Cefoxitină

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Cefoxitină
Identificare
Număr CAS35607-66-0[1][2][3]  Modificați la Wikidata
PubChem441199[4]  Modificați la Wikidata
DrugBank01331[5]  Modificați la Wikidata
ChemSpider389981[6]  Modificați la Wikidata
UNII6OEV9DX57Y[1][2]  Modificați la Wikidata
KEGGC06887  Modificați la Wikidata
ChEMBLCHEMBL996[7]  Modificați la Wikidata
Cod ATCJ01DC01  Modificați la Wikidata
SMILES
InChI
Date chimice
FormulăC₁₆H₁₇N₃O₇S₂[4]  Modificați la Wikidata
Masă molară427,051 u.a.m.[8]  Modificați la Wikidata

Cefoxitina este un antibiotic din clasa cefalosporinelor de generația a doua, utilizat în tratamentul unor infecții bacteriene.[9] Printre acestea se numără: infecții ale pielii, infecții de tract urinar, artrite infecțioase, pneumonie, doar în cazul tulpinilor sensibile.[10][11][12]

Cefoxitina fost dezvoltată de către Merck & Co., Inc. din molecula de origine naturală cefamicina C în anul 1972, cu scopul de a crea un antibiotic un spectru de activitate mai larg.[13]

Utilizări medicale[modificare | modificare sursă]

Ca și în cazul oricărui alt antibiotic, cefotaxina are un anumit spectru determinat și există o serie de infecții în contextul cărora utilizarea acesteia a fost demonstrabil eficientă pe baza studiilor clinice de înaltă încredere și susținută printr-o argumentare științifică riguroasă și concretă a mecanismelor implicate. Cu toate acestea, în majoritatea situațiilor unde acest lucru este posibil și recomandat (în conformitate cu ghidurile de practică medicală în vigoare elaborate de autoritățile medicale competente) se va încerca izolarea agentului bacterian și testarea susceptibilității sale la terapia antibiotică. Astfel, chiar dacă o anumită infecție sau un anumit antigen bacterian este acoperit de spectrul cefotaxinei este posibili ca în practică, pe un caz specific izolat, bacteria să fi dezvoltat rezistență la acțiunea cefoxitinei (în cazul speciilor bacteriene în care o astfel de adaptare este posibilă)

Infecții osoase și articulare[modificare | modificare sursă]

Cefoxitina poate fi utilizată în tratamentul infecților osteo-articulare cu Streptococcus aureus (chiar și cu tulpini producătoare de penicilinaze)[14][15]

Infecții ginecologice[modificare | modificare sursă]

Infecțiile ginecologice (endometrite, boala inflamatorie pelvină, etc.) care au ca agent bacterian streptococi din grupul B (Streptococcus agalactiae), Escherichia coli, Neisseria gonorrhoeae, Bacteroides (incluzând și Bacteroides fragilis), Clostridium, Peptococcus niger sau Peptostreptococcus ar putea fi tratate cu cefoxitină[14][16].

Având în vedere că spectrul cefoxitinei nu acoperă și speciile Chlamydia (frecvent implicate în infecții ginecologice) se utilizează în practică o terapie antibiotică combinată (cefoxitină și un compus activ asupra Chlamydia, cum ar fi doxaciclina) atunci când prezența acestor specii este luată în calcul.[14]

Infecții intra-abdominale[modificare | modificare sursă]

Infecțiile cavității abdominale (abcese, peritonite, etc.) care au ca agent bacterian Escherichia coli, specii de Klebsiella, specii de Bacteroides (acțiunea asupra speciei Bacteroides fragilis este discutabilă la ora actuală) sau Clostridium ar putea fi tratate cu cefoxitină.[14][17]

Infecții respitatorii[modificare | modificare sursă]

Infecții ale căilor respiratorii inferioare (pneumonii, abcese pulmonare) care au ca agent bacterian Staphylococcus aureus (chiar și cu tulpini producătoare de penicilinaze), Streptococcus pneumoniae sau alți streptococci (cu excepția enterococilor), Haemophilus influenzae, Escherichia coli,specii de Klebsiella sau Bacteroides ar putea fi tratate cu cefoxitină.[14][18]

Infecții ale pielii[modificare | modificare sursă]

Infecții ale structurilor cutanate cauzate de Staphylococcus aureus (chiar și cu tulpini producătoare de penicilinazes), Staphylococcus epidermidis, Streptococcus pyogenes sau alți streptococci (cu excepția enterococilor), Escherichia coli, specii de Klebsiella, Proteus mirabilis, specii de Bacteroides sau Clostridium, Peptococcus niger sau specii de Peptostreptococcus ar putea fi tratate cu cefoxitină.[14][19]

Infecții urinare[modificare | modificare sursă]

Infecțiile urinare care au ca agent bacterian Escherichia coli, specii de Klebsiella, Morganella morganii, Proteus mirabilis și Proteus vulgaris sau specii de Providencia (inclusiv Providencia rettgeri) ar putea fi tratate cu cefoxitină.[14][20][21]

Utilizare în profilaxia pre-operatorie[modificare | modificare sursă]

Cefoxitina poate fi utilizată ca cefalosporină injectabilă în contextul profilaxiei complicațiilor infecțioase ale unor intervenții chirurgicale[14], cum ar fi:

  • intervenții de histerectomie sau nașteri asistate prin operație cezariană
  • intervenții pe tractul digestiv (inclusiv chirurgie colorectală)
  • apencidectomie (în apendicită necomplicată)
  • colecistectomie (doar pentru intervenții prin procedură clasică, deschisă, care se pretează la profilaxie antibiotică)

Reacții adverse[modificare | modificare sursă]

Principalele efecte adverse ale cefoxetinei sunt reprezentate de[22] :

  • Efecte la locul injectării
    • Frecvente (1-10%) : durere, roșeață (eritem), flebită/tromboflebită (la adeministrare intravenoasă), indurație locală (la administrare intramusculară)
  • Reacții dermatologice
    • Frecvente (1-10%) : urticarie, erupție maculo-papulară
    • Frecvența necunoscută (?%) : eritem multiform, pustuloză exantematoasă acută generalizată, sindromul DRESS, sindromul Steven-Johnson, necroliză epidermică toxică
  • Reacții gastrointestinale
    • Rare (0,01-0,1%): diaree, greață
    • Frecvență necunoscută (?%): colită pseudomembranoasă (infecție cu Clostridoides difficile)
  • Reacții renale
    • Rare (0,01-0,1%): injurie renală acută

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d Cefoxitin (în engleză), ChemIDplus, accesat în  
  2. ^ a b c d cefoxitin (în engleză), Global Substance Registration System, accesat în  
  3. ^ a b CAS Common Chemistry, accesat în  
  4. ^ a b c d e f g h i j k l „Cefoxitină”, cefoxitin (în engleză), PubChem, accesat în  
  5. ^ a b Cefoxitin (în engleză), DrugBank, accesat în  
  6. ^ a b Cefoxitin (în engleză), ChemSpider, accesat în  
  7. ^ a b CEFOXITIN (în engleză), ChEMBL, accesat în  
  8. ^ a b „Cefoxitină”, cefoxitin (în engleză), PubChem, accesat în  
  9. ^ Levy, Stuart B. (). The Antibiotic Paradox: How Miracle Drugs Are Destroying the Miracle (în engleză). Springer. ISBN 9781489960429. 
  10. ^ „Mefoxin Indication, Action of Mefoxin, Interactions.”. edudrugs.com (în engleză). Accesat în . [nefuncționalăarhivă]
  11. ^ „Cefoxitin Mefoxitin 1g”. Marzan Pharma Corporation. Accesat în . [nefuncțională]
  12. ^ „Cefoxitin”, DrugBank, accesat în  
  13. ^ Gootz, T D (). „Discovery and development of new antimicrobial agents”. Clinical Microbiology Reviews. 3 (1): 13–31. doi:10.1128/cmr.3.1.13. ISSN 0893-8512. PMC 358138Accesibil gratuit. PMID 2404566. 
  14. ^ a b c d e f g h „CefOXitin Monograph for Professionals” (în engleză). Drugs.com. Accesat în . 
  15. ^ Fraimow, Henry S. (2009-05), „Systemic antimicrobial therapy in osteomyelitis”, Seminars in Plastic Surgery, 23 (2), pp. 90–99, doi:10.1055/s-0029-1214161, ISSN 1536-0067, PMC 2884905Accesibil gratuit, PMID 20567731, accesat în 2023-04-30  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  16. ^ Sweet, R. L.; Robbie, M.; Hadley, K. (), „Cefoxitin in treatment of obstetric and gynecologic infections”, Reviews of Infectious Diseases, 1 (1), pp. 202–205, doi:10.1093/clinids/1.1.202, ISSN 0162-0886, PMID 318223, accesat în  
  17. ^ Lewis, R. T.; Duma, R. J.; Echols, R. M.; Jemsek, J. G.; Najem, A. Z.; Press, R. A.; Stone, H. H.; Ton, G. T.; Wilson, S. E. (1988-03), „Comparative study of cefotetan and cefoxitin in the treatment of intra-abdominal infections”, American Journal of Obstetrics and Gynecology, 158 (3 Pt 2), pp. 728–735, doi:10.1016/s0002-9378(16)44536-9, ISSN 0002-9378, PMID 3281463, accesat în 2023-04-30  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  18. ^ Yangco, B. G.; Kenyon, V. S.; Halkias, K. D.; Toney, J. F.; Chmel, H. (1989-04), „Comparative evaluation of safety and efficacy of cefmetazole and cefoxitin in lower respiratory tract infections”, The Journal of Antimicrobial Chemotherapy, 23 Suppl D, pp. 39–46, doi:10.1093/jac/23.suppl_d.39, ISSN 0305-7453, PMID 2656626, accesat în 2023-04-30  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  19. ^ Frank, E.; Phillips, S. L.; Gupta, T.; Bavishi, N.; Casey, K. K. (1989-04), „Treatment of skin and soft tissue infections: a comparative study of cefmetazole and cefoxitin”, The Journal of Antimicrobial Chemotherapy, 23 Suppl D, pp. 55–60, doi:10.1093/jac/23.suppl_d.55, ISSN 0305-7453, PMID 2722724, accesat în 2023-04-30  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  20. ^ Mambie, A.; Vuotto, F.; Poitrenaud, D.; Weyrich, P.; Cannesson, O.; Dessein, R.; Faure, K.; Guery, B.; Galpérine, T. (), „Cefoxitin: An alternative to carbapenems in urinary tract infections due to extended-spectrum beta-lactamase-producing Enterobacteriaceae”, Médecine et Maladies Infectieuses (în engleză), 46 (4), pp. 215–219, doi:10.1016/j.medmal.2016.04.008, ISSN 0399-077X, accesat în  
  21. ^ Senard, Olivia; Bouchand, Frédérique; Deconinck, Laurene; Matt, Morgan; Fellous, Lesly; Rottman, Martin; Perronne, Christian; Dinh, Aurélien; Davido, Benjamin (), „Efficacy of cefoxitin for the treatment of urinary tract infection due to extended-spectrum-beta-lactamase-producing Escherichia coli and Klebsiella pneumoniae isolates”, Therapeutic Advances in Infectious Disease, 6, p. 2049936118811053, doi:10.1177/2049936118811053, ISSN 2049-9361, PMC 6416675Accesibil gratuit, PMID 30891241, accesat în  
  22. ^ „Cefoxitin Side Effects: Common, Severe, Long Term” (în engleză). Drugs.com. Accesat în . 

Vezi și[modificare | modificare sursă]