Linia M2 a metroului din București
M2 | |||||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Culoare pe hartă | albastru | ||||||||||||
An de deschidere | 1986 | ||||||||||||
Numărul stațiilor | 15 | ||||||||||||
Lungime | 20,28 km | ||||||||||||
Depouri | Depoul Metrorex Berceni | ||||||||||||
Pasageri pe an | 52.506.232 | ||||||||||||
Metroul din București | |||||||||||||
| |||||||||||||
|
Magistrala 2 a metroului din București a fost dată în folosință în două etape, în 1986 și 1987 și a fost concepută pentru a asigura legătura pe axa nord-sud a orașului. Lungimea ei este de 20,28 km, are 15 stații și este marcată cu albastru pe hărți. M2 este cea mai circulată linie de metrou din București.
În 2011 Metrorex a comandat 16 trenuri noi de la firma spaniolă CAF. În decembrie 2014, s-au mai comandat încă 8 trenuri de la spaniolii de la CAF cu nume de râuri ale României, la fel ca și cele 16 trenuri cumpărate anterior. Cele 8 trenuri CAF erau puse toate în circulație până la data de 1 iulie 2016, ultimul tren CAF fiind cel cu nr. 1324 & 2324 Casimcea.[1]
Istoria magistralei
[modificare | modificare sursă]Tronsonul 1
[modificare | modificare sursă]Primul tronson a fost deschis publicului în ianuarie 1986. Acesta avea o lungime de aproape 10 km și dispunea de 8 stații: Piața Unirii 2, Tineretului, Pieptănari (denumită ulterior Eroii Revoluției), Constantin Brâncoveanu (dată în folosință ulterior inaugurării liniei), Piața Sudului, Apărătorii Patriei, IMGB (redenumită Dimitrie Leonida în 2009) și Depou IMGB (redenumită Berceni în 2009).[2]:p. 5
Tronsonul 2
[modificare | modificare sursă]Acesta a fost deschis în octombrie 1987 și a continuat drumul spre nord. Numărul stațiilor crescuse la 13, nou venite fiind Universitate, Piața Romană (construită ulterior deschiderii tronsonului), Piața Victoriei (denumită Piața Victoriei 1 după deschiderea stației omonime de pe M1), Aviatorilor, Aurel Vlaicu și Pipera.[2]:p. 5
Extensii și modernizări
[modificare | modificare sursă]Datorită numărului mare de proiecte de birouri din cartierul Pipera și comuna omonimă, linia urmează să fie prelungită, în perioada 2023-2028,[3]:p. 55 cu 2 stații în partea de nord.[4]:p. 370
În partea de sud, primăria sectorului 4 a hotărât construirea unei noi stații supraterane situată între stația de metrou Berceni și Șoseaua de Centură. Licitația pentru proiectare și execuție a fost lansată în septembrie 2019,[5] iar contractul a fost atribuit în aprilie 2020 unui consorțiu condus de firma Somet, contractul de finanțare fiind semnat în luna decembrie a aceluiași an.[6] Construcția a fost finalizată în decembrie 2022 când stația a fost predată de Primăria Sectorului 4 către Metrorex.[7]
Magistrala 2 va fi prelungită și spre comuna Berceni unde vor fi construite trei stații.[8]
Din anul 2018, Metrorex are în desfășurare un proiect de modernizare a liniei M2, în scopul îmbunătățirii serviciilor de transport. În cadrul acestui proiect au fost construite două noi accesuri în stația de metrou Tineretului. Au fost de asemenea lansate proceduri de achiziție publică pentru înlocuirea căii de rulare și a instalațiilor.[2]:p. 46 În „Strategia de dezvoltare a metroului din București, 2016 – 2030” apare și un proiect de reabilitare a stațiilor, cu termen de realizare 2023-2028.[3]:p. 55
Date tehnice
[modificare | modificare sursă]Ca și restul rețelei de metrou din București, linia M2 este complet subterană, cu excepția unei porțiuni foarte scurte între stațiile Dimitrie Leonida și Tudor Arghezi[9] Rețeaua de contact este de 750V CC (intervalul admis fiind 600-950 V)[9]:p. 10, alimentarea făcându-se prin a treia șină (în trafic) sau prin pantografe (în depouri). Viteza maximă este de 80 km/h, pe șine de tip 49 și tip 60, cu traverse de beton armat.[10] În funcție de caracteristicile terenului, tunelele au fost realizate în săpătură deschisă sau cu ajutorului unui scut manual construit la Uzinele „23 August”.[11]
Pentru întreținerea trenurilor de pe această magistrală se folosește Depoul Berceni.
Material rulant
[modificare | modificare sursă]Pe această magistrală circulă trenuri CAF (BM3). Din anul 2014, de când s-au livrat trenurile CAF, circulau maxim 2 Bombardiere (BM21), care în prezent circulă pe M1, M3 și M4, deoarece o mare parte dintre BM2-uri și BM21-ri au fost duse pe M1 și M3 odată cu venirea noilor trenuri CAF.
Dupa livrarea trenurilor de la compania spaniola CAF, trenurile de tip Bombardier Movia erau din ce în ce mai rare, acestea ajungand chiar si la 0 in anumite momente ale anului, dar în prezent, M2 este o linie complet utilată cu trenuri CAF.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ „Metrorex - 29 iunie 2016”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b c „Raportul de activitate Metrorex pe anul 2019” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ a b „Raportul de activitate Metrorex pe anul 2019” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ „Planul de mobilitate urbană durabilă 2016-2030 - Regiunea București–Ilfov” (PDF). Accesat în .
- ^ „S-a scos la licitație proiectul noii stații de metrou de pe Șoseaua Berceni”, Club Feroviar, , accesat în
- ^ „Lucian Bode a semnat finanțarea pentru metroul lui Daniel Băluță”, Club Feroviar, , accesat în
- ^ „Cel mai mare proiect de infrastructură din capitală, stația de metrou Tudor Arghezi, este gata”, Mediafax, , accesat în
- ^ Bărbulescu, Adrian (), „VIDEO Cum va arăta traseul metroului spre comuna Berceni, prelungirea M2”, Club Feroviar, accesat în
- ^ a b „Raportul de activitate Metrorex pe anul 2019” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ „Raportul de activitate al Metrorex pe anul 2013” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ „30 de ani de exploatare a metroului bucureștean”. Univers Ingineresc (17/2009). .
Vezi și
[modificare | modificare sursă]- Linia M1 a metroului din București
- Linia M3 a metroului din București
- Linia M4 a metroului din București
- Linia M5 a metroului din București
- Linia M6 a metroului din București
|