Sari la conținut

Guvernul României

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Guvernele României)
Guvernul României

Sigla Guvernului României
Prezentare generală
Înființat1862
StatRomânia
LiderPrim-ministru
Desemnat dePreședinte
Responsabil în fațaParlamentului României
SediuPalatul Victoria
București
Site webhttp://gov.ro

România
Autoritatea legislativă în România:
Parlament format din:
Camera Deputaților
Senat
Autoritatea executivă în România:
Președintele
Guvernul
Autoritatea judecătorească în România:
Înalta Curte de Casație și Justiție
Curțile de apel
Tribunalele
Judecătoriile
Consiliul Superior al Magistraturii
Ministerul Public
Sursa: Constituția României
Stema României
Acest articol face parte din seria:
Politica României

Guvernul României reprezintă, conform Constituției, autoritatea publică a puterii executive în România, alături de Președinte. Guvernul se organizează și funcționează în conformitate cu prevederile constituționale, având la bază un Program de guvernare. El funcționează în temeiul votului de încredere acordat de Parlament, în baza Programului său de guvernare.[1] Principalele sale îndatoriri sunt asigurarea realizării politicii interne și externe a țării și exercitarea conducerii generale a administrației publice.[2]

Guvernul se compune dintr-un lider numit prim-ministru și un număr variabil de miniștri care conduc ministere specializate pe anumite domenii, cu numeroase agenții și instituții cu diferite grade de subordonare în cadrul executivului. Sediul Guvernul României se află în București, mai precis la Palatul Victoria, unde se desfășoară activitățile acestuia.

Prezentare generală

[modificare | modificare sursă]

Cabinetul actual

[modificare | modificare sursă]

Guvernul actual este condus de Marcel Ciolacu (PSD) începând cu data de 15 iunie 2023. Rotativa guvernamentală PNL-PSD a convenit, încă de anul trecut, ca liderul PSD să mandatul de premier de la jumătatea anului 2023 până în 2024, la alegeri.

Predecesorul său, Nicolae Ciucă (PNL), a primit, la data de 25 noiembrie 2021, votul de încredere al parlamentului, înlocuind astfel guvernul interimar condus de Florin Cîțu (PNL). Guvernul actual constă în 20 de ministere și trei portofolii suplimentare, de prim-ministru și 2 de viceprim-ministru, cabinet crescut cu 2 ministere în raport cu guvernul precedent.

Numirea guvernului se face de Președintele României pe baza votului de încredere acordat de către parlament. Nominalizarea candidatului pentru postul de premier se face de către președinte după consultări cu partidele politice ori coaliția care deține majoritatea în parlament. După nominalizarea acestuia, candidatul trebuie să propună un program de guvernare și o listă completă de propuneri pentru posturile ministeriale într-un termen de 10 zile. Acest termen nu este o dată limită strictă, deși reprezintă perioada optimă pentru înființarea unui guvern legal competent. Expirarea acestui interval îi poate acorda Președintelui dreptul de a-și revoca propunerea, deși acest lucru nu e obligatoriu.[3]

Odată aceste sarcini îndeplinite premierul desemnat solicită Parlamentului, în ședință comună, votul de încredere. După consultarea președinților celor două camere și a liderilor grupurilor parlamentare, președintele poate dizolva Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări.[4]

Când Parlamentul își acordă votul de încredere, Programul de guvernare devine oficial, membrii își încep mandatul conform legii după depunerea jurământului de loialitate față de țară în fața Președintelui.[5][6]

Programul de guvernare

[modificare | modificare sursă]

Guvernul se organizează și funcționează în conformitate cu prevederile constituționale, având la bază Programul de guvernare acceptat de Parlament.[7] Programul de guvernare este un document politico-administrativ, care stabilește principiile, orientările și pașii necesari pe care Guvernul intenționează să îi pună în aplicare în timpul mandatului său, în toate domeniile de activitate. Pentru a atinge obiectivele prevăzute în programul de guvernare, Guvernul român îndeplinește funcțiile de consolidare, reglare, administrare, reprezentând și exercitând autoritatea statală.

Strategii, politici, programe

[modificare | modificare sursă]

Guvernul aprobă strategii, politici și programe administrative, reprezentând modalități de îndeplinire a Programului de guvernare precum și modalități de realizare a funcțiilor instituției, ca autoritate publică a puterii executive, cu rolul de a asigura funcționarea echilibrată și dezvoltarea sistemului național economic și social, precum și racordarea acestuia la sistemul economic mondial în condițiile promovării intereselor naționale.[7]

Rolul Guvernului este reglementat de Constituție și de legi relevante. Guvernul „exercită conducerea generală a administrației publice”[8], elaborează strategii pentru a implementa platforma guvernamentală, exercită inițiativa legislativă, negociază tratate internaționale,[9] reprezintă statul român atât intern cât și extern, numește prefecții[10] și prezintă informații și documente Camerelor Parlamentului, la cerere.[11]

În vederea îndeplinirii rolului său, Guvernul asigură funcționarea echilibrată și dezvoltarea sistemului național economic și social.[12]

Pe planul politicii externe, Guvernul poate propune Președintelui înființarea, desființarea sau schimbarea rangurilor misiunilor diplomatice. Guvernul poate de asemenea propune Președintelui acreditarea și chemarea reprezentanților diplomatici ai României.[13]

Relația cu Parlamentul

[modificare | modificare sursă]

Parlamentul României reprezintă singura instituție a statului român care exercită control asupra Guvernului prin intermediul unui mecanism de întrebări, interpelări și comisii de anchetă parlamentare cât și a circuitului obligatoriu de informare și documentare a parlamentului. Camerele Parlamentului (Camera Deputaților sau Senatul) pot depune moțiuni simple față de activitatea guvernului sub forma unor interpelări[14] și inclusiv moțiuni de cenzură, cu rol de retragere a votului de încredere acordat guvernului.[15]

Printr-o lege specială de abilitare, Guvernul poate emite ordonanțe, care au aceeași putere legală ca legile obișnuite. Ordonanțe sunt o formă de delegare legislativă, și pot necesita aprobarea în Parlament dacă legea de abilitare prevede acest lucru. În situații extraordinare, în care reglementarea nu poate fi amânată, Guvernul poate emite ordonanțe de urgență, care nu necesită legi de abilitare, ci trebuie să fie supuse aprobării în Parlament înainte de intrarea în vigoare.[16]

Guvernul primește cu cinci zile înainte de promulgare oricare lege a Parlamentului. Pe baza acesteia, Guvernul poate sesiza Curtea Constituțională, cu scopul de a întoarce legea spre dezbaterea Parlamentului.[17]

Funcțiile Guvernului

[modificare | modificare sursă]
Marcel Ciolacu, actualul Prim-ministru al României

Unul dintre scopurile principale ale Guvernului este realizarea programului său de guvernare. În acest sens, acesta exercită un număr de funcții, pentru facilitarea acestei realizări.[18]

  • Funcția de strategie - prin care Guvernul elaborează strategia propriu-zisă de punere în aplicare a Programului său de guvernare;
  • Funcția de implementare - prin care Guvernul caută să pună în aplicare Programul de guvernare;
  • Funcția de reglementare - prin care Guvernul crează cadrul normativ și instituțional prin care să poată fi realizate obiectivele acestui Program;
  • Funcția de administrare - prin care sunt administrate bunurile aflate în proprietatea publică sau privată a statului, asemenea serviciilor publice de care acesta este responsabil;
  • Funcția de reprezentare - prin care este Guvernul se reprezintă atât pe plan intern, cât și extern, în numele statului, în cadrul domeniului său de specialitate;
  • Funcția de autoritate în stat - prin care se urmărește asigurarea păcii și liniștii publice în domeniul apărării naționale, a ordinii publice, dar și prin asigurarea bunei desfășurări a activităților instituțiilor sale subordoante.
Palatul Victoria, situat în Piața Victoriei din București, este sediul Guvernului.

Constituția stabilește pozițiile de Prim-ministru al României și cea de Ministru. Pot fi membrii ai Guvernului (indiferent de poziția în cauză) cetățenii români cu domiciliul în țară, care se bucură de drepturi electorale, și care nu au fost condamnați penal în trecut, cu excepția situației în care au fost reabilitați[19]

Alte funcții din cadrul aparatului executiv sunt stabilite prin legi organice. Aceste legi permit existența unor funcții ca viceprim-miniștrul, ministrul de stat și ministrul delegat ministrul cu însărcinări speciale pe lângă Prim-ministru.[20] „Ministrul de stat” este o poziție superioară, care coordonează activitatea ministerelor aflate în subordinarea Prim-ministrului.[21] Aceștia pot fi numiți în Guvern de către Președinte pe baza votului de încredere acordat de Parlament.[22]

Prim-ministrul este liderul Guvernului și îi coordonează activitatea. Biroul prim-ministrului constă în cabinetul Prim-ministrului, format la rândul lui din secretari de stat și consilieri de stat.

Aparatul de lucru al Guvernului

[modificare | modificare sursă]

Aparatul de lucru al Guvernului este alcătuit din Cancelaria Prim-ministrului, Secretariatul General al Guvernului, aparatul propriu de lucru al viceprim-ministrului, departamente și alte asemenea structuri organizatorice cu atribuții specifice stabilite prin hotărâre a Guvernului.[23]

Cancelaria Prim-ministrului

Structură fără personalitate juridică, în subordinea directă a prim-ministrului, finanțată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, condusă de șeful Cancelariei, cu rang de ministru, numit și eliberat din funcție prin decizie a prim-ministrului. În cadrul Cancelariei Prim-ministrului își desfășoară activitatea unul sau mai mulți secretari de stat și consilieri de stat, numiți, respectiv eliberați din funcție prin decizie a prim-ministrului.[24]

Secretariatul General al Guvernului

Instituție publică cu personalitate juridică, în subordinea prim-ministrului, condusă de un secretar general cu rang de ministru, ajutat de un secretar general adjunct cu rang de secretar de stat, precum și, după caz, de unul sau mai mulți secretari de stat, numiți, respectiv eliberați din funcție prin decizie a prim-ministrului. Secretarul general al Guvernului este ordonatorul principal de credite pentru aparatul de lucru al Guvernului, precum și pentru instituțiile publice și organele de specialitate ale administrației publice centrale din subordinea sau coordonarea Guvernului, a prim-ministrului și a Secretariatului General al Guvernului.[24]

Departamentul pentru Relația cu Parlamentul

Structură cu personalitate juridică, finanțată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, condusă de ministrul delegat pentru relația cu Parlamentul, care are calitatea de ordonator terțiar de credite. În cadrul departamentului funcționează unul sau mai mulți secretari de stat, numiți și eliberați din funcție prin decizie a prim-ministrului.[24]

Departamentul pentru Investiții Străine și Parteneriat Public-Privat

Structură cu personalitate juridică, finanțată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, condusă de ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură de interes național și investiții străine, care are calitatea de ordonator secundar de credite. În cadrul departamentului funcționează unul sau mai mulți secretari de stat, numiți și eliberați din funcție prin decizie a prim-ministrului.[24]

Departamentul pentru Lupta Antifraudă - DLAF

Structură cu personalitate juridică, în cadrul aparatului de lucru al Guvernului, în coordonarea prim-ministrului, finanțată de la bugetul de stat prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, condusă de un șef cu rang de secretar de stat, numit prin decizie a prim-ministrului pe o perioadă de 5 ani, ordonator terțiar de credite. Departamentul pentru Lupta Antifraudă - DLAF este instituția de contact cu Oficiul European de Lupta Antifraudă - OLAF și asigură, sprijină sau coordonează, după caz, îndeplinirea obligațiilor ce revin României privind protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene, în conformitate cu prevederile art. 325 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, având atribuția de control al obținerii, derulării sau utilizării fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente.[24]

Corpul de control al prim-ministrului

Structură fără personalitate juridică în subordinea prim-ministrului, condusă de un secretar de stat, numit și eliberat din funcție prin decizie a prim-ministrului, și finanțată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului. Corpul de control al prim-ministrului controlează și urmărește activitatea ministerelor și serviciilor publice deconcentrate ale acestora, instituțiilor publice din subordinea Guvernului, organelor de specialitate ale administrației publice centrale din subordinea Guvernului, oficiilor, departamentelor, comisiilor, regiilor autonome, companiilor și societăților naționale, societăților comerciale și instituțiilor financiar-bancare cu capital majoritar său integral de stat.[24]

Corpul de control al prim-ministrului controlează activitatea instituțiilor publice subordonate autorităților administrației publice locale, cu respectarea dispozițiilor legale privind regimul general al autonomiei locale, precum și organizarea și funcționarea autorităților administrației publice locale.[24]

Departamentul pentru Relații Interetnice

Structură fără personalitate juridică, în subordinea prim-ministrului și în coordonarea secretarului general al Guvernului, condusă de un secretar de stat, ajutat de 2 subsecretari de stat, numiți, respectiv eliberați din funcție prin decizie a prim-ministrului, și finanțată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.[24]

Palatul CFR, actualul sediu al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii

Ministerele sunt organe de specialitate ale administrației publice centrale care realizează politica guvernamentală în domeniile de activitate ale acestora.[25] Guvernul României este format din 18 ministere,[26] un prim-ministru și doi viceprim-miniștri.Prim-ministrul actual este Marcel Ciolacu și viceprim-miniștri sunt Marian Neacșu și Cătălin Predoiu.[27]

Minister Ministru Partid Număr bugetari
(iunie 2024)[28]
Site web
1 Ministerul Afacerilor Externe Luminița Odobescu Partidul Național Liberal 2.077 https://www.mae.ro/
2 Ministerul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu Partidul Național Liberal 123.806 https://www.mai.gov.ro/
3 Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale Florin Barbu Partidul Social Democrat 5.777 https://www.madr.ro/
4 Ministerul Apărării Naționale Angel Tîlvăr Partidul Social Democrat 73.783 https://www.mapn.ro/
5 Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării Bogdan-Gruia Ivan Partidul Social Democrat 327 https://www.mcid.gov.ro/
6 Ministerul Culturii Raluca Turcan Partidul Național Liberal 411 http://www.cultura.ro/
7 Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației Adrian Veștea Partidul Național Liberal 845 https://www.mdlpa.ro/ Arhivat în , la Wayback Machine.
8 Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului Radu Oprea Partidul Social Democrat 1.566 https://economie.gov.ro/
9 Ministerul Educației Ligia Deca Partidul Național Liberal 302.395 https://www.edu.ro/
10 Ministerul Energiei Sebastian Burduja Partidul Național Liberal 354 https://energie.gov.ro/
11 Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse Gabriela Firea Partidul Social Democrat 279 https://mfamilie.gov.ro/
12 Ministerul Finanțelor Marcel Boloș Partidul Național Liberal 24.700 https://mfinante.gov.ro/
13 Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene Adrian Câciu Partidul Social Democrat 1.984 https://mfe.gov.ro/
14 Ministerul Justiției Alina Gorghiu Partidul Național Liberal 2.708 https://www.just.ro/
15 Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor Mircea Fechet Partidul Național Liberal 3.433 https://www.mmediu.ro/
16 Ministerul Muncii și Solidarității Sociale Marius Budăi Partidul Social Democrat 3.994 https://mmuncii.ro/
17 Ministerul Sănătății Alexandru Rafila Partidul Social Democrat 18.201 https://www.ms.ro/
18 Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Sorin Grindeanu Partidul Social Democrat 673 https://www.mt.ro/

Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local. În această calitate prefectul răspunde de aplicarea politicii Guvernului în unitățile administrativ-teritoriale, având obligația de a asigura executarea actelor Guvernului, precum și pe cele ale ministerelor și celorlalte organe de specialitate din subordinea Guvernului ori a ministerelor.[29]

Prefectul conduce serviciile publice descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte organe centrale din unitățile administrativ-teritoriale și exercită controlul asupra legalității actelor administrative ale consiliului local, ale primarului, ale consiliului județean și ale președintelui consiliului județean.[29]

Prefecții și subprefecții sunt numiți în funcție de Guvern, dintre membrii corpului înalților funcționari publici.[30] Funcția publică de secretar general al prefecturii s-a transformat în funcția publică de subprefect.[31] Prefectul va fi astfel ajutat în munca sa de doi subprefecți, iar în București de trei subprefecți.[29]

Județul Denumire Prefect Site web
1 Alba Instituția Prefectului Județul Alba Nicolae Albu http://ab.prefectura.mai.gov.ro
2 Arad Instituția Prefectului Județul Arad Csaba Toth http://ar.prefectura.mai.gov.ro
3 Argeș Instituția Prefectului Județul Argeș Lucian-Dragos Predescu http://ag.prefectura.mai.gov.ro
4 Bacău Instituția Prefectului Județul Bacău Claudiu-Augustin Ilisanu http://bc.prefectura.mai.gov.ro
5 Bihor Instituția Prefectului Județul Bihor Marcel-Daniel Dragos http://bh.prefectura.mai.gov.ro
6 Bistrița-Năsăud Instituția Prefectului Județul Bistrița-Năsăud Teofil-Iulian Cioarbă http://bn.prefectura.mai.gov.ro
7 Botoșani Instituția Prefectului Județul Botoșani Sorin Cornilă http://bt.prefectura.mai.gov.ro
8 Brașov Instituția Prefectului Județul Brăila Iulian Timofei http://br.prefectura.mai.gov.ro
9 Brăila Instituția Prefectului Județul Brașov Mihai-Cătălin Văsii http://bv.prefectura.mai.gov.ro
10 Bucuresti Instituția Prefectului Municipiului București Mihai Mugur Toader http://b.prefectura.mai.gov.ro
11 Buzău Instituția Prefectului Județul Buzău Daniel Marian Țiclea http://bz.prefectura.mai.gov.ro
12 Caraș-Severin Instituția Prefectului Județul Călărași Ioan Dragomir http://cs.prefectura.mai.gov.ro
13 Călărași Instituția Prefectului Județul Caraș-Severin Valentin-Dumitru Deculescu http://cl.prefectura.mai.gov.ro
14 Cluj Instituția Prefectului Județul Cluj Irina Munteanu http://cj.prefectura.mai.gov.ro
15 Constanța Instituția Prefectului Județul Constanța Silviu-Iulian Coșa http://ct.prefectura.mai.gov.ro
16 Covasna Instituția Prefectului Județul Covasna István Raduly http://cv.prefectura.mai.gov.ro
17 Dâmbovița Instituția Prefectului Județul Dâmbovița Claudia Gilia http://db.prefectura.mai.gov.ro
18 Dolj Instituția Prefectului Județul Dolj Dan Diaconu http://dj.prefectura.mai.gov.ro
19 Galați Instituția Prefectului Județul Galați Andreea-Anamaria Naggar http://gl.prefectura.mai.gov.ro
20 Giurgiu Instituția Prefectului Județul Giurgiu Florentina Stănculescu http://gr.prefectura.mai.gov.ro
21 Gorj Instituția Prefectului Județul Gorj Virgil Drăgușin http://gj.prefectura.mai.gov.ro
22 Harghita Instituția Prefectului Județul Harghita Sándor Petres http://hr.prefectura.mai.gov.ro
23 Hunedoara Instituția Prefectului Județul Hunedoara Florina-Doris Virisin http://hd.prefectura.mai.gov.ro
24 Ialomița Instituția Prefectului Județul Ialomița Constantin Marin http://il.prefectura.mai.gov.ro
25 Iași Instituția Prefectului Județul Iași Constantin-Felix Guzgă http://is.prefectura.mai.gov.ro
26 Ilfov Instituția Prefectului Județul Ilfov Simona Neculae http://if.prefectura.mai.gov.ro
27 Maramureș Instituția Prefectului Județul Maramureș Rudolf Stauder http://mm.prefectura.mai.gov.ro
28 Mehedinți Instituția Prefectului Județul Mehedinți Constantin-Alin Isuf http://mh.prefectura.mai.gov.ro
29 Mureș Instituția Prefectului Județul Mureș Ciprian Dobre http://ms.prefectura.mai.gov.ro
30 Neamț Instituția Prefectului Județul Neamț Adrian Bourceanu http://nt.prefectura.mai.gov.ro
31 Olt Instituția Prefectului Județul Olt Ștefan Nicolae http://ot.prefectura.mai.gov.ro
32 Prahova Instituția Prefectului Județul Prahova Emil Drăgănescu http://ph.prefectura.mai.gov.ro
33 Satu Mare Instituția Prefectului Județul Sălaj Ioan Tibil http://sm.prefectura.mai.gov.ro
34 Sălaj Instituția Prefectului Județul Satu Mare Toma Dari http://sj.prefectura.mai.gov.ro
35 Sibiu Instituția Prefectului Județul Sibiu Mircea-Dorin Crețu http://sb.prefectura.mai.gov.ro
36 Suceava Instituția Prefectului Județul Suceava Gheorghe-Alexandru Moldovan http://sv.prefectura.mai.gov.ro
37 Teleorman Instituția Prefectului Județul Teleorman Valentina-Veronica Mitran-Piticu http://tr.prefectura.mai.gov.ro
38 Timiș Instituția Prefectului Județul Timiș Mihai Ritivoiu http://tm.prefectura.mai.gov.ro
39 Tulcea Instituția Prefectului Judetul Tulcea Alexandru-Dan Munteanu http://tl.prefectura.mai.gov.ro
40 Vaslui Instituția Prefectului Județul Vâlcea Daniel Onofrei http://vs.prefectura.mai.gov.ro
41 Vâlcea Instituția Prefectului Județul Vaslui Mihai Oprea http://vl.prefectura.mai.gov.ro
42 Vrancea Instituția Prefectului Județul Vrancea Marius-Eusebiu Iorga http://vn.prefectura.mai.gov.ro

Instituții subordonate

[modificare | modificare sursă]

Acestea sunt organizate ca structuri cu sau fără personalitate juridică, în subordinea prim-ministrului, conduse de secretari de stat sau asimilați ai acestora, a căror înființare și/sau funcționare se aprobă prin hotărâre a Guvernului.[24]

Procesul legislativ

[modificare | modificare sursă]

Ședințele Guvernului se convoacă și sunt conduse de primul-ministru. Guvernul se întrunește săptămânal sau ori de câte ori este nevoie, pentru a dezbate problemele politicii interne și externe sau aspecte de conducere generală a administrației publice.[32] Agenda de lucru a ședinței Guvernului cuprinde:

  • proiecte de acte normative (proiecte de lege, proiecte de ordonanțe și de hotărâri)
  • rapoarte
  • note, note-mandat
  • memorandumuri
  • puncte de vedere
  • informări și alte documente, în funcție de necesități și de solicitări

Agenda de lucru a Guvernului este structurată în două părți și poate conține și liste suplimentare, cu aprobarea prim-ministrului.[32]

Guvernul adoptă hotărâri și ordonanțe (simple și de urgență). Hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor. Ordonanțele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele și în condițiile prevăzute de aceasta.[32]

Circuitul decizional

Circuitul procesului decizional al proiectelor de documente de politici publice și al proiectelor de acte normative este structurat în două etape:[32]

  1. reuniunea pregătitoare a ședinței Guvernului, care asigură coordonarea procesului de elaborare, consultare și avizare pentru documentele de politici publice și acte normative la nivel interministerial;
  2. ședința Guvernului, care marchează încheierea procesului decizional, prin adoptarea/aprobarea sau respingerea acestor proiecte.

Legea avertizorului public (nr. 571 din 2004) permite oricărui angajat de la stat să reclame ilegalitățile comise în cadrul instituției respective și îi asigură protecția.[33]

Tabel cronologic al prim-miniștrilor României după 1989

[modificare | modificare sursă]

Această cronologie conține toți prim-miniștrii (fie în puteri depline, fie interimari) care au activat în perioada postcomunistă (mai precis de la data de 26 decembrie 1989 și până în prezent).

Marcel CiolacuCătălin PredoiuNicolae CiucăFlorin CîțuNicolae CiucăLudovic OrbanViorica DăncilăMihai FiforMihai TudoseSorin GrindeanuDacian CioloșSorin CîmpeanuVictor PontaMihai Răzvan UngureanuCătălin PredoiuEmil BocCălin Popescu-TăriceanuEugen BejinariuAdrian NăstaseMugur IsărescuAlexandru AthanasiuRadu VasileGavril DejeuVictor CiorbeaNicolae VăcăroiuTheodor StolojanPetre Roman
  1. ^ Codul Administrativ, art. 16 (1)
  2. ^ Codul administrativ, art. 14
  3. ^ Constituția României, art. 103
  4. ^ Constituția României, art. 89
  5. ^ Constituția României, art. 104
  6. ^ Codul Administrativ, art. 17 (2)
  7. ^ a b „Obiective”. Guvernul României. 
  8. ^ Legea nr. 90/2001, art. 11
  9. ^ Constituția României, art. 91
  10. ^ Constituția României, art. 123
  11. ^ Constituția României, art. 111
  12. ^ Codul Administrativ, art. 14, (2)
  13. ^ Constituția României, articolul 91 (2)
  14. ^ Constituția României, art. 112
  15. ^ Constituția României, art. 113
  16. ^ Constituția României, art. 115
  17. ^ Bădescu, 2023, p. 67
  18. ^ Codul administrativ, articolul 15
  19. ^ Codul Administrativ, art. 17
  20. ^ Legea nr. 90/2001, art. 3
  21. ^ Legea nr. 90/2001, art. 54
  22. ^ Codul Administrativ, art. 18
  23. ^ Legea nr. 90/2001, art. 20
  24. ^ a b c d e f g h i „Aparatul de lucru al Guvernului”. Guvernul României. 
  25. ^ Legea nr. 90/2001, art. 34
  26. ^ Ministere, gov.ro
  27. ^ Decretul nr. 857/2015 pentru numirea Guvernului României
  28. ^ „Număr salariați bugetari”. Ministerul Finanțelor. Accesat în 19 august 2024.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  29. ^ a b c Legea nr. 90/2001, art. 30
  30. ^ Prefectii nu vor mai fi membri de partid, 14 decembrie 2005, HotNews.ro, accesat la 11 iulie 2011
  31. ^ Prefectii nu vor mai fi membri de partid, 14 decembrie 2005, HotNews.ro, accesat la 11 iulie 2011
  32. ^ a b c d „Procesul legislativ”. Guvernul României. 
  33. ^ Legea nr. 571/2004 Arhivat în , la Wayback Machine., legislatie.resurse-pentru-democratie.org, accesat la 23 septembrie 2016

Legături externe

[modificare | modificare sursă]