Sari la conținut

Gara Brașov

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Gara Brașov
Informații generale
AdresăBulevardul Gării 1A
Coordonate45°39′40″N 25°36′49″E ({{PAGENAME}}) / 45.6612°N 25.6135°E
LiniiMagistrala CFR 200
Magistrala CFR 300
Magistrala CFR 400
Calea ferată Brașov–Zărnești
Calea ferată Brașov–Făgăraș
Calea ferată Ploiești–Brașov
Calea ferată Teiuș–Brașov  Modificați la Wikidata
OperatoriCFR Călători
Regio Călători  Modificați la Wikidata
Gări adiacentegara Pavilion CFR Brașov Triaj
gara Bartolomeu
gara Dârste
gara Stupini[*]​  Modificați la Wikidata
Troleibuze: 8 Autobuze: 4, 23, 23B, 25, 29, 32, 35, 40, 17B, 37, 51, 34B.
Peroane7  Modificați la Wikidata
Istoric
Deschisă  Modificați la Wikidata
Reconstruită1961
Electrificată9 iunie 1963 (probe)
9 decembrie 1965 (folosire oficială)
Alte informații
ProprietarCompania Naţională de Căi Ferate[*]​  Modificați la Wikidata
AdministratorCompania Naţională de Căi Ferate[*]​  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Melodia ce precede anunțurile din Gara Brașov

Gara Brașov este cea mai importantă gară din acest oraș, precum și din centrul țării, de aici plecând trenuri în 7 direcții.

Istoric

[modificare | modificare sursă]

În ziua de 30 martie 1873 a fost inaugurată prima gară din Brașov odată cu linia de cale ferată Sighișoara – Brașov, finalizându-se astfel linia Budapesta – Oradea – Cluj – Teiuș - Sighișoara – Brașov.[1] Gara era o clădire austeră, cu parter pentru birouri și etaj pentru locuințele de serviciu ale angajaților, situată paralel cu drumul Hărmanului (actuala stradă a Hărmanului), vizavi de fosta Rafinărie. În anul 1906 gara a fost extinsă lateral cu două aripi simetrice.[2]

În 1879 a fost inaugurată linia de cale ferată Brașov – Predeal – Ploiești - București, prima linie transcarpatică din România,[3] iar în 1891 a fost deschisă linia Brașov – Zărnești. Cu ocazia acestei inaugurări au fost înființate gările Bartolomeu (în Brașovechi) și mica stație Suburbiu, desființată apoi în anul 1961.[2]

În timpul primului război mondial, gara a suferit numeroase avarii, a fost apoi refăcută, dar în timpul celui de-al doilea război mondial a fost din nou afectată. Pe 16 aprilie 1944 a fost incendiată și distrusă de bombardamentele americane. Refăcută din nou, a fost înlocuită în anul 1962 cu o nouă construcție pe un amplasament aflat la 1,5 km nord de gara veche, în zona uzinei Tractorul.

Tot în aceeași perioadă, la începutul anilor ‘60, a fost electrificată linia de cale ferată Brașov - București. La 1 august 1963, a fost inaugurată festiv circulația primei locomotive electrice, pe tronsonul Brașov - Predeal, prima cale ferată cu ecartament normal electrificată din țară.[4]

Prezentare generală

[modificare | modificare sursă]

Gara actuală a fost construită între 1960 și 1961 (și inaugurată în anul 1962), înlocuind vechea gară din Brașov, după un proiect al arhitecților Florin Ionescu și Teonicu Săvulescu[5].

De asemenea în municipiul Brașov mai sunt trei alte gări (Bartolomeu, Dârste și Triaj) și două halte (Halta Triaj, Halta Stupini). La momentul actual Gara Brașov este una dintre cele mai tranzitate gări din România, fiind la intersecția principalelor magistrale de cale ferată din România.

În fiecare zi prin această gară trec peste 150 de trenuri de călători și numeroase trenuri de marfă. Aceste trenuri operează în traficul național și internațional. Din Gara Brașov pleacă și sosesc trenuri în toată România, dar și în afara țării, cum ar fi: Budapesta, Viena, München, Praga, Bratislava, Cracovia.

În ceea ce privește transportul de pasageri aici operează trenuri ale Căilor Ferate Române, Regio-Trans, iar la transportul de marfă în special firma Grup Feroviar Român (GFR).

Sunetul care precedă anunțurile efectuate prin stația de amplificare a gării reprezinta câteva note din opereta Crai Nou de Ciprian Porumbescu.

Linii de cale ferată

[modificare | modificare sursă]

Linii pe care operează CFR:

Liniile închiriate de către CFR, pe care operează Regio-Trans sunt Brașov - Zărnești, Brașov - Întorsura Buzăului si Brasov -Sfantu Gheorghe - Tg. Secuiesc - Bretcu.

Trenuri internaționale

[modificare | modificare sursă]

Din Brașov pleacă zilnic două trenuri Intercity spre Budapest Keleti via Oradea, și trei via Arad. Dintre acestea din urmă unul singur are vagoane pentru Wien Hauptbahnhof.

Așezare

[modificare | modificare sursă]

Gara Brașov este deservită de numeroase linii ale transportului în comun din Brașov, și în același timp este lângă autogara principală din Brașov.

Galerie

[modificare | modificare sursă]

Distanțe față de alte orașe (gări) din România

[modificare | modificare sursă]

Legături externe

[modificare | modificare sursă]

Referințe

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Brașovul în cincisprezece dimensiuni; Comitetul județean de cultură și artă Brașov, 1969, p.69
  2. ^ a b „La Brașov, trenul vine din 1873”. Brașovul Tău. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ Brașovul în cincisprezece dimensiuni; Comitetul județean de cultură și artă Brașov, 1969, p.70
  4. ^ Brașovul în cincisprezece dimensiuni; Comitetul județean de cultură și artă Brașov, 1969, p.72
  5. ^ Paul SMARANDESCU Architecte, à SINAIA (ROUMANIE) - Articles sur l'activité de l'architecte et urbaniste Paul SMARANDESCU de Sinaia à Balcic, en Roumanie entre les deux guerres...[nefuncțională]
v • d • m
Magistrala CFR 400
Brașov – Pavilion CFR Brașov Triaj – Hărman – Ilieni – Prejmer – Chichiș – Ozun – Sfântu Gheorghe – Arcuș – Bodoc – Malnaș – Malnaș Băi – Bicsadu Oltului – Băile Tușnad – Tușnad Sat – Vrabia – Sânsimion – Sântimbru Ciuc – Sâncrăieni – Miercurea Ciuc – Siculeni – Racu – Mădăraș Ciuc – Dănești – Cârțani – Tomești – Izvoru Oltului – Sândominic – Izvoru Mureșului – Voșlăbeni – Șugău – Valea Strâmbă – Gheorgheni – Lăzarea – Ditrău – Subcetate Mureș – Sărmaș Runc – Gălăuțaș – Toplița – Ciobotani – Stânceni – Stânceni halta – Stânceni Neagra – Lunca Bradului – Andreneasa – Răstolița – Borzia – Deda Bistra – Deda – Morăreni – Râpa de Jos – Monor Gledin – Șieuț – Șieu – Bârla pe Șieu – Mărișelu – Domnești pe Sieu – Sărățel – Arcalia – Măgheruș Șieu – Sfântu – Caila – Șintereag – Beclean pe Someș – Coldău – Ciceu Cristur – Reteag halta – Reteag – Ciceu Mihaești – Dej Triaj – Dej Călători – CCH Dej halta – Cășeiu – Coplean – Câțcău – Căpâlna pe Someș – Gâlgău – Gâlgău halta – Glodu Someșului – Rus – Ileanda – Bizușa – Răstoci – Letca – Cuciulat – Băbuțeni – Ciocmani – Surduc Sălaj – Var – Jibou – Someș Odorhei – Inău – Aluniș Sălaj – Benesat – Țicău – Ulmeni Sălaj – Mireșu Mare – Fersig – Satulung pe Someș – Baia Mare – Bușag – Cicârlău – Ilba – Săbișa – Seini – Apa – Medieșu Aurit – Odoreu – Botiz – Satu Mare
v • d • m
Gări din România
Banat
Bucovina
Crișana
Arad · Aradul Nou · Beiuș · Marghita · Oradea · Salonta
Dobrogea
Moldova
Adjud · Bacău · Bârlad · Bicaz · Botoșani · Brusturoasa · Bucecea · Ciurea · Cotnari · Comănești · Darabani · Dărmănești · Dângeni · Dorohoi · Erbiceni hc. · Fălticeni · Focșani · Frumușița · Galați · Ghimeș · Hârlău · Huși · Iași · Iași Internațională · Iași Nicolina · Iași Socola · Leorda · Lețcani · Mărășești · Moinești · Odobești · Onești · Pașcani · Piatra Neamț · Podu Iloaiei · Roman · Târgu Frumos · Târgu Neamț · Târgu Ocna · Tecuci · Tecuci Nord · Trușești · Vaslui · Verești · Vlădeni  · Zlătunoaia
Muntenia
Oltenia
Afumați · Băilești · Băbeni · Banu Mărăcine · Bumbești-Jiu · Calafat · Caracal · Cârcea · Cărbunești · Craiova · Drăgășani · Drobeta-Turnu Severin · Ezureni · Filiași · Golenți · Govora · Ionești · Leu · Maglavit · Meri · Motru · Orșova · Plaiul Vulcănești · Piatra-Olt · Podari · Portărești · Poiana Mare · Râmnicu Vâlcea · Râureni · Rogojelu · Romula · Rovinari · Sălcuța · Segarcea · Slatina · Stoenești · Strejești · Târgu Jiu · Tismana · Turceni · Valea Sadului · Vlăduleni · Zlătărei
Transilvania
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Gara_Brașov&oldid=16291569