Județul Hunedoara

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Judeţul Hunedoara)
Sari la navigare Sari la căutare
Hunedoara
—  Județ  —
Hunedooara.jpg
Stemă
Stemă
Hunedoara (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 45°47′N 22°56′E ({{PAGENAME}}) / 45.78°N 22.93°E

Țară România
RegiuneVest

SIRUTA207
Atestare Modificați la Wikidata

ReședințăDeva
Componențămunicipii
orașe
Comune

Guvernare
 - președinte al Consiliului Județean Hunedoara[*]Laurențiu Nistor  Modificați la Wikidata (PSD, 2020)
 - PrefectFabius Tiberiu Kiszely (PSD)

Suprafață
 - Total7.063 km²

Populație (2011)
 - Total418,565 locuitori
 - Densitate59 loc./km²
 - Locul după populație19 locuitori

Fus orarUTC+2
Prefix telefonic54
Indicativ autovehiculeHD

Prezență online
http://www.cjhunedoara.ro/
GeoNames Modificați la Wikidata
OpenStreetMap Modificați la Wikidata

Harta României cu județul Hunedoara indicat
Harta României cu județul Hunedoara indicat

Hunedoara este un județ aflat în regiunea Transilvania, în România. Județul face parte din Regiunea de dezvoltare Vest iar reședința acestuia este municipiul Deva.

În plan european, județul face parte din Euroregiunea DKMT.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Primele așezări omenești din Ținutul Hunedoarei datează încă din Paleolitic, în urmă cu zeci de mii de ani. Din Neolitic sunt numeroase urmele culturii "Starcevo-Criș", cultură străveche, una din cele mai vechi culturi neolitice din Europa. Cultura "Turdaș" este reprezentată de cele mai întinse urme de locuire (la Valea Nandrului, lângă Hunedoara, cca. 10 ha.). Această cultură a folosit probabil pentru prima dată scrierea, cu peste o mie de ani înaintea Sumerienilor. Au urmat apoi culturile "Petrești" (cu 4500-5000 de ani în urmă) și "Coțofeni" (perioadă în care s-a extras și prelucrat pentru prima dată cuprul și aurul), apoi "Epoca de bronz", "Epoca Fierului" și - în sfârșit - "Epoca Dacă". Toate aceste culturi au lăsat urme ca nicăieri în altă parte a lumii.

Sarmizegetusa Regia, capitala statului dac și complexul de fortificații din jurul muntelui sfânt (Kogaionon) se aflau în Munții Orăștie, în apropiere de prezenta localitate Grădiște, lângă Hunedoara.

In 1983 in publicatia Faclia arheologul Hristache Tatu a afirmat ca a descoperit in judetul Hunedoara locul fortificat al bataliei dacoromane de la Tapae.[necesită citare]

În secolul XIII, Hunedoara devine un comitat, iar în secolele ce urmează au loc multe lupte pentru evitarea cuceririi de către populațiile vecine (printre acestea se numără luptele antiotomane ale lui Iancu de Hunedoara, răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan, Revoluția de la 1848 și lupta pentru unirea cu România.

Geografie[modificare | modificare sursă]

General[modificare | modificare sursă]

Județul Hunedoara este așezat pe cursul mijlociu al râului Mureș, în vecinătatea Munților Apuseni (N), Orăștiei și Șureanu (S-E), Retezat-Godeanu, Vâlcan și Parâng (S) și Poiana Ruscă (S-V). Cele mai importante râuri care îl traversează sunt Mureș, Strei, Râul Mare, Crișul Alb, și Jiul. Depresiunile întinse ale Hațegului și Zarandului se află pe teritoriul județului.

Resurse[modificare | modificare sursă]

Județul Hunedoara este bogat în resurse minerale. Aici se extrag minereuri auro-argentifere, cărbuni (în special huilă, în Valea Jiului) (vezi http://www.cnh.ro si http://www.gazetavaiijiului.ro). Alte industrii bine reprezentate sunt cea constructoare de mașini, chimica, a energiei electrice, de mobilă, a materialelor de construcție. Tot aici se găsesc stațiunile cu ape termale de la Geoagiu și Călan.

Căi rutiere[modificare | modificare sursă]

Principala cale rutieră din județ este șoseaua DN7, care leagă județul cu partea de vest a României (Arad, Timișoara, Oradea). Un alt drum național ce traversează județul este DN66, care face legătura cu partea de sud a țării, prin defileul Jiului.

Căi ferate[modificare | modificare sursă]

Județul Hunedoara este tranzitat de către magistrala CFR 200 de cale ferată Brașov - Sibiu - Simeria - Deva - Arad - Curtici, care parțial face parte din coridorul european IV (Dresda) - Budapesta - Curtici - Sighișoara - Bucuresti - Constanța. O altă linie importantă este Magistrala CFR 202 Simeria - Petroșani - Filiași care asigură legătura intre Transilvania și Oltenia, precum și liniile Ilia - Lugoj și Brad - Arad. De menționat ca ultimele două sunt căi ferate neelectrificate.

Zone etnografice[modificare | modificare sursă]

Frumusețea și varietatea cadrului natural, precum și bogăția elementelor cu caracter cultural (artistic, etnografic, istoric) conferă județului Hunedoara un potențial turistic remarcabil, obiectivele fiind grupate în 5 zone principale: Ținutul Pădurenilor, Țara Zarandului, Valea Mureșului, Țara Hațegului, Valea Jiului.

Populație[modificare | modificare sursă]

Județul Hunedoara se întinde pe o suprafață de 7.063 km² (2,9% din teritoriul României). In 2011 avea o populație stabilă de 396.253 locuitori.[1][nefuncțională]

Județul Hunedoara - evoluția demografică


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia


Politică[modificare | modificare sursă]

Județul Hunedoara este administrat de un consiliu județean format din 32 consilieri. În urma alegerilor locale din 2020, consiliul este prezidat de Laurențiu Nistor de la PSD, iar componența politică a Consiliului este următoarea:[2]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat17                 
Alianța PNL-UDMR-PNȚCD7                 
Partidul PRO România4                 
Uniunea Salvați România2                 
Partidul Mișcarea Populară2                 

Diviziuni administrative[modificare | modificare sursă]

Județul este format din 69 unități administrativ-teritoriale: 7 municipii, 7 orașe și 55 de comune. Lista de mai jos conține unitățile administrativ-teritoriale din județul Hunedoara.

StemăNumeTip de localitatePopulațieImagine

Municipii și orașe

ROU HD Brad CoA.jpgmunicipiu14.495RO HD Brad 1.jpg
ROU HD Deva CoA.pngmunicipiu reședință de județ61.123RO HD Deva Centru.jpg
ROU HD Hunedoara CoA1.jpgmunicipiu60.525Hunedoara iarna. Fotografie realizata de catre Marian Lucian.jpg
ROU HD Lupeni CoA.jpgmunicipiu23.390Primăria Lupeni.jpg
ROU HD Orastie CoA1.jpgmunicipiu18.227Orastie, case în Piata catedralei, 2007.png
ROU HD Petrosani CoA.pngmunicipiu37.160Petrosani Town.jpg
ROU HD Vulcan CoA.jpgmunicipiu24.160Spalatorii de carbuni la mina Vulcan.JPG
ROU HD Aninoasa CoA1.pngoraș4.360Exploatarea miniera Aninoasa.JPG
ROU HD Calan CoA.pngoraș11.279CalanHD2012 (2).JPG
ROU HD Geoagiu CoA.pngoraș5.294Liceu agricol geoagiu.jpg
ROU HD Hateg CoA.jpgoraș9.685Hatszeg latkepe.jpg
ROU HD Petrila CoA.jpgoraș22.692
ROU HD Simeria CoA.jpgoraș12.556Center Simeria.jpg
ROU HD Uricani CoA.jpgoraș8.9723 iulie 07 (4).JPEG

Comune

comună2.611Korosbanya katolikus templom.jpg
ROU HD Balsa CoA.jpgcomună871RO HD Almasu Mic de Munte 86.jpg
comună2.696RO HD Biserica monument din Baru Mare (10).JPG
ROU HD Beriu CoA.gifcomună3.138Adler - Costume populare masculine din Beriu, jud. Hunedoara.jpg
comună1.192SalatrucObarsaHD.JPG
comună2.062LuncaniValeHD.JPG
comună3.052RO HD Bretea Romana (4).jpg
comună1.767RO HD Tarnava wooden church 10.jpg
comună1.961RO HD Stanija 8.jpg
comună1.553RO HD Curechiu 3.jpg
comună271RO HD Tomnatecu de Sus church 3.jpg
comună306RO HD Alun 2.jpg
comună873RO HD Tatarasti 40.jpg
Coa Romania Town Bácsi.svgcomună1.827Bacsi reformatus templom.jpg
ROU HD Baita CoA.pngcomună3.712RO HD Hartagani 54.jpg
ROU HD Banita CoA.jpgcomună1.211Turn de cetate (ruine).JPG
comună127BatranaHD.jpg
comună474RO HD Feregi 1.jpg
comună3.126Katolikus templom nagyag.jpg
comună3.841RO HD Zdrapti6.jpg
comună681RO HD Cherghes 40.jpg
comună1.577Densus.bis piatra.N.jpg
comună3.345RO HD Stancesti wooden church 2.jpg
comună896Général Berthelot 3.jpg
comună1.983Grigore Roibu - Biserica Ghelari, Jud HD.jpg
comună1.492RO HD Campuri de Sus 137.jpg
comună2.231RO HD Chimindia 24.jpg
comună3.662RO HD Valea Lunga 3.jpg
comună406RO HD Runcu Mare 1.jpg
comună905RO HD Lunca Cernii de Jos.JPG
comună1.815RO HD Stejarel 3.jpg
comună1.659RO HD Holdea 91.jpg
comună956Martinesd.jpg
comună2.079Cetatea Blidaru2.JPG
comună1.207Almașu Mic 1.JPG
ROU HD Pui CoA.PNGcomună4.122RO HD Serel church 2.jpg
comună1.960RO HD Bobalna 2.jpg
comună1.347RO HD Ribicioara 13.jpg
ROU HD Romos CoA.jpgcomună2.604Lutheran church romos.jpg
comună3.153Suseni Biserica ortodoxa (3).jpg
comună1.330Rachitova.jpg
comună1.209Sarmisegetuza townhall.JPG
comună3.251SanpetruHD (38).JPG
comună2.359SalasuDeSusHD (39).JPG
comună2.344Preparation plant teliucu.jpg
comună1.075RO HD Tiulesti 1.jpg
ROU HD Toplita CoA.jpgcomună715Valari.latura nordica+.jpg
comună1.893PăclișaHD (6).JPG
ROU HD Turdas CoA.jpgcomună1.801Tordosi református templom.jpg
comună3.728RO HD Cazanesti 46.jpg
comună2.872Biserica de lemn din Boia Barzii (2).jpg
comună876RO HD Luncsoara wooden church 1.jpg
comună1.197RO HD Salistioara 1.29.jpg
comună1.875RO HD Micanesti 3.jpg
comună3.371RO HD Sulighete wooden church 25.jpg

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ http://www.brasov.insse.ro/phpfiles/Populatia%20resendinta%20de%20judet%20din%20total%20populatie%20judet%20.pdf
  2. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Județul Hunedoara, Ion S. Gruiescu, Cornelia Grumăzescu, Editura Academiei RSR, București, 1970
  • Județul Hunedoara, Monografie, Ioan Mârza. Editura Sport Turism, București, 1980
  • Repertoriul Arheologic al județului Hunedoara, Sabin Adrian Luca, Editura Altip, 2008 - ISBN 973-7724-60-7
  • Descoperiri arheologice in ṭinutul Hunedoarei: Archaeologische Ausgrabungen im Huneader Comitat, Octavian Floca, 1937
  • Cercetări arheologice in munții Hunedoarei, Dimitrie M. Teodorescu, Martin Roska, Editura Cartea Românească, 1923

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Hunedoara

Portaluri

Hărți

Etnografie

Vezi și[modificare | modificare sursă]