a costurilor necesare și asigurarea unui profit în vederea dezvoltării, ceea ce ar avea ca efect asigurarea resurselor logistice necesare pentru realizarea obligației de serviciu public. Altfel spus, dimensionarea corectă si plata la timp a compensației de serviciu public reprezintă o condiție esențială pentru a asigura creșterea volumului de servicii de transport feroviar și, implicit, păstrarea calității serviciilor operatorilor de transport feroviar de călători.

Transportul feroviar de călători din România a înregistrat la finalul anului 2024 o cotă modală de doar 17,4%. Aceasta indică un nivel redus de competitivitate inclusiv în raport cu transportul rutier public.

CFR Călători își derulează activitatea în conformitate cu prevederile Contractelor de Servicii Publice, încheiate cu Ministerul Transporturilor și Infrastructurii prin Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF), în scopul realizării obligației de serviciu public stabilită pentru asigurarea mobilității la nivel național. Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) este o instituție publică, înființată în baza Ordonanței de urgență nr. 62 din 28 septembrie 2016, aflată în subordinea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii (MTI), finanțată integral de la bugetul de stat prin bugetul MTI. ARF trebuie să implementeze, conform Master Planului General de Transport, reforma în sectorul feroviar orientată pe următoarele direcții de acțiune: restructurarea rețelei de transport feroviar în sensul concentrării pe o rețea de transport eficientă, atribuirea contractelor de servicii publice pentru transportul public pe bază de licitații organizate conform prevederilor Regulamentului, introducerea indicatorilor de performanță care să stea la baza monitorizării contractelor de servicii publice încheiate cu operatorii de transport feroviar de călători, achiziționarea de material rulant destinat predării către operatorii de transport feroviar de călători pentru prestarea serviciilor publice de transport feroviar public de călători, introducerea unor programe de eficientizare a activităților desfășurate în sectorul de transport feroviar. ARF se regăsește în lista entităților admise în cadrul structurii parteneriale pentru Programul Operațional de Transport 2021 – 2027 și are calitatea de beneficiar direct în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României pentru perioada de programare 2021 – 2027, pentru fondurile alocate sectorului de transport feroviar, precum și în cadrul altor programe de finanțare europeană nerambursabilă (POT 2021 – 2027).

CFR Călători, ca orice operator de transport feroviar de călători, plătește la CFR SA o taxă de utilizare a infrastructurii, achită contravaloarea serviciilor prestate de diverși furnizori și organisme de reglementare (Electrificare SA, AGIFER, AFER etc.), încasează contravaloarea biletelor de călătorie și compensația necesară acoperirii costurilor cu asigurarea serviciului de transport.

Tarifele percepute de operatorii de servicii publice pentru serviciile de transport feroviar public de călători care fac obiectul obligației de serviciu public sunt stabilite prin Ordin al Ministrului Transporturilor și Infrastructurii.

La data de 1 ianuarie 2023 a intrat în vigoare Legea 195/2020 privind Statutul personalului feroviar prin care sunt reglementate drepturile și obligațiile personalului care lucrează în sectorul feroviar. Punerea în aplicare a acestei legi a condus la dreptul la un salariu corect și echitabil, la condiții de muncă sigure și sănătoase, la protecție socială și asistență medicală pentru lucrătorii din acest domeniu.

CFR Călători are o poziție dominantă în cadrul sistemului feroviar român, în domeniul transportului de călători, aspect care îi conferă un rol semnificativ în cadrul eforturilor de creștere a competitivității transportului feroviar pe piața internă a transporturilor de călători. Nivelul ridicat de siguranță a circulației trenurilor reprezintă unul dintre atuurile principale ale transportului feroviar de călători în competiția cu alte moduri de transport și este bazat pe nivelul ridicat de expertiză al societății în ceea ce privește managementul siguranței circulației trenurilor, managementul activităților și calificarea personalului propriu.

Activitatea CFR Călători în perioada 2008-2025 a fost subcompensată iar subcompensarea a condus la limitarea drastică a cheltuielilor efectuate. Practic, activitatea CFR Călători a trebuit să se focalizeze pe limitarea problemelor generate de subcompensare, în loc să fie orientată spre dezvoltarea serviciilor. Subcompensarea a condus la reducerea volumului serviciilor furnizate, din cauza resurselor insuficiente ale societății, cu consecințe privind amplificarea tendinței de reducere a veniturilor proprii. Subfinanțarea prelungită a CFR Călători a provocat reducerea și învechirea parcului de material rulant, mai ales după anul 2008. Reducerea parcului activ de material rulant este de natură să pericliteze capacitatea CFR Călători de a asigura volumul necesar de servicii de transport feroviar al călătorilor.

La nivelul anului 2024, parcul inventar al S.N.T.F.C. „CFR Călători” S.A cuprindea un număr de 1951 de vagoane, având o vechime medie de 33 de ani de la data punerii în funcțiune pe rețeaua națională. Dintre acestea doar 50,3% reprezintă parcul activ de vagoane.

În raport cu data ultimei investiții, vagoanele existente se pot clasifica în 3 categorii:

vagoane tip AVA, construite la Astra Arad în perioada 1996-2011, având o vechime medie de 17 ani de la data fabricației: 304 unități, climatizate, apte de circulație cu viteze maxime de 160 – 200 km/h, dintre care 9 vagoane de dormit,
vagoane modernizate sau adaptate pentru utilizarea pe rețeaua CFR în intervalul 1997-2024, având o vechime medie de la data modernizării de 17 ani: 1266 unități, dintre care 811 (64%) echipate cu instalații de climatizare,
vagoane nemodernizate, construite anterior anului 1996, având o vechime medie de 41 de ani de la data fabricației: 381 unități, dintre care 6 vagoane cu locuri de dormit și 4 vagoane destinate liniei cu caracter turistic Oravița – Anina.

Sustenabilitate

Politicile UE promovează transportul feroviar datorită eficienței energetice, impactului redus asupra mediului în comparație cu alte moduri de transport și în special față de transportul rutier. Transportul feroviar este mai eficient din punct de vedere al consumului energetic, este mult mai sigur, este mult mai puțin poluant și are o contribuție mult mai mică la emisia gazelor cu efect de seră. Conform raportului „Railway Handbook 2014 – Energy Consumption and CO₂ Emissions – Focus on infrastructure” elaborat de Uniunea Internațională a Căilor Ferate și Agenția Internațională pentru Energie, s-a demonstrat statistic că în 2011 infrastructura feroviară a transportat de 10 ori mai multe unități de transport per km decât infrastructura rutieră, utilizând de 11 ori mai puțină energie per unitate de transport. Ca urmare costurile totale generate de transportul feroviar și de efectele acestuia sunt mult mai mici decât în cazul transportului rutier. Singurul mod de transport care generează costuri mai mici decât ale transportului feroviar este transportul naval.

Transportul este singurul sector în care emisiile încă sunt mai mari decât erau în 1990. Transportul este responsabil pentru un sfert din emisiile totale de CO2 ale UE, iar dintre acestea peste 70% provin din transportul rutier. Transportul feroviar în ansamblu este responsabil pentru doar 2% din totalul emisiilor GES (gaze cu efect de seră) din sectorul transporturilor. Emisiile GES per unitate de transport generate de transportul feroviar sunt de 10 ori mai mici decât cele generate de transportul rutier. Conform studiului realizat de Agenția Internațională pentru Energie și Uniunea Internațională a Căilor Ferate și publicat în 2014, la nivel global, în anul 2011, infrastructura rutieră ocupă de 37 de ori mai mult teren decât cea feroviară, deși transportă doar de 3,5 ori mai multe unități de transport comparativ cu calea ferată.

Pentru transportul de pasageri, călătoria cu trenul este în medie de 2-3 ori mai eficientă din punct de vedere energetic decât transportul cu mașina și de peste 3-4 ori mai eficientă decât transportul cu avionul pe aceeași rută.

Pentru a combate schimbările climatice, Uniunea Europeană a adoptat Legea europeană a climei care ridică ținta UE de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră la cel puțin 55% până în 2030 (de la 40% în prezent) și face din atingerea neutralității climatice până în 2050 o obligație legală.

Servicii oferite de CFR Călători

Serviciile CFR Călători acoperă aproape întreaga rețea feroviară română. CFR Călători deține cel mai extins parc de material rulant, precum și cea mai extinsă rețea de infrastructuri tehnice pentru mentenanța materialului rulant.

CFR Călători - parte a unui sistem complex de logistică specific transportului feroviar de călători, face să circule trenuri compuse din vagoane clasă, vagoane cușetă sau de dormit etc., care opresc în stații de legătură pentru a asigura conexiuni cu orașe mari, dar și cu localități mai mici. Serviciile furnizate de CFR Călători servesc nevoile economice, educaționale și de mobilitate ale cetățenilor. Compania vizează în principal eficiența în utilizarea resurselor și administrarea activelor, dincolo de profit, în contextul unui serviciu realizat cu material rulant cu un confort pe măsura bugetului alocat pentru modernizare și aflat într-o stare care depinde de disponibilitatea călătorilor de a menține și a respecta curățenia și dotările din vagoane.

Prin contribuția celor aproximativ 10.500 de angajați, CFR Călători pune în circulație circa 1.100 de trenuri pe zi – InterCity, InterRegio și Regio, transportând aproximativ 147.000 de călători pe zi spre destinațiile lor, 28% dintre aceștia fiind elevi și studenți, 4% beneficiari de diverse facilități, 12% călători cu abonamente (la nivelul anului 2024).

În fiecare zi sunt puse la dispoziție circa 240.000 de locuri în trenurile care circulă pe teritoriul României. CFR Călători este singurul operator din țară care asigură circulația trenurilor și în trafic internațional.

Trenurile InterCity

Asigură mobilitatea călătorilor între capitala țării și orașele reședință de județ: Constanța, Ploiești, Brașov, Buzău, Brăila, Galați, Focșani, Bacău, Piatra Neamț, Iași, Suceava, Cluj Napoca, Alba Iulia, Deva, Arad. Trenurile InterCity au în compunere vagoane clasa 1, clasa a 2-a și clasa a 2-a cu spațiu destinat serviciului de alimentație publică. Vagoanele sunt dotate la nivelul standardelor actuale, cu instalație de climatizare, prize electrice pentru încărcare telefon mobil sau laptop, toalete ecologice, instalație de sonorizare, afișaj digital, rastel pentru bagaje voluminoase, uși de acces și intermediare semiautomate. La bordul trenurilor InterCity, călătorii au acces la internet prin wi-fi și beneficiază de serviciu de alimentație publică.

Trenurile InterRegio

Deservesc călătorii care se deplasează între principalele localități ale țării și cei care merg spre stațiunile turistice de interes național și local. În principalele stații și noduri feroviare se asigură conexiuni convenabile cu celelalte trenuri de călători. Totodată, pentru călătorii care își planifică deplasări în afara țării, unele trenuri InterRegio asigură conexiuni directe cu orașe europene importante – Budapesta, Viena, Chișinău (tot timpul anului), Sofia, Varna, Istanbul (în timpul sezonului estival) etc. Trenurile InterRegio au în compunere vagoane de clasa 1 și clasa a 2-a, dar și vagoane cușetă și/sau de dormit, în funcție de lungimea rutei și orarul de circulație. În funcție de necesitate, la bordul unor trenuri InterRegio se asigură și servicii de alimentație.

Trenurile Regio Expres

Permit călătoria între localitățile aflate pe o distanță de circulație de maximum 230 km și au opriri în stații de cale ferată care deservesc localități cu un număr de cel puțin 2.500 de locuitori împreună cu zonele limitrofe, asigurând nevoia de mobilitate din zona respectivă. Asigură legăturile la/de la trenurile InterRegio.

Trenurile Regio

Sunt puse în circulație pe mediu și scurt parcurs, realizând conexiunea între localitățile situate în mediul rural și orașe. Acestea acoperă întreaga rețea națională, circulând atât pe magistrale, cât și pe secții secundare, interoperabile sau neinteroperabile. Compunerea trenurilor Regio este asigurată de automotoare sau de trenuri cu vagoane clasă compartimentate, salon sau etajate.

Trenurile Regio Metropolitane

Asigură transportul în jurul marilor orașe, pentru traficul de navetiști, satisfac nevoile de transport ale unui centru urban sau ale unei conurbații și ale zonelor din proximitate.

CFR Călători pune la dispoziția călătorilor servicii de plată a călătoriei prin canale de vânzare diversificate (la casele de bilete din stații și agențiile de voiaj CFR, online de pe site-ul www.cfrcalatori.ro sau din aplicația pentru telefon, la automatele de bilete din principalele gări, la personalul de tren, prin SMS etc.)

Perspective pentru CFR Călători

Prin Hotărârea Guvernului nr. 1302/2021 s-a aprobat Programul de acțiune pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare și transferul modal către calea ferată al fluxurilor de transport de călători și marfă, în scopul realizării angajamentelor asumate prin PNRR cu privire la creșterea transportului feroviar de călători cu 25% până în anul 2026. Din perspectiva CFR Călători, migrarea către o politică de dezvoltare a transportului feroviar de călători ar însemna migrarea de la situația actuală, caracterizată printr-o spirală a declinului, către o evoluție ascendentă, spre dezvoltare.

CFR Călători are planuri de dezvoltare care includ modernizarea parcului de material rulant, extinderea rețelei de rute și îmbunătățirea calității serviciilor pentru călători. Prin valorificarea fondurilor europene nerambursabile alocate României pentru achiziționarea de material rulant nou destinat transportului feroviar de călători se creează premisele ca în viitor, CFR Călători să ofere clienților săi servicii îmbunătățite, adaptate nevoilor și așteptărilor lor.

Îmbunătățirea infrastructurii – calea ferată și gările, aparținând Companiei Naționale de Căi Ferate „CFR” – S.A. – este esențială pentru un serviciu de transport public de călători. CFR Călători circulă astăzi pe 4.032 km de linii electrificate, reprezentând 38% din totalul de 10.611 km ai rețelei, dar continuă să opereze și pe liniile neelectrificate.

În luna decembrie 2023, CFR Călători a semnat contractul de finanțare pentru realizarea proiectului de investiții „Modernizarea a 55 de locomotive electrice destinate remorcării trenurilor de călători, conversia a 20 locomotive diesel hidraulice de manevră în locomotive electrice cu acumulatori și modernizarea a 139 vagoane de călători”, reprezentând 15% din parcul activ de vagoane și 19% din parcul activ de locomotive și automotoare existent la sfârșitul anului 2024. Proiectul este inclus în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Pilonul 1 – Tranziția spre o economie verde, Componenta C4. Transport sustenabil, Investiția I2 – Material rulant feroviar și a implicat mai multe fabrici reparatoare din țară.

În perioada 2023 – 2024, prin programele de finanțare s-au comandat 128 rame electrice de la producătorii Alstom (37) și Pesa (62+20+9). CFR Călători are alocate 55% din numărul total de rame electrice furnizate de Pesa.

Prin adjudecarea contractelor de servicii publice de transport feroviar, cu punerea la dispoziție a materialului rulant achiziționat de Autoritatea pentru Reformă Feroviară, CFR Călători va opera 24 rame electrice din cele 37 produse de Alstom Ferroviaria.

De asemenea, CFR Călători participă la procesul de implementare/dezvoltare a transportului metropolitan de scurt parcurs, care contribuie la descongestionarea traficului din zonele urbane, reducerea impactului asupra mediului, creșterea intermodalității și a calității transportului feroviar. În prezent, CFR Călători operează 24 perechi trenuri pe ruta București Nord - Parc Mogoșoaia - Patinoar - Aeroport H. Coandă. În funcție de evoluția lucrărilor de modernizare a infrastructurii, în colaborare cu Primăria Municipiului București și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București – Ilfov, CFR Călători va opera servicii de transport feroviar de călători în întreaga zonă metropolitană București – Ilfov. Începând cu data de 1 iunie 2024, CFR Călători a reluat circulația pe ruta București – Giurgiu după aproape 19 ani de la prăbușirea Podului de la Grădiștea. Cele 4 perechi de trenuri puse în circulație zilnic de CFR Călători asigură serviciul de trenuri metropolitane pe ruta București Nord – București Progresu pentru ca apoi să își continue călătoria ca trenuri Regio, cu opriri care deservesc personalul navetist, elevii/studenții, turiștii, dar asigură și conexiunea pasagerilor care merg sau vin de la Aeroportul Internațional „Henri Coandă”.

Perspectivele de dezvoltare ale CFR Călători depind de mai mulți factori critici externi. Investițiile strategice ale statului în modernizarea materialului rulant și infrastructurii feroviare a Companiei Naționale de Căi Ferate „CFR” – S.A., alături de politici guvernamentale favorabile sunt esențiale. Adaptarea la noile tendințe de mobilitate și îmbunătățirea continuă a serviciilor oferite vor permite companiei să își consolideze poziția de jucător competitiv și important în transportul de călători din România.

CFR Călători susține angajamentul Comunității Companiilor Europene de Căi Ferate și Infrastructură (CER), în spiritul obiectivelor Uniunii Europene de reducere a emisiilor de CO2, răspunzătoare pentru efectul de seră, printr-un angajament individual.

Surse

1. www.cfrcalatori.ro

2. http://2.https//sites.google.com/view/formare-profesionala-feroviara/colec%C8%9Bia-public%C4%83-de-istorie-feroviar%C4%83-rom%C3%A2neasc%C4%83?authuser=0

3. YouTube: CFR Călători

4. Facebook: CFR Călători

5. Instagram: cfrcalatorisa

6. „Călători români privind pe fereastra trenului”, de Radu Mârza, editura Polirom, 2020

7. www.adevărul.ro „Primul român din istorie care a călătorit cu trenul și noutatea de pe șine, „năzdrăvana aceea de trăsură cu aburi, nemaivăzută până atunci în țară”

8. https://bucurestiivechisinoi.ro/2012/04/bucuresti-filaret-prima-gara-a-capitalei/

9. https://www.agerpres.ro/documentare/2020/04/11/fragment-de-istorie-140-de-ani-de-la-infiintarea-primei-directii-a-cfr/

10. „Introducere în istoria economică a României. Epoca modernă și contemporană”, de Victor Axenciuc, Editura Fundației România de Mâine, 1999

11. Enciclopedia României, vol. IV, 1938.

12. „Căile ferate în timpul Primului Război Mondial”, de Ilie Popescu, Club Feroviar

13. Mersul trenurilor valabil dela 18 aprilie/1 maiu 1914

14. Mersul trenurilor C.F.R. valabil dela 16 iunie 1934

15. Mersul trenurilor valabil dela 5 octombrie 1954

16. Mersul trenurilor de călători 1973-1974, 1983-1984, 1993-1994, 2013-2014.

17. https://historia.ro/sectiune/general/revenirea-familiei-regale-romane-in-bucuresti/

18. http://bmim.muzeulbucurestiului.ro/fisiere/29-Bucuresti-Materiale-de-Istorie-si-Muzeografie-XXIX-2015_011.pdf

19. Ordonanța de urgență nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române și reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române

20. Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 153/2011 privind modificarea și completarea Regulamentului pentru circulația trenurilor și manevra vehiculelor feroviare - nr. 005, aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 1.816/2005, și pentru definirea trenurilor de călători în funcție de serviciile oferite de operatorii de transport feroviar de călători , cu modificări și completările ulterioare

21. https://www.cfrcalatori.ro/wp-content/uploads/2024/03/Plan-de-administrare-CFR-Calatori-2023-2027-3.pdf

22. “Railway Handbook 2014 - Energy Consumption and CO2 Emissions - Focus on Infrastructure” realizat în colaborare de UIC (Union International des Chemins de fer) și IEA (International Energy Agency).

23. https://ec.europa.eu/eurostat/web/main/data/database

24. www.insse.ro

25. https://commission.europa.eu/strategy-and-policy/priorities-2019-2024/european-green-deal_ro

26. https://historia.ro/sectiune/general/orient-express-si-arta-calatoriei-575279.html

27. https://wseas.com/journals/eshc/2021/a02eshc-001(2021).pdf – ”Environmental impacts of railway transportation systems” – Sz. A. Köllö, A. Faur, G. Köllö, A. Puskás, Faculty of Civil Engineering, Technical University of Cluj Napoca.

28. Ban, C., & Gog, S. (2021). PNRR și căile ferate: O ocazie istorică pentru a acoperi deficitul de transport durabil în România. Friedrich-Ebert-Stiftung Romania. Economie și finanțe http://library.fes.de/pdf-files/bueros/bukarest/17528-20210309.pdf

Vezi și

Note

Legături externe

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de CFR Călători