Papa Ioan al III-lea
| Ioan al III-lea | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Catelinus  |
| Născut | 520 d.Hr. Roma, Regatul Ostrogot(d)[1] |
| Decedat | (54 de ani)[2] Roma, Imperiul Roman de Răsărit[3] |
| Religie | Biserica Catolică[4] |
| Ocupație | preot catolic[*] scriitor |
| Locul desfășurării activității | Roma |
| Limbi vorbite | limba latină[5] |
| Activitate | |
| Început de pontificat | 17 iulie 561 |
| Final de pontificat | 13 iulie 574 |
| Predecesor | Papa Pelagius I |
| Succesor | Papa Benedict I |
Modifică date / text  | |
Papa Ioan al III-lea (n. 520 d.Hr., Roma, Regatul Ostrogot(d) – d. , Roma, Imperiul Roman de Răsărit) a fost Papă al Romei în perioada 17 iulie 561 - 13 iulie 574.
Originea
[modificare | modificare sursă]Papa Ioan al III-lea era descendentul unei familii romane importante, iar tatăl său, Anastasie, purta titlul de "illustris".
Alegerea
[modificare | modificare sursă]Împăratul răsăritean, Iustinian I l-a recunoscut oficial pe Papa Ioan al III-lea după patru luni de la decesul predecesorului său, Papa Pelagius I.
Ciuma și invazia lombarzilor
[modificare | modificare sursă]În decursul pontificatului lui Papa Ioan al III-lea, s-au întâmplat schimbări majore pe plan politic, împăratul Iustinian I moare pe 11 noiembrie 565, iar succesorul său, Iustin al II-lea va perde două treimi din Italia în fața invaziei longobarde din 568.
În anul morții împăratului, Papa Ioan a încurajat creștinii din Italia care erau decimați de ciumă. După trei ani, în 568, longobarzii arieni veniți din Panonia în 568 au atacat și au jefuit Italia, iar Roma a fost sufocată de mizerie și ciumă. Când, în 572, regele lombarzilor, Alboin, a fost asasinat printr-o conspirație, a urmat o perioadă de anarhie în timpul căreia treizeci de duci longobarzi se luptau pentru putere. A fost o perioadă întunecată pentru biserică, mulți creștini au fost martirizați, mănăstirea din Monte Cassino a fost distrusă, iar multe biserici au fost prădate.
Papa a ales să fugă la Napoli, pentru a cere ajutorul și protecția fostului guvernator răsăritean al Italiei, Narses. Apelul papei la fostul guvernator răsăritean a îmbunătățit oarecum relațiile din Constantinopol și Roma, însă Narses, deși a reușit să salveze multe monumente din Roma, a atras mai multe violențe. Papa Ioan al III-lea fiind obligat să se exileze pentru tot restul pontificatului său într-o mănăstire din apropierea Romei.
Activitate teologică
[modificare | modificare sursă]Ioan al III-lea a confirmat rezoluțiile celui de-al cincilea Conciliu Ecumenic din Constantinopol și le-a apărat cu mult zel. În timpul pontificatului său a fost terminată construcția Basilicei Sfinților Filip și Iacob, astăzi chemată Bisilica Sfinților Apostoli, mai mult de atât, restaurația fiind extinsă apoi și asupra cimitirului martirilor. A decis ca pâinea, vinul și candelele pentru celebrarea mesei romane să fie făcute în Biserica Sfântul Ioan din Lateran.
Decesul
[modificare | modificare sursă]După Liber Pontificalis ar fi murit pe 13 Iulie 574.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Union List of Artist Names, , accesat în
- ^ http://www.newadvent.org/cathen/08422a.htm Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ Union List of Artist Names, , accesat în
- ^ Catholic-Hierarchy.org, accesat în
- ^ Mirabile: Archivio digitale della cultura medievale
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
| Predecesor: Papa Pelagius I |
Ioan al III-lea 561 - 574 |
Succesor: Papa Benedict I |
