Ministerul Public

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Flag of Romania.svg
România
Autoritatea legislativă în România:
Parlament format din:
Camera Deputaților
Senat
Autoritatea executivă în România:
Președintele
Guvernul
Autoritatea judecătorească în România:
Înalta Curte de Casație și Justiție
Curțile de apel
Tribunalele
Judecătoriile
Consiliul Superior al Magistraturii
Ministerul Public
Sursa: Constituția României

Ministerul Public este constituit din totalitatea unităților de parchet din țară și reprezintă, alături de instanțe, autoritatea judecătorească în România.

I. ISTORIC[modificare | modificare sursă]

1. Originea sintagmei ”Ministerul Public”[modificare | modificare sursă]

Ministerul Public reprezintă, în cadrul sistemului jurisdicțional, o singularitate a țărilor de drept romano-germanic, având ca arhetip modelul francez, cu o tradiție care urcă până la domnia regelui Filip al IV-lea (zis „cel Frumos”, 1285-1341). Păzitori ai drepturilor regale și apărători ai interesului public, însărcinați cu urmărirea infractorilor și cu protecția celor slabi, „oamenii regelui” au exercitat până la Revoluția Franceză din 1789 un Minister Public pe care reformele napoleoniene l-au preluat și perpetuat până în zilele noastre. Sintagma „Minister Public” prezintă un dublu înțeles. Pe de o parte, ea desemnează ansamblul magistraților însărcinați de către societate să exercite acțiunea publică; pe de o altă parte, expresia privește magistratul care, în ședința de judecată, reprezintă statul, societatea. Acești magistrați constituie, pe lângă jurisdicțiile represive (instanțe), ceea ce se denumește astăzi ”parchetul”. Originea termenului de ”parchet” rămâne controversată. Într-una dintre variante, termenul ar fi început să fie utilizat întrucât procurorul regelui (reprezentantul său în ședințele de judecată, ce era în ultimă instanță apărătorul statului), în cadrul ședințelor de judecată, își exercita rolul său pe parchetul sălii de ședință, și nu pe estrada rezervată tribunalului. Din această diferență a rezultat și expresia „magistratura în picioare”, înfăptuită de procurori, în contrapondere cu „magistratura de scaun”, ce-i desemnează pe judecători. Indiferent de originea ce-i este atribuită, ”Ministerul Public” avea înțelesul de „corp aparte”, fiind produsul sistemului jurisdicțional francez, această instituție neregăsindu-se nici în dreptul roman, nici în celelalte sisteme judiciare antice și medievale.

2. Ministerul Public din România[modificare | modificare sursă]

În România, Ministerul Public este parte a autorității judecătorești, iar apariția sa este strâns legată de cea a instanței supreme sub formula Înaltei Curți de Casație și Justiție, concepută ca un element principal al statului unitar român modern, de tip european. Înalta Curte de Casație și Justiție a fost instalată la 15/28 martie 1862, dată fixată prin decretul domnesc al lui Alexandru Ioan Cuza, care a desemnat componența primei Curți de Casație și Justiție a României și a primului său Parchet. Primul procuror general a fost Mihail Kogălniceanu, care însă nu a acceptat demnitatea, demisionând a doua zi. Ulterior, funcția a fost ocupată de numeroase personalități ale dreptului și culturii românești.[1]

Prin Legea de organizare judiciară din 9 iulie 1865, Ministerul Public a fost organizat după principiile stabilite în Franța, țara de origine a instituției. Conform acestei legi, procurorii erau organizați în parchete pe lângă instanțele judecătorești, cu misiunea de a reprezenta societatea, de a supraveghea respectarea legilor în activitatea judiciară și executarea hotărârilor. După Marea Unire din 1918, principiile organizării judiciare astfel legiferate au fost extrapolate la nivelul întregii țări. După 1945, ca urmare a schimbărilor politice majore, organizarea judecătorească a intrat sub influența modelului sovietic. Primul pas l-a constituit Decretul nr. 2 din 22 aprilie 1948 privind organizarea și funcționarea Parchetului, prin care s-a stipulat că principala sarcină a acestei instituții era vegherea la urmărirea și pedepsirea crimelor împotriva ordinii și libertății democratice a intereselor economice, independenței naționale și suveranității statului român. Subordonarea politică a sistemului judiciar a fost desăvârșită prin Legea nr. 6/1952 pentru înființarea și organizarea Procuraturii, prin care a fost eliminată sintagma „Ministerul Public” Procuratura, ce a fost înlocuit cu ”Procuratura”. Noua instituție era subordonată exclusiv organului suprem al puterii de stat și Consiliului de Miniștri, iar procurorul general era numit de Marea Adunare Națională. Prin legea respecticvă, Procuratura Generală a fost înființată ca aparat central de conducere a tuturor unităților de procuratură din țară. Odată cu adoptarea Legii nr. 60/1968 pentru organizarea și funcționarea Procuraturii, a Codului penal și a Codului de procedură penală, au fost însă reintroduse în legislație unele principii procesual penale europene, stipulându-se că atribuțiile organelor procuraturii se exercitau numai în baza legii și a dispozițiilor organelor ierarhic superioare. Căderea regimului comunist a adus, în mod firesc, schimbări majore în sistemul judiciar românesc, în primul rând prin noua Constituție a României, din decembrie 1991, modificată și completată în 2003. Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, ce a intrat în vigoare la 1 iulie 1993, în conformitate cu prevederile constituționale din 1991, a reintrodus termenul de „Minister Public", punând bazele organizării și funcționării noii instituții. Printre prevederile cele mai importante s-au numărat recunoașterea calității de magistrat pentru procuror și statuarea dreptului acestuia la stabilitate în funcție. De asemenea, prin prin această lege a fost eliminată atribuția de supraveghere generală a procurorilor, păstrându-li-se numai atribuțiile judiciare. Reformarea legislației a continuat în 1996, când a fost eliminată denumirea de Parchet General și a fost instituită funcția de procuror general al parchetului de pe lângă curtea de apel. Prin revizuirea legii fundamentale în anul 2003 s-a întărit locul „Autorității judecătorești” ca putere în stat și, implicit, rolul Ministerului Public și statutul procurorului. În cadrul procesului de pregătire a aderării la Uniunea Europeană, revizuirea a fost urmată de înlocuirea Legii nr. 92/1992 cu Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraților (denumire modificată în 2005 prin înlocuirea termenului „magistrați” cu „judecători și procurori”), Legea nr. 304 din 28 mai 2004 privind organizarea judiciară și Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii [2], legi prin care s-a urmărit reformarea justiției. Prin acestea s-a consfințit independența procurorului în soluțiile pe care le dispune, iar cariera magistratului a trecut în competența Consiliului Superior al Magistraturii, fiind reglementate, totodată, și noile structuri specializate de combatere a corupției și crimei organizate. În prezent, sunt în curs de adoptare modificări controversate [3] la legile mai sus menționate, denumite generic ”legile justiției”.

II. ATRIBUȚII[modificare | modificare sursă]

1. Prevederi constituționale – principii[modificare | modificare sursă]

Ministerul Public este definit în Constituția României [4], în Titlul III, Capitolul VI (art. 124 – 134), intitulat ”Autoritatea judecătorească”. Legea fundamentală statuează că, alături de instanțe, Ministerul Public este parte componentă a autorității judecătorești. Atribuțiile Ministerului Public în ansamblul arhitectural al statului sunt precizat în art. 131 din Constituție, intitulat ”Rolul Ministerului Public”:

  1. În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societății și apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor.
  2. Ministerul Public își exercită atribuțiile prin procurori constituiți în parchete, în condițiile legii.
  3. Parchetele funcționează pe lângă instanțele de judecată, conduc și supraveghează activitatea de cercetare penală a poliției judiciare, în condițiile legii”.

Activitatea procurorilor, prin care Ministerul Public își exercită atribuțiile, este reglementată în art. 132 din legea fundamentală, intitulat ”Statutul procurorilor”:

  • LEGALITATEA, ca principiu ce fundamentează activitatea procurorilor, presupune că, în vederea protejării unui interes public, aceștia trebuie să acționeze în modul și prin mijloacele prevăzute de lege ori de câte ori sunt întrunite condițiile. Procurorii nu pot acționa decât în Iimitele competențelor lore, prin mijloacele și în cazurile stabilite prin dispozițiile legale. Cu alte cuvinte, își exercită atribuțiile numai în temeiul legii. Misiunea specifică de esență a Ministerului Public este asigurarea respectării legii.
  • IMPARȚIALITATEA, al doilea principiu din enumerarea legiuitorului constituant, trebuie înțeles în cheia prevederilor art. 16 din Constituție care statuează că "Nimeni nu este mai presus de lege". Procurorii sunt reprezentanți ai întregii societăți, apără ordinea de drept, drepturile și libertăților cetățenilor și în activitatea lor nu le este permis să țină cont de calitatea persoanelor cercetate. Totodată, ei trebuie să se asigure că acest principiu este respectat și de cei a căror activitate o supraveghează.
  • SUBORDONAREA IERARHICĂ, probabil cel mai dezbătut principiu al activității Ministerului Public, se concretizează în aceea că procurorii din fiecare parchet sunt subordonați conducătorului acelui parchet, iar acesta din urmă este subordonat conducătorului parchetului ierarhic superior din aceeași circumscripție teritorială. Dispozițiile procurorului ierarhic superior sunt obligatorii pentru procurorii din subordine, în limitele respectării legii. În soluțiile dispuse însă procurorul este independent, în condițiile prevăzute de lege. În cazul dispozițiilor contrare legii, procurorul ierarhic superior poate să îndeplinească oricare dintre atribuțiile procurorilor din subordine și, în plus, să suspende ori să infirme actele și dispozițiile contrare legii.

2. Atribuțiile procurorilor[modificare | modificare sursă]

Atribuțiile procurorilor sunt prevăzute în Capitolul II, Secțiunea a 5-a din Codul de procedură penală [5] , care la art. 55 alin. 2 stipulează că ”procurorii sunt constituiți în parchete care funcționează pe lângă instanțele judecătorești și își exercită atribuțiile în cadrul Ministerului Public”, atribuțiile acestora în cadrul procesului penal fiind enumerate în art. 55 alin. 3:

  • supraveghează sau efectuează urmărirea penală;
  • sesizează judecătorul de drepturi și libertăți și instanța de judecată;
  • exercită acțiunea penală;
  • exercită acțiunea civilă, în cazurile prevăzute de lege:
  • încheie acordul de recunoaștere a vinovăției, în condițiile legii;
  • formulează și exercită contestațiile și căile de atac prevăzute de lege împotriva hotărârilor judecătorești;
  • orice alte atribuții prevăzute de lege.

3. Competența procurorilor[modificare | modificare sursă]

Ca și atribuțiile, competența procurorilor este stipulată în Codul de procedură penală, la art. 56, potrivit căruia:

(1). Procurorul conduce și controlează nemijlocit activitatea de urmărire penală a poliției judiciare și a organelor de cercetare penală speciale, prevăzute de lege. De asemenea, procurorul supraveghează ca actele de urmărire penală să fie efectuate cu respectarea dispozițiilor legale.
(2). Procurorul poate să efectueze orice act de urmărire penală în cauzele pe care le conduce și le supraveghează.
(3) Urmărirea penală se efectuează, în mod obligatoriu, de către procuror:
a. în cazul infracțiunilor pentru care competența de judecată în primă instanță aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție sau curții de apel;
b. în cazul infracțiunilor prevăzute la art. 188-191, art. 257,art. 276,art. 277,art. 279,art. 280-283 și art. 289-294 din Codul penal;
c. în cazul infracțiunilor săvârșite cu intenție depășită, care au avut ca urmare moartea unei persoane;
d. în cazul infracțiunilor pentru care competența de a efectua urmărirea penală aparține Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sau Direcției Naționale Anticorupție;
e. în alte cazuri prevăzute de lege.
(4) Urmărirea penală în cazul infracțiunilor săvârșite de militari se efectuează, în mod obligatoriu, de procurorul militar.
(5) Procurorii militari din cadrul parchetelor militare sau secțiilor militare ale parchetelor efectuează urmărirea penală potrivit competenței parchetului din care fac parte, față de toți participanții la săvârșirea infracțiunilor comise de militari, urmând a fi sesizată instanța competentă potrivit art. 44.
(6) Este competent să efectueze ori, după caz, să conducă și să supravegheze urmărirea penală procurorul de la parchetul corespunzător instanței care, potrivit legii, judecă în primă instanță cauza cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel.”

Când anumite acte de urmărire penală trebuie să fie efectuate în afara razei teritoriale în care se face urmărirea, procurorul sau, după caz, organul de cercetare penală poate să le efectueze el însuși ori procurorul poate dispune efectuarea lor prin comisie rogatorie sau prin delegare, potrivit art. 59 din Codul de referitor la extinderea competenței teritoriale. În cazurile urgente, conform art. 60 din Cod, ”procurorul sau organul de cercetare penală, după caz, este obligat să efectueze actele de urmărire penală care nu suferă amânare, chiar dacă acestea privesc o cauză care nu este de competența acestuia. Lucrările efectuate în astfel de cazuri se trimit, de îndată, procurorului competent”.

III. STRUCTURĂ[modificare | modificare sursă]

În actuala reglementare privind sistemul judiciar,[6] arhitectura Ministerului Public este reprezentată de o structură piramidală, în vârf fiind situat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (a cărui denumire anterioară era Parchetul General). Pe celelalte trei nivele se situează, în ordine descendentă, parchetele de pe lângă curțile de apel (în număr de 15), parchetele de pe lângă tribunale (în număr de 42) și parchetele de pe lângă judecătorii (în număr de 188). În cadrul fiecărui parchet funcționează un colegiu de conducere, iar în funcție de rangul ierarhic și dimensiunea parchetului, conducătorul acestuia poate fi ajutat de unul sau mai mulți adjuncți.

Structura Ministerului Public - unități de parchet.jpg

Pe lângă fiecare instanță militară funcționează câte un parchet militar. Un loc aparte în Ministerul Public îl au parchetele militare care, ca urmare a intrării în vigoare a noului Cod de procedură penală, cu modificările și completările aduse prin Legea de punere în aplicare nr. 255/2013, sunt următoarele:

  • parchetele militare de pe lângă tribunalele militare, situate în București, Cluj Napoca, Iași și Timișoara;
  • Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel București.
Organizarea parchetelor militare.jpg

A. PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE[modificare | modificare sursă]

Este condus de un procuror general [7] (ce este în mod implicit și cel care conduce Ministerul Public), ajutat de un prim-procuror general adjunct și de un procuror general adjunct. În cadrul acestei unități de parchet funcționează un colegiu de conducere, care hotărăște asupra problemelor generale ale Ministerului Public. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este organizat în direcții, secții, servicii și birouri. Două dintre structuri - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) [8] și Direcția Națională Anticorupție (DNA)[9], datorită competenței specializate și a structurii lor complexe, au personalitate juridică și propriile legi de funcționare. Secțiile operative ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt Secția de urmărire penală și criminalistică și Secția parchetelor militare, în aceasta din urmă desfășurându-și activitatea procurori militari. Potrivit Regulamentului de organizare a parchetelor, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este format din următoarele structuri:

I. DIRECȚIA DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ȘI TERORISM (DIICOT)
II. DIRECȚIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE (DNA)
III. SECȚIA DE URMĂRIRE PENALĂ ȘI CRIMINALISTICĂ
IV. SECȚIA PARCHETELOR MILITARE
V. SECȚIA JUDICIARĂ
VI. SECȚIA DE RESURSE UMANE ȘI DOCUMENTARE
VII. SERVICIUL DE ÎNDRUMARE ȘI CONTROL
VIII. SERVICIUL TEHNIC
IX. SERVICIUL DE COOPERARE JUDICIARĂ INTERNAȚIONALĂ, RELAȚII INTERNAȚIONALE ȘI PROGRAME
X. SERVICIUL DE DOCUMENTE CLASIFICATE
XI. SERVICIUL DE TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI
XII. BIROUL DE INFORMARE ȘI RELAȚII PUBLICE
XIII. BIROUL JURIDIC
XIV. DEPARTAMENTUL ECONOMICO-FINANCIAR ȘI ADMINISTRATIV
XV. DIRECȚIA DE AUDIT PUBLIC INTERN
XVI. UNITATEA DE MANAGEMENT AL PROIECTELOR

B. PARCHETELE DE PE LÂNGĂ CURȚILE DE APEL[modificare | modificare sursă]

În cadrul Ministerului Public există 15 unități de parchet ce funcționează pe lângă cele 15 curți de apel din țară, aceste unități de parchet având personalitate juridică și fiind conduse de procurori generali. Parchetele de pe lângă curțile de apel sunt următoarele:

  1. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba
  2. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău
  3. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov
  4. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București
  5. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj
  6. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța
  7. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova
  8. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați
  9. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași
  10. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea
  11. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești
  12. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești
  13. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava
  14. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Tg.Mureș
  15. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara


C. PARCHETELE DE PE LÂNGĂ TRIBUNALE[modificare | modificare sursă]

În total există 42 de parchete ce funcționează pe lângă cele 42 de tribunale, câte unul în fiecare județ al României, precum și unul în București. Parchetele de pe lângă tribunale au personalitate juridică, sunt conduse de prim-procurori și se subordonează unui parchet de pe lângă o curte de apel, astfel:

1. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia:
1.1 Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba
1.2. Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu
1.3. Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara
2. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău:
2.1. Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău
2.2. Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamț
3. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov:
3.1 Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov
3.1 Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna
4. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București:
4.1 Parchetul de pe lângă Tribunalul București
4.1Parchetul de pe lângă Tribunalul Ilfov
4.3 Parchetul de pe lângă TribunalCălărași
4.4 Parchetul de pe lângă Tribunal Giurgiu
4.5 Parchetul de pe lângă Tribunal Ialomița
4.6 Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman
5. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj:
5.1 Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj
5.2 Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureș
5.3 Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud
5.4 Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj
6. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța:
6.1 Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța
6.2 Parchetul de pe lângă Tribunalul Tulcea
7. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova:
7.1 Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj
7.2 Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj
7.3 Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți
7.4 Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt
8. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați:
8.1 Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați
8.2 Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila
8.3 Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea
9. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași:
9.1 Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași
9.2 Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui
10. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea:
10.1 Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor
10.2 Parchetul de pe lângă Tribunalul Satu Mare
11. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești:
11.1 Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș
11.2 Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea
12. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești:
12.1 Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova
12.2 Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmbovița
12.3 Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău
13. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava:
13.1 Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava
13.2 Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani
14. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Tg.Mureș:
14.1 Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureș
14.2 Parchetul de pe lângă Tribunalul Harghita
15. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara:
15.1 Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș
15.2 Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad
15.3 Parchetul de pe lângă Tribunalul Caraș-Severin

D. PARCHETELE DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORII[modificare | modificare sursă]

Sunt unități de parchet fără personalitate juridică.

1. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia:
1.1 Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba
Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia
Parchetul de pe lângă Judecătoria Aiud
Parchetul de pe lângă Judecătoria Blaj
Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpeni
Parchetul de pe lângă Judecătoria Sebeș
1.2 Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu
Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu
Parchetul de pe lângă Judecătoria Mediaș
Parchetul de pe lângă Judecătoria Agnita
Parchetul de pe lângă Judecătoria Săliște
Parchetul de pe lângă Judecătoria Avrig
1.3 Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara
Parchetul de pe lângă Judecătoria Deva
Parchetul de pe lângă Judecătoria Petroșani
Parchetul de pe lângă Judecătoria Hunedoara
Parchetul de pe lângă Judecătoria Brad
Parchetul de pe lângă Judecătoria Orăștie
Parchetul de pe lângă Judecătoria Hațeg
2. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău:
2.1. Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău
Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău
Parchetul de pe lângă Judecătoria Onești
Parchetul de pe lângă Judecătoria Moinești
Parchetul de pe lângă Judecătoria Buhuși
Parchetul de pe lângă Judecătoria Podu Turcului
2.2. Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamț
Parchetul de pe lângă Judecătoria Piatra Neamț
Parchetul de pe lângă Judecătoria Roman
Parchetul de pe lângă Judecătoria Tg. Neamț
Parchetul de pe lângă Judecătoria Bicaz
3. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov:
3.1 Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov
Parchetul de pe lângă Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov
Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov
Parchetul de pe lângă Judecătoria Făgăraș
Parchetul de pe lângă Judecătoria Rupea
Parchetul de pe lângă Judecătoria Zărnești
3.2 Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna
Parchetul de pe lângă Judecătoria Sf. Gheorghe
Parchetul de pe lângă Judecătoria Tg. Secuiesc
Parchetul de pe lângă Judecătoria Întorsura Buzăului
4. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București:
4.1 Parchetul de pe lângă Tribunalul București
Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1
Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2
Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3
Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4
Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5
Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6
4.2 Parchetul de pe lângă Tribunalul Ilfov
Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea
Parchetul de pe lângă Judecătoria Cornetu
4.3 Parchetul de pe lângă Tribunalului Călărași
Parchetul de pe lângă Judecătoria Călărași
Parchetul de pe lângă Judecătoria Oltenița
Parchetul de pe lângă Judecătoria Lehliu Gară
4.4 Parchetul de pe lângă Tribunalului Giurgiu
Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu
Parchetul de pe lângă Judecătoria Bolintin Vale
4.5 Parchetul de pe lângă Tribunalului Ialomița
Parchetul de pe lângă Judecătoria Slobozia
Parchetul de pe lângă Judecătoria Urziceni
Parchetul de pe lângă Judecătoria Fetești
4.7 Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman
Parchetul de pe lângă Judecătoria Alexandria
Parchetul de pe lângă Judecătoria Roșiorii de Vede
Parchetul de pe lângă Judecătoria Turnu Măgurele
Parchetul de pe lângă Judecătoria Videle
Parchetul de pe lângă Judecătoria Zimnicea
5. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj:
5.1 Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj
Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj Napoca
Parchetul de pe lângă Judecătoria Gherla
Parchetul de pe lângă Judecătoria Huedin
Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda
Parchetul de pe lângă Judecătoria Dej
5.2 Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureș
Parchetul de pe lângă Judecătoria Baia Mare
Parchetul de pe lângă Judecătoria Vișeu de Sus
Parchetul de pe lângă Judecătoria Tg. Lăpuș
Parchetul de pe lângă Judecătoria Dragomirești
Parchetul de pe lângă Judecătoria Sighetu Marmației
5.3 Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud
Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistrița
Parchetul de pe lângă Judecătoria Năsăud
Parchetul de pe lângă Judecătoria Beclean
5.4 Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj
Parchetul de pe lângă Judecătoria Zalău
Parchetul de pe lângă Judecătoria Jibou
Parchetul de pe lângă Judecătoria Șimleu Silvaniei
6. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța:
6.1 Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța
Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța
Parchetul de pe lângă Judecătoria Medgidia
Parchetul de pe lângă Judecătoria Mangalia
Parchetul de pe lângă Judecătoria Hârșova
6.2 Parchetul de pe lângă Tribunalul Tulcea
Parchetul de pe lângă Judecătoria Tulcea
Parchetul de pe lângă Judecătoria Babadag
Parchetul de pe lângă Judecătoria Măcin
7. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova:
7.1 Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj
Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova
Parchetul de pe lângă Judecătoria Băilești
Parchetul de pe lângă Judecătoria Calafat
Parchetul de pe lângă Judecătoria Segarcea
Parchetul de pe lângă Judecătoria Filiași
7.2 Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj
Parchetul de pe lângă Judecătoria Tg. Jiu
Parchetul de pe lângă Judecătoria Tg. Cărbunești
Parchetul de pe lângă Judecătoria Novaci
Parchetul de pe lângă Judecătoria Motru
7.3 Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți
Parchetul de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin
Parchetul de pe lângă Judecătoria Strehaia
Parchetul de pe lângă Judecătoria Vânju Mare
Parchetul de pe lângă Judecătoria Orșova
Parchetul de pe lângă Judecătoria Baia de Aramă
7.4 Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt
Parchetul de pe lângă Judecătoria Slatina
Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal
Parchetul de pe lângă Judecătoria Corabia
Parchetul de pe lângă Judecătoria Balș
8. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați:
8.1 Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați
Parchetul de pe lângă Judecătoria Galați
Parchetul de pe lângă Judecătoria Tecuci
Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu-Bujor
Parchetul de pe lângă Judecătoria Liești
8.2 Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila
Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila
Parchetul de pe lângă Judecătoria Făurei
Parchetul de pe lângă Judecătoria Însurăței
8.3 Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea
Parchetul de pe lângă Judecătoria Focșani
Parchetul de pe lângă Judecătoria Panciu
Parchetul de pe lângă Judecătoria Adjud
9. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași:
9.1 Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași
Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași
Parchetul de pe lângă Judecătoria Pașcani
Parchetul de pe lângă Judecătoria Hârlău
Parchetul de pe lângă Judecătoria Răducăneni
9.2 Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui
Parchetul de pe lângă Judecătoria Vaslui
Parchetul de pe lângă Judecătoria Bârlad
Parchetul de pe lângă Judecătoria Huși
10. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea:
10.1 Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor
Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea
Parchetul de pe lângă Judecătoria Beiuș
Parchetul de pe lângă Judecătoria Aleșd
Parchetul de pe lângă Judecătoria Marghita
Parchetul de pe lângă Judecătoria Salonta
10. 2 Parchetul de pe lângă Tribunalul Satu Mare
Parchetul de pe lângă Judecătoria Satu Mare
Parchetul de pe lângă Judecătoria Carei
Parchetul de pe lângă Judecătoria Negrești Oaș
11. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești:
11.1 Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș
Parchetul de pe lângă Judecătoria Pitești
Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpulung
Parchetul de pe lângă Judecătoria Curtea de Argeș
Parchetul de pe lângă Judecătoria Costești
Parchetul de pe lângă Judecătoria Topoloveni
11.2 Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea
Parchetul de pe lângă Judecătoria Râmnicu Vâlcea
Parchetul de pe lângă Judecătoria Drăgășani
Parchetul de pe lângă Judecătoria Horezu
Parchetul de pe lângă Judecătoria Brezoi
Parchetul de pe lângă Judecătoria Bălcești
12. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești:
12.1 Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova
Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiești
Parchetul de pe lângă Judecătoria Mizil
Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpina
Parchetul de pe lângă Judecătoria Sinaia
Parchetul de pe lângă Judecătoria Vălenii de Munte
12.2 Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmbovița
Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgoviște
Parchetul de pe lângă Judecătoria Găești
Parchetul de pe lângă Judecătoria Pucioasa
Parchetul de pe lângă Judecătoria Moreni
Parchetul de pe lângă Judecătoria Răcari
12.3 Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău
Parchetul de pe lângă Judecătoria Buzău
Parchetul de pe lângă Judecătoria Râmnicu Sărat
Parchetul de pe lângă Judecătoria Pătârlagele
Parchetul de pe lângă Judecătoria Pogoanele
13. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava:
13.1 Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava
Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava
Parchetul de pe lângă Judecătoria Fălticeni
Parchetul de pe lângă Judecătoria Rădăuți
Parchetul de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei
Parchetul de pe lângă Judecătoria Gura Humorului
Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc
13.2 Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani
Parchetul de pe lângă Judecătoria Botoșani
Parchetul de pe lângă Judecătoria Darabani
Parchetul de pe lângă Judecătoria Dorohoi
Parchetul de pe lângă Judecătoria Săveni
14. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Tg.Mureș:
14.1 Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureș
Parchetul de pe lângă Judecătoria Tg. Mureș
Parchetul de pe lângă Judecătoria Luduș
Parchetul de pe lângă Judecătoria Târnăveni
Parchetul de pe lângă Judecătoria Sighișoara
Parchetul de pe lângă Judecătoria Reghin
14.2 Parchetul de pe lângă Tribunalul Harghita
Parchetul de pe lângă Judecătoria Miercurea -Ciuc
Parchetul de pe lângă Judecătoria Odorheiu Secuiesc
Parchetul de pe lângă Judecătoria Toplița
Parchetul de pe lângă Judecătoria Gheorgheni
15. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara:
15.1 Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș
Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara
Parchetul de pe lângă Judecătoria Lugoj
Parchetul de pe lângă Judecătoria Sânnicolau Mare
Parchetul de pe lângă Judecătoria Deta
Parchetul de pe lângă Judecătoria Făget
15.2 Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad
Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad
Parchetul de pe lângă Judecătoria Ineu
Parchetul de pe lângă Judecătoria Lipova
Parchetul de pe lângă Judecătoria Gurahonț
Parchetul de pe lângă Judecătoria Chișineu Criș
15.3 Parchetul de pe lângă Tribunalul Caraș-Severin
Parchetul de pe lângă Judecătoria Reșița
Parchetul de pe lângă Judecătoria Caransebeș
Parchetul de pe lângă Judecătoria Oravița
Parchetul de pe lângă Judecătoria Moldova Nouă

Note[modificare | modificare sursă]