Sari la conținut

Linia M3 a metroului din București

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
M3
Harta Liniei
Culoare pe hartă roșu
An de deschidere 1983
Numărul stațiilor 15
Lungime 22,2 km
Depouri Depoul Metrorex Militari
Pasageri pe an 21.634.065
Metroul din București
  Linia M1   Linia M2
  Linia M3   Linia M4
  Linia M5   Linia M6
Magistrala 3
Preciziei
Păcii
Gorjului
Lujerului
Politehnica
Eroilor
Izvor
Piața Unirii
Timpuri Noi
Mihai Bravu
Dristor
Nicolae Grigorescu
1 Decembrie 1918
Nicolae Teclu
Anghel Saligny

Magistrala 3 este o linie a metroului din București, România, colorată în roșu pe harta metroului. A fost inaugurată pe 19 august 1983 și parcurge orașul de la vest la est.

A fost construită în două părți. Primul tronson — inițial un fragment al magistralei 1 — leagă cartierul Militari cu stația de corespondență Eroilor, asigurând o legătură între partea vestică și centrul orașului. Tronsonul a fost deschis în august 1983 și conținea patru stații (Politehnica, Armata Poporului – astăzi Lujerului, Păcii și Industriilor – astăzi Preciziei). În anii 1990 s-a deschis o stație suplimentară, Gorjului, mai întâi în direcția vest (31 august 1994), iar patru ani mai târziu și pe sensul opus.[1]

Al doilea tronson, deschis pe 20 noiembrie 2008, conectează partea estică a orașului cu stația de corespondență Nicolae Grigorescu. Conținea trei stații (Linia de Centură – astăzi Anghel Saligny, Policolor – astăzi Nicolae Teclu și 1 Decembrie 1918. După ce s-au terminat lucrările suplimentare la stația Nicolae Grigorescu, garniturile circulă între stațiile Anghel Saligny și Preciziei, având șapte stații în comun cu magistrala 1.

În anul 2009 au fost redenumite 4 stații de metrou de pe M3 pentru a le corela cu noile realități ale orașului: Armata Poporului a devenit Lujerului, Industriilor a devenit Preciziei, Policolor a devenit Nicolae Teclu, iar Linia de Centură a fost numită Anghel Saligny.[2]

Ca și restul rețelei de metrou din București, linia M3 este complet subterană.[3] Rețeaua de contact este de 750V CC (intervalul admis fiind 600-950 V),[3]:p. 10 alimentarea făcându-se prin a treia șină (în trafic) sau prin pantografe (în depouri). Viteza maximă este de 80 km/h, pe șine de tip 49 și tip 60, cu traverse de beton armat.[4] În funcție de caracteristicile terenului, tunelele au fost realizate în săpătură deschisă sau cu ajutorului unui scut construit la Uzinele „23 August”.[5]

Trenurile acestei magistrale sunt întreținute în Depoul Militari, acolo unde se află și principalele uzine de reparații ale metroului.

Material rulant

[modificare | modificare sursă]
Tren Bombardier Movia

Linia este deservită de trenuri Bombardier Movia (varianta BM2 din 2009 și BM21 din 2014). Varianta BM2 a fost introdusă mai întâi pe M2 și apoi, odată cu introducerea trenurilor CAF, o parte din trenuri au fost mutate pe M1 și M3.[4]

Pe lângă trenurile de tip BM2/BM21 mai circulă în paralel și trenuri IVA Astra (TEM-urile 112-098-164 142-096-150 și 060-049-010), până la sosirea trenurilor de metrou Alstom pentru Magistrala 5.[6]

  1. ^ „Istoric Metrorex”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ M.M. (). „Opt statii de metrou au, incepand de sambata, nume noi - Consumator - HotNews.ro”. economie.hotnews.ro. Accesat în . 
  3. ^ a b „Raportul de activitate Metrorex pe anul 2019” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  4. ^ a b „Raport de activitate pe anul 2015 al Metrorex S.A” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  5. ^ „30 de ani de exploatare a metroului bucureștean”. Univers Ingineresc (17/2009). . 
  6. ^ Trenurile Bombardier încep probele pe M5 Drumul Taberei – Eroilor iar trenurile IVA au revenit pe M3, , accesat în