Linia M2 a metroului din București

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
M2
Harta liniei
Culoare pe hartă albastru
An de deschidere 1986
Numărul stațiilor 14
Lungime 18,68 km
Depouri {{{depouri}}}
Pasageri pe an 69.530.000
Metroul din București
  Linia M1   Linia M2
  Linia M3   Linia M4
  Linia M5   Linia M6
Magistrala 2
prelungire propusă spre nord
Pipera
Aurel Vlaicu
Aviatorilor
Piața Victoriei
Piața Romană
Universitate
Piața Unirii
Tineretului
Eroii Revoluției
Constantin Brâncoveanu
Piața Sudului
Apărătorii Patriei
Dimitrie Leonida
Berceni
prelungire planificată
prelungire
planificată
 
Berceni Centură

Magistrala 2 a metroului din București a fost dată în folosință în două etape, în 1986 și 1987 și a fost concepută pentru a asigura legătura pe axa nord-sud a orașului. Lungimea ei este de 18,68 km, are 14 stații și este marcată cu albastru pe hărți. M2 este cea mai circulată linie de metrou din București.

În 2011 Metrorex a comandat 16 trenuri noi de la firma spaniolă CAF. În decembrie 2014, s-au mai comandat încă 8 trenuri de la spaniolii de la CAF cu nume de râuri ale României, la fel ca și cele 16 trenuri cumpărate anterior. Cele 8 trenuri CAF erau puse toate în circulație până la data de 1 iulie 2016, ultimul tren CAF fiind cel cu nr. 1324 & 2324 Casimcea.[1]

Istoria magistralei[modificare | modificare sursă]

Tronsonul 1[modificare | modificare sursă]

Primul tronson a fost deschis publicului în ianuarie 1986. Acesta avea o lungime de aproape 10 km și dispunea de 8 stații: Piața Unirii 2, Tineretului, Pieptănari (denumită ulterior Eroii Revoluției), Constantin Brâncoveanu (dată în folosință ulterior inaugurării liniei), Piața Sudului, Apărătorii Patriei, IMGB (redenumită Dimitrie Leonida în 2009) și Depou IMGB (redenumită Berceni în 2009).[2]:p. 5

Tronsonul 2[modificare | modificare sursă]

Acesta a fost deschis în octombrie 1987 și a continuat drumul spre nord. Numărul stațiilor crescuse la 13, nou venite fiind Universitate, Piața Romană (construită ulterior deschiderii tronsonului), Piața Victoriei (denumită Piața Victoriei 1 după deschiderea stației omonime de pe M1), Aviatorilor, Aurel Vlaicu și Pipera.[2]:p. 5

Extensii și modernizări[modificare | modificare sursă]

Datorită numărului mare de proiecte de birouri din cartierul Pipera și comuna omonimă, linia urmează să fie prelungită, în perioada 2023-2028,[3]:p. 55 cu 2 stații în partea de nord.[4]:p. 370 În partea de sud, primăria sectorului 4 dorește construirea unei noi stații supraterane care urmează a fi situată între stația de metrou Berceni și Șoseaua de Centură. Licitația pentru proiectare și execuție a fost lansată în septembrie 2019,[5] iar contractul a fost atribuit în aprilie 2020 unui consorțiu condus de firma Somet, contractul de finanțare fiind semnat în luna decembrie a aceluiași an.[6]

Din anul 2018, Metrorex are în desfășurare un proiect de modernizare a liniei M2, în scopul îmbunătățirii serviciilor de transport. În cadrul acestui proiect au fost construite două noi accesuri în stația de metrou Tineretului. Au fost de asemenea lansate proceduri de achiziție publică pentru înlocuirea căii de rulare și a instalațiilor.[2]:p. 46 În „Strategia de dezvoltare a metroului din București, 2016 – 2030” apare și un proiect de reabilitare a stațiilor, cu termen de realizare 2023-2028.[3]:p. 55

Date tehnice[modificare | modificare sursă]

Ca și restul rețelei de metrou din București, linia M2 este complet subterană, cu excepția unei porțiuni foarte scurte între stațiile Dimitrie Leonida și Berceni[7] Rețeaua de contact este de 750V CC (intervalul admis fiind 600-950 V)[7]:p. 10, alimentarea făcându-se prin a treia șină (în trafic) sau prin pantografe (în depouri). Viteza maximă este de 80 km/h, pe șine de tip 49 și tip 60, cu traverse de beton armat.[8] În funcție de caracteristicile terenului, tunelele au fost realizate în săpătură deschisă sau cu ajutorului unui scut manual construit la Uzinele „23 August”.[9]

Pentru întreținerea trenurilor de pe această magistrală se folosește Depoul Berceni.

Material rulant[modificare | modificare sursă]

Imagine indisponibilă Imagine indisponibilă
Tren CAF
Tren Bombardier Movia

Pe această magistrală circulă trenuri Bombardier Movia 346 (BM2) și trenuri CAF (BM3). Din anul 2014, de când s-au livrat trenurile CAF, circula maxim 2 Bombardiere, deoarece o mare parte dintre ele au fost duse pe M1 și M3 odată cu venirea noilor trenuri CAF.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Metrorex - 29 iunie 2016”. Accesat în . 
  2. ^ a b c Raportul de activitate Metrorex pe anul 2019
  3. ^ a b Raportul de activitate Metrorex pe anul 2019
  4. ^ „Planul de mobilitate urbană durabilă 2016-2030 - Regiunea București–Ilfov” (PDF). Accesat în . 
  5. ^ „S-a scos la licitație proiectul noii stații de metrou de pe Șoseaua Berceni”, Club Feroviar, , accesat în  
  6. ^ „Lucian Bode a semnat finanțarea pentru metroul lui Daniel Băluță”, Club Feroviar, , accesat în  
  7. ^ a b Raportul de activitate Metrorex pe anul 2019
  8. ^ Raportul de activitate al Metrorex pe anul 2013
  9. ^ „30 de ani de exploatare a metroului bucureștean”. Univers Ingineresc (17/2009). . 

Vezi și[modificare | modificare sursă]