Nitrofurantoină

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Nitrofurantoină
Nitrofurantoin.svg
Nitrofurantoin 3D spacefill.png
Identificare
Număr CAS67-20-9[1][2]  Modificați la Wikidata
PubChem6604200[3]  Modificați la Wikidata
DrugBank00698[1]  Modificați la Wikidata
ChemSpider4510228[4]  Modificați la Wikidata
UNII927AH8112L[5][2]  Modificați la Wikidata
KEGGD00439[6]  Modificați la Wikidata
ChEMBLCHEMBL1515795[7]  Modificați la Wikidata
Cod ATCJ01XE01[1]  Modificați la Wikidata
SMILES
InChI
Date chimice
FormulăC₈H₆N₄O₅[8]  Modificați la Wikidata
Masă molară238,033819 u.a.m.[8]  Modificați la Wikidata

Nitrofurantoina este un chimioterapic antimicrobian din clasa derivaților de nitrofuran și este utilizată în tratamentul infecțiilor de tract urinar, acute și necomplicate, în special cistite.[9][10] Singura cale de administrare este orală, efectul fiind unul sistemic (prezintă o absorbție bună la nivelul intestinului).[9] Principalele efecte adverse sunt greața, pierderea apetitului, diareea și durerile de cap.[9]

Nitrofurantoina este comercializată începând cu anul 1953.[11] Se află pe lista medicamentelor esențiale ale Organizației Mondiale a Sănătății.[12] Este disponibil sub formă de medicament generic.[9]

Utilizări medicale[modificare | modificare sursă]

Capsulă de Macrobid, 100 mg

Nitrofurantoina este indicată în tratamentul infecțiilor urinare acute și necomplicate (cistite, pielonefrite, etc) și pentru profilaxia de durată a infecțiilor urinare recurente, produse de germeni sensibili.[10][13]

Creșterea semnificată a fenomenului de rezistență la antibiotice, în special față de anumite antibiotice, precum fluorochinolone sau trimetoprim/sulfametoxazol, a dus la creșterea interesului față de nitrofurantoină.[14][15] Acest medicament prezintă anumite avantaje, precum nivelul scăzut de rezistență al patogenilor și eficacitatea foarte bună în tratamentul infecțiilor de tract urinar; de aceea, este un tratament de primă linie recomandat pentru infecțiile urinare necomplicate, atât în Statele Unite, cât și în Europa.[16]

Nitrofurantoina nu este recomandată în tratamentul prostatitelor,[17] și a abceselor intra-abdominale,[18] din cauza faptului că prezintă o permeabilitate foarte slabă la nivelul acestor țesuturi.

Spectru antibacterian[modificare | modificare sursă]

Nitrofurantoina prezintă activitate asupra următoarelor bacterii:[10][19]

Rezistența la antibiotice depinde de zona geografică, însă la nitrofurantoină sunt în generale rezistente următoarele bacterii:[10][19]

În sarcină[modificare | modificare sursă]

Nitrofurantoina se află în categoria B de sarcină în State Unite și în categoria A în Australia.[20] Este unul dintre puținele antibiotice utilizate frecvent și sigur în tratamentul infecțiilor de tract urinar la femeile însărcinate.[21] Totuși, este contraindicată în ultima perioadă a sarcinii, deoarece prezintă un risc de inducere a anemiei hemolitice la făt.[20]

Farmacologie[modificare | modificare sursă]

Nitrofurantoina este un derivat de 5-nitrofuran, cu proprietăți antibacteriene, fiind activă față de majoritatea germenilor cauzatori ai infecțiilor de tract urinar.[10]

Rezistența la nitrofurantoină poate să fie de cauză cromozomială sau poate fi mediată prin plasmide și presupune dezvoltarea unor metode de a inhiba nitrofuran-reductaza.[22] Acquired resistance in E. coli continues to be rare.

Farmacocinetică[modificare | modificare sursă]

Nitrofurantoina se concentrează majoritar în urină.[23] Pentru o doză orală de 100 mg, concentrațiile plasmatice sunt de obicei mai mici de 1 µg/ml, în timp ce în urnă pot atinge 200 µg/ml.[24]

La concentrații mai mari de 100 μg/ml în urină, nitrofurantoina acționează ca bactericid. Efectul bacteriostatic se manifestă asupra majorității bacteriilor susceptibile la concentrații mai mici de 32 μg/ml.[13]

Nitrofurantoina și metaboliții săi sunt excretați majoritar la nivel renal. În cazul insuficienței renale, concentrațiile urinare ale compusului pot fi sub-terapeutice, astfel că nu se recomandă utilizarea sa la pacienții cu un clearance al creatininei sub 60 ml/min sau mai mic (deși există studii care nu contraindică utilizarea sa în aceste cazuri).[25]

Mecanism de acțiune[modificare | modificare sursă]

Nitrofurantoina își manifestă efectul antibacterian prin distrugerea ADNului bacterian, prin intermediul formei sale reduse care este extrem de reactivă.[13] Acest fapt este posibil datorită reducerii rapide a nitrofurantoinei doar în interiorul celulei bacteriene, proces care se realizează sub acțiunea unor flavoproteine (nitrofuran-reductaze). Compușii reactivi obținuți atacă proteinele ribozomale, AND-ul,[26] respirația celulară, metabolismul piruvatului și alte macromolecule din celula bacteriană.[13]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d e f Nitrofurantoin (în engleză), DrugBank,  
  2. ^ a b c d Unique Ingredient Identifier[*]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor);
  3. ^ a b c d e f g h i j „Nitrofurantoină”, Nitrofurantoin (în engleză), PubChem, accesat în  
  4. ^ a b 1-{(Z)-[(5-Nitro-2-furyl)methylene]amino}-2,4-imidazolidinedione (în engleză), ChemSpider, accesat în  
  5. ^ a b NITROFURANTOIN (în engleză), NDF-RT, accesat în  
  6. ^ a b Nitrofurantoin (în engleză), ChEMBL, accesat în  
  7. ^ a b CHEMBL1515795 (în engleză), ChEMBL, accesat în  
  8. ^ a b c d „Nitrofurantoină”, Furadantin (în engleză), PubChem, accesat în  
  9. ^ a b c d „Nitrofurantoin”. The American Society of Health-System Pharmacists. Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  10. ^ a b c d e „Rezumatul caracteristicilor produsului - Nitrofurantoina Arena 100 mg comprimate” (PDF). Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România. Accesat în . 
  11. ^ Blass, Benjamin (). Basic Principles of Drug Discovery and Development. Elsevier. p. 511. ISBN 9780124115255. Arhivat din original la . 
  12. ^ Organizația Mondială a Sănătății (). World Health Organization model list of essential medicines: 21st list 2019 (PDF) (în engleză). Geneva: World Health Organization. hdl:10665/325771Accesibil gratuit. WHO/MVP/EMP/IAU/2019.06. License: CC BY-NC-SA 3.0 IGO. 
  13. ^ a b c d „Macrobid Drug Label” (PDF). FDA. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  14. ^ Garau J (ianuarie 2008). „Other antimicrobials of interest in the era of extended-spectrum beta-lactamases: fosfomycin, nitrofurantoin and tigecycline”. Clin. Microbiol. Infect. 14 Suppl 1: 198–202. doi:10.1111/j.1469-0691.2007.01852.x. PMID 18154548. Arhivat din original la . 
  15. ^ McKinnell, JA; Stollenwerk, NS; Jung, CW; Miller, LG (). „Nitrofurantoin compares favorably to recommended agents as empirical treatment of uncomplicated urinary tract infections in a decision and cost analysis”. Mayo Clinic Proceedings. 86 (6): 480–8. doi:10.4065/mcp.2010.0800. PMC 3104907Accesibil gratuit. PMID 21576512. 
  16. ^ Gupta, K.; Hooton, T. M.; Naber, K. G.; Wullt, B.; Colgan, R.; Miller, L. G.; Moran, G. J.; Nicolle, L. E.; Raz, R.; Schaeffer, A. J.; Soper, D. E. (). „International Clinical Practice Guidelines for the Treatment of Acute Uncomplicated Cystitis and Pyelonephritis in Women: A 2010 Update by the Infectious Diseases Society of America and the European Society for Microbiology and Infectious Diseases”. Clinical Infectious Diseases. 52 (5): e103–e120. doi:10.1093/cid/ciq257Accesibil gratuit. PMID 21292654. 
  17. ^ Lipsky, Benjamin A.; Byren, Ivor; Hoey, Christopher T. (). „Treatment of Bacterial Prostatitis”. Clinical Infectious Diseases. 50 (12): 1641–1652. doi:10.1086/652861Accesibil gratuit. PMID 20459324. 
  18. ^ Solomkin JS, Mazuski JE, Bradley JS, Rodvold KA, Goldstein EJ, Baron EJ, O'Neill PJ, Chow AW, Dellinger EP, Eachempati SR, Gorbach S, Hilfiker M, May AK, Nathens AB, Sawyer RG, Bartlett JG (ianuarie 2010). „Diagnosis and Management of Complicated Intra‐abdominal Infection in Adults and Children: Guidelines by the Surgical Infection Society and the Infectious Diseases Society of America”. Clinical Infectious Diseases. 50 (2): 133–164. doi:10.1086/649554Accesibil gratuit. PMID 20034345. 
  19. ^ a b Gupta, K; Scholes, D; Stamm, WE (). „Increasing prevalence of antimicrobial resistance among uropathogens causing acute uncomplicated cystitis in women”. JAMA: The Journal of the American Medical Association. 281 (8): 736–8. doi:10.1001/jama.281.8.736Accesibil gratuit. PMID 10052444. 
  20. ^ a b „Nitrofurantoin Use During Pregnancy”. Drugs.com (în engleză). Accesat în . 
  21. ^ Lee M, Bozzo P, Einarson A, Koren G (iunie 2008). „Urinary tract infections in pregnancy”. Can Fam Physician. 54 (6): 853–4. PMC 2426978Accesibil gratuit. PMID 18556490. 
  22. ^ McCalla DR, Kaiser C, Green MH (). „Genetics of nitrofurazone resistance in Escherichia coli. J Bacteriol. 133 (1): 10–16. doi:10.1128/JB.133.1.10-16.1978. PMC 221970Accesibil gratuit. PMID 338576. 
  23. ^ Huttner, Angela; Verhaegh, Els M.; Harbarth, Stephan; Muller, Anouk E.; Theuretzbacher, Ursula; Mouton, Johan W. (). „Nitrofurantoin revisited: a systematic review and meta-analysis of controlled trials”. Journal of Antimicrobial Chemotherapy (în engleză). 70 (9): 2456–2464. doi:10.1093/jac/dkv147Accesibil gratuit. ISSN 0305-7453. PMID 26066581. 
  24. ^ Blass, Benjamin (). Basic Principles of Drug Discovery and Development. p. 513. ISBN 9780124115255. 
  25. ^ Bains A, Buna D, Hoag NA (). „A retrospective review assessing the efficacy and safety of nitrofurantoin in renal impairment”. Canadian Pharmacists Journal. 142 (5): 248–252. doi:10.3821/1913-701X-142.5.248. 
  26. ^ Tu Y, McCalla DR (). „Effect of activated nitrofurans on DNA”. Biochim Biophys Acta. 402 (2): 142–49. doi:10.1016/0005-2787(75)90032-5. PMID 1100114. 

Vezi și[modificare | modificare sursă]