Cefalexină

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Cefalexină
Cefalexin.svg
Cefalexin ball-and-stick.png
Identificare
Număr CAS15686-71-2[1]  Modificați la Wikidata
PubChem2666
DrugBankDB00567
ChemSpider25541[2]  Modificați la Wikidata
UNII5SFF1W6677
KEGGD00263
ChEMBL1727
Cod ATCJ01DB01[3]  Modificați la Wikidata
SMILES
InChI
Date clinice
Cale de administrareadministrare orală
injecție intramusculară[*]
Terapie intravenoasă[*]  Modificați la Wikidata
Date farmacocinetice
Metabolism80% excreted unchanged in urine within 6 hours of administration
Date chimice
FormulăC₁₆H₁₇N₃O₄S[4]  Modificați la Wikidata
Masă molară347,093977 u.a.m.[5]  Modificați la Wikidata
Pericol
Fraze S1

Cefalexina (NCI, NAB) este un antibiotic din clasa cefalosporinelor de primă generație. Este utilizat în tratamentul unor infecții bacteriene, precum: infecții respiratorii, infecții ORL, infecții ale pielii și infecții de tract urinar, produse de bacterii sensibile.[6] Se administrează pe cale orală și este activ împotriva bacteriilor gram-pozitive și a unora dintre bacteriile gram-negative.[7] Face parte din prima generație de cefalosporine și are o activitate similară cu alte antibiotice din clasa β-lactamelor, acest grup incluzând agentul intravenos cefazolină.[8]

Se află pe lista medicamentelor esențiale ale Organizației Mondiale a Sănătății.[9]

Scopuri medicale[modificare | modificare sursă]

Cefalexina este utilizată pentru a trata numeroase infecții, inclusiv: infecții ale urechii mijlocii, streptococ în gât, osoasă și infecțiile încheieturilor, pneumonie, infecții cutanate și infecții ale tractului urinar. Poate fi utilizat pentru a preveni endocardita bacteriană. Nu este eficient împotriva Staphylococcus aureus meticilino-rezistent (MRSA). Poate fi utilizat de către persoanele cu alergii slabe sau moderate la penicilină, dar nu este recomandat pentru persoanele cu alergii severe. Ca și alte antibiotice, nu are efect împotriva infecțiilor virale, precum răceala obișnuită sau bronșita acută.[7]

Efecte secundare[modificare | modificare sursă]

Efectele secundare posibile includ: alergii, stomacală și intestinalăși diaree Clostridium difficile.[7] Nu au fost dovedite reacții adverse la administrarea acestora în timpul sarcinii.[7][10] Utilizarea în timpul alăptării este, în general, sigură.[11] Poate fi administrat copiilor și persoanelor cu vârsta de peste 65 de ani. Pentru persoanele cu probleme renale, dozele trebuie să fie reduse.[7]

Istoric, societate și cultură[modificare | modificare sursă]

În anul 2012, Cefalexina făcea parte din top 100 cele mai prescrise medicamente în Statele Unite ale Americii.[12] In Australia, acesta face parte din top 15 cele mai prescrise medicamente.[13] A fost creat în 1967[14] și comercializat prima dată în anii 1969 și 1970, de către mai multe companii, inclusiv Glaxo Wellcome și Eli Lilly and Company, sub mai multe nume, printre altele, Keflex și Ceporex.[15][16] Este disponibil ca și medicament generic sub alte câteva mărci comerciale și nu este foarte scump.[7][17] Face parte din Lista medicamentelor esențiale ale Organizației Mondiale a Sănătății, o listă a celor mai importante medicamente necesare în sistemul medical.[18]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b cephalexin anhydrous (în engleză), Unique Ingredient Identifier[*] 
  2. ^ a b Cefalexin (în engleză), ChemSpider, accesat în  
  3. ^ a b Cephalexin (în engleză), DrugBank,  
  4. ^ a b c d e f „Cefalexin”, cephalexin (în engleză), PubChem, accesat în  
  5. ^ a b „Cefalexin”, cephalexin (în engleză), PubChem, accesat în  
  6. ^ „Cephalexin”. The American Society of Health-System Pharmacists. Accesat în . 
  7. ^ a b c d e f „Cephalexin”. The American Society of Health-System Pharmacists. Accesat în . 
  8. ^ Brunton, Laurence L. (). „53, Penicillins, Cephalosporins, and Other β-Lactam Antibiotics”. Goodman & Gilman's pharmacological basis of therapeutics (ed. 12th). New York: McGraw-Hill. ISBN 978-0071624428. 
  9. ^ „WHO Model List of Essential Medicines (19th List)” (PDF). World Health Organization. aprilie 2015. Arhivat (PDF) din originalul de la . Accesat în iunie 2019. 
  10. ^ „Prescribing medicines in pregnancy database”. Australian Government. . Accesat în . 
  11. ^ Wendy Jones (). Breastfeeding and Medication. Routledge. p. 227. ISBN 9781136178153. 
  12. ^ Bartholow, Michael. „Top 200 Drugs of 2012”. Pharmacy Times. Accesat în . 
  13. ^ Australia's Health 2012: The Thirteenth Biennial Health Report of the Australian Institute of Health and Welfare. Australian Institute of Health and Welfare. . p. 408. ISBN 9781742493053. 
  14. ^ [compiled (). Neonatal formulary 5 drug use in pregnancy and the first year of life (ed. 5th). Blackwell. p. 67. ISBN 9780470750353.  Citare cu parametru depășit |coauthors= (ajutor)
  15. ^ McPherson, Edwin M. (). Pharmaceutical Manufacturing Encyclopedia (ed. 3rd). Burlington: Elsevier. p. 915. ISBN 9780815518563. 
  16. ^ Ravina, Enrique (). The evolution of drug discovery : from traditional medicines to modern drugs (ed. 1. Aufl.). Weinheim: Wiley-VCH. p. 267. ISBN 9783527326693. 
  17. ^ Hanlon, Geoffrey; Hodges, Norman (). Essential Microbiology for Pharmacy and Pharmaceutical Science. Hoboken: Wiley. p. 140. ISBN 9781118432433. 
  18. ^ „WHO Model List of EssentialMedicines” (PDF). World Health Organization. octombrie 2013. p. 6. Accesat în .