Linia M1 a metroului din București

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
M1
Harta liniei
Culoare pe hartă galben
An de deschidere 1979
Numărul stațiilor 22
Lungime 31,01 km
Depouri {{{depouri}}}
Pasageri pe an 76.085.000
Metroul din București
  Linia M1   Linia M2
  Linia M3   Linia M4
  Linia M5   Linia M6

Magistrala 1 este cea mai veche magistrală a metroului bucureștean, fiind deschisă oficial pe 19 decembrie 1979.[1] Magistrala formează o "centură" ce leagă orașul de la vest la est, având o lungime de 31,01 km și 22 de stații. M1 este de obicei colorată în galben pe harta metroului.

Istoria magistralei[modificare | modificare sursă]

Tronsonul 1[modificare | modificare sursă]

Acesta a fost deschis publicului pe data de 19 noiembrie 1979, iar deschiderea oficiala a avut loc pe 19 decembrie 1979. Tronsonul avea o lungime de 8,63 km și dispunea de 6 stații: Semănătoarea, Grozăvești, Eroilor, Izvor, Piața Unirii și Timpuri Noi.

Tronsonul 2[modificare | modificare sursă]

Acesta a fost deschis în decembrie 1981 și a continuat drumul spre est; cele două tronsoane aveau lungimea de 18,73 km. Numărul stațiilor crescuse la 12, cele proaspăt deschise fiind: Mihai Bravu, Dristor, Leontin Sălăjan, Titan, Muncii, Republica.

Derivația Industriilor[modificare | modificare sursă]

Următoarea etapă de dezvoltare a reprezentat-o în august 1983 ramificația Eroilor - Industriilor, constând din 5 stații de-a lungul noii linii lungi de 8,83 km, ce face în prezent parte din M3: Eroilor, Politehnica, Armata Poporului, Păcii și Industriilor. Trenurile circulau cu aceeași frecvență pe cele două ramificații, astfel încât să poată fi încadrate alternativ pe porțiunea comună (Eroilor - Republica).

Prelungiri[modificare | modificare sursă]

În 1984 și respectiv 1987 a fost prelungită linia inițială, întâi până la Crângași (0,97 km), și apoi până la Gara de Nord (2,83 km). Stația Basarab era prevăzută în planuri, dar nu a fost dată în folosință până la sfârșitul anului 1992.[2]

Închiderea buclei[modificare | modificare sursă]

În august 1989 a fost finalizată „a treia magistrală”[3], care adăuga încă o stație de corespondență cu M2 și ajungea la Dristor, în loc de Pantelimon cum fusese la un moment dat planificat. Acest tronson avea 7,8 km și 6 stații: Piața Victoriei 2, Ștefan cel Mare, Obor, Iancului, Piața Muncii și Dristor 2.

Extinderi și redenumiri[modificare | modificare sursă]

La scurt timp după revoluția din decembrie 1989 au fost schimbate mai multe denumiri de stații, în principal cele care aminteau de perioada comunistă. Astfel, pe Magistrala 1 Leontin Sălăjan a devenit Nicolae Grigorescu, iar Muncii - Costin Georgian. În mai 1991 a fost adăugată stația Antilopa (ulterior redenumită Pantelimon), legată printr-o singură linie de 0,68 km de Republica.[2] În 2009, în cadrul unei campanii de actualizare a numelor stațiilor de metrou, stația Semănătoarea a fost redenumită în Petrache Poenaru.[4]

Date tehnice[modificare | modificare sursă]

Ca și restul rețelei de metrou din București, linia M1 folosește șine de tip 49 și tip 60, cu traverse de lemn (pe primul tronson) sau de beton armat (pe celelalte tronsoane).[1] În funcție de caracteristicile terenului, tunelele au fost realizate în săpătură deschisă sau cu ajutorului unui scut construit la Uzinele „23 August”.[5]

Trenurile magistralei sunt întreținute în depourile Ciurel și Pantelimon.

Material rulant[modificare | modificare sursă]

Tren Bombardier Movia

Linia este deservită de trenuri Bombardier Movia (varianta BM21 din 2008 și BM2 din 2014). Varianta BM2 a fost introdusă mai întâi pe M2 și apoi, odată cu introducerea trenurilor BM3, o parte din trenuri au fost mutate pe M1 și M3 pentru a înlocui ramele Astra.[6]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Raportul de activitate al Metrorex pe anul 2013
  2. ^ a b Istoric Metrorex
  3. ^ O perioadă îndelungată din acel moment, la Piața Victoriei 1 (de pe M2) și la Dristor 1 era anunțată o ”legătură cu magistrala 3”, iar la Dristor 2 ”legătură cu magistrala 1”.
  4. ^ I.D. (4 iulie 2009). „Opt stații de metrou au primit denumiri noi”. Adevărul.ro. http://www.adevarul.ro/articole/opt-statii-de-metrou-au-primit-denumiri-noi.html. 
  5. ^ 30 de ani de exploatare a metroului bucureștean”. Univers Ingineresc (17/2009). 1 august 2009. http://www.agir.ro/univers-ingineresc/numar-17-2009/30-de-ani-de-exploatare-a-metroului-bucurestean_2599.html. 
  6. ^ Raport de activitate pe anul 2015 al Metrorex S.A.. http://www.metrorex.ro/Resurse/RaportActivitate/Raport%20Actvitate2015%20Mtx-RO.pdf. Accesat la 29 decembrie 2016.