Geoparcul Dinozaurilor „Țara Hațegului”

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Geoparcul Dinozaurilor „Țara Hațegului”
Categoria V IUCN (Peisaj terestru/marin protejat)
Densus.panorama peste sat.S.jpg
Harta locului unde se află Geoparcul Dinozaurilor „Țara Hațegului”
Harta locului unde se află Geoparcul Dinozaurilor „Țara Hațegului”
Localizarea rezervației pe harta țării
(punctul marchează aproximativ centrul rezervației)
Poziția Județul Hunedoara, România
Cel mai apropiat oraș Hațeg
Coordonate Coordonate: 45°26′26″N 23°02′36″E / 45.44056°N 23.04333°E / 45.44056; 23.0433345°26′26″N 23°02′36″E / 45.44056°N 23.04333°E / 45.44056; 23.04333[1]
Suprafață 1023,92 km²
Înființare 2005
Website hateggeoparc.ro

Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a V-a IUCN (parc natural), situată în sud-vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Hunedoara. Este administrat de Universitatea din București.[2]

Localizare[modificare | modificare sursă]

Aria protejată se află în partea sud-vestică a județului Hunedoara, pe teritoriul administrativ al orașului Hațeg și pe cele ale comunelor: Baru, Densuș, General Berthelot, Pui, Răchitova, Râu de Mori, Sarmizegetusa, Sălașu de Sus, Sântămăria-Orlea și Totești.

Descriere[modificare | modificare sursă]

Aria naturală a fost declarată parc natural prin Hotărârea de Guvern 2151 din 30 noiembrie 2004 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone)[3] iar din 2005 geoparcul a fost acceptat în Rețeaua Europeană a Geoparcurilor și în Rețeaua Globală (sub egida UNESCO[4]). Geoparcul Dinozaurilor este singurul din România membru al Rețelei Europene și al Rețelei Globale a Geoparcurilor.[2] A fost primul Geoparc din Europa de Sud-Est care a obținut acest statut internațional, în anul 2005.[2]

În cadrul geoparcului sunt incluse și următoarele rezervații naturale: Paleofauna reptiliană Tuștea, Locul fosilifer cu dinozauri Sânpetru, Mlaștina de la Peșteana, Calcarele de la Fața Fetii, Vârful Poieni, Pădurea Slivuț, Fânațele cu narcise Nucșoara, Fânațele Pui.

Geoparcul Dinozaurilor este o îngemănare a geodiversității, biodiversității, patrimoniului istoric și cultural; cu activitățile socio-economice ale Țării Hațegului.

Geodiversitate[modificare | modificare sursă]

Această arie naturală protejată are un statut special, datorită gradului ridicat de locuire și scopul său este de a asigura protecția patrimoniului natural și cultural al Țării Hațegului. Geoparcul cuprinde elemente de interes geologic deosebit alături de elemente de interes ecologic, arheologic, istoric și cultural. Factorul cheie care personalizează acest teritoriu este reprezentat de siturile cu resturi de dinozauri de vârstă Cretacic Superior. Dinozaurii pitici din Depresiunea Hațeg sunt unici în lume, importanța științifică și atractivitatea lor fiind sporită prin descoperirile de cuiburi cu ouă și embrioni de dinozauri, ale unor mamifere contemporane dinozaurilor și a unei reptile zburătoare (Hatzegopteryx), din grupul pterosaurilor.

Biodiversitate[modificare | modificare sursă]

Geoparcul se suprapune cu sitului de importanță comunitară „Strei-Hațeg” (24.968 ha), arie protejată instituită în anul 2007 în vederea conservării habitatelor naturale și a speciilor de plante și animale sălbatice de interes comunitar, ce aparține rețelei ecologice europeane Natura 2000[5]; la baza desemnării căruia aflându-se câteva specii faunistice și floristice enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[6].

Printre speciile faunistice semnalate în arealul parcului se află șapte mamifere: ursul brun (Ursus arctos[7], lup (Canis lupus), vidra de râu (Lutra lutra)[8], liliacul cu urechi de șoarece (Myotis blythii), liliacul comun (Myotis myotis), liliacul cu picioare lungi (Myotis capaccinii) și liliacul mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum); trei specii de amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă (Bombina variegata)[9], tritonul comun transilvănean (Triturus vulgaris ampelensis) și tritonul cu creastă (Triturus cristatus); patru specii de pești: mreană vânătă (Barbus meridionalis), zglăvoacă (Cottus gobio), dunăriță (Sabanejewia aurata) și chișcarul (Eudontomyzon danfordi); precum și zece specii de nevertebrate: racul-de-ponoare (Austropotamobius torrentium), gândacul sihastru (Osmoderma eremita), cosașul de munte (Isophya costata), cosașul transilvan (Pholidoptera transsylvanica), cosaș (Isophya stysi) și cinci specii de fluturi (Hypodryas maturna, Euphydryas aurinia, Lycaena dispar, Maculinea teleius, Gortyna borelii lunata)[10].

Acces[modificare | modificare sursă]

Monumente și atracții turistice[modificare | modificare sursă]

În vecinătatea parcului și în arealul acestuia se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Reportaje

Videoreportaj

Note[modificare | modificare sursă]