Gara Rădăuți

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Gara Rădăuți
Informații generale
AdresăStrada Gării 3
Coordonate47°50′N 25°55′E ({{PAGENAME}}) / 47.84°N 25.91°E
Liniicalea ferată Dornești–Rădăuți
calea ferată Rădăuți–Brodina  Modificați la Wikidata
Gări adiacentegara Rădăuți Gara Mică h.[*]  Modificați la Wikidata
Istoric
Deschisă  Modificați la Wikidata
Alte informații
ProprietarRomânia  Modificați la Wikidata
AdministratorCompania Națională de Căi Ferate CFR[*][[Compania Națională de Căi Ferate CFR (Romanian company that maintenance railway infrastructures)|​]]  Modificați la Wikidata
Cod LMISV-II-m-B-05607[1]

Gara Rădăuți este o gară de cale ferată construită în anul 1889 în orașul Rădăuți (azi în județul Suceava al României). Ea se află pe strada Gării nr. 3. Gara Rădăuți a fost inclusă în Lista monumentelor istorice din județul Suceava, elaborată în anul 2004, având codul SV-II-m-B-05607.[2]

Istoric[modificare | modificare sursă]

În anul 1869 a fost pusă în funcțiune Calea ferată Cernăuți–Suceava de către compania feroviară Lemberg-Czernowitz-Jassy Eisenbahn. Acesta a fost folosită în principal pentru a lega România de Europa Centrală, dar a ocolit unele dintre orașele importante din Bucovina, cum erau Siretul și Rădăuțiul.

Cu scopul de a conecta aceste orașe la rețeaua feroviară existentă, au fost fondate mai multe companii private de căi ferate locale, inclusiv Bukowinaer Lokalbahnen (Căile ferate locale ale Bucovinei). Această companie a început în 1888 construirea unui tronson de cale ferată din satul Dornești (pe atunci Hadikfalva, cu o populație predominant maghiară) către orașul Rădăuți (în germană Radautz). Traversarea râului Suceava a necesitat construirea unui pod de lemn cu o lungime de 254 m.[3]

La data de 17 noiembrie 1889 calea ferată Dornești–Rădăuți a fost pusă în funcțiune.[4]

Au existat mai multe idei cu privire la amplasarea gării din Rădăuți, propunându-se locații din nordul sau sudul orașului, dar în cele din urmă s-a optat pentru construirea gării între spital și cimitir. Deoarece linia ferată trecea prin centrul orașului, pe traseul până la gară au fost înființate încă două halte pentru călători: Plopi și Gara Mică. Gara Mică se afla în Piața Unirii, lângă parcul central; pe locul unde era aceasta se află în prezent o casă de amanet.[5]

În 1898 linia de cale ferată a trecut în administrarea Neue Bukowinaer Lokalbahn-Gesellschaft (Noua societate de cale ferată locală a Bucovinei). După primul război mondial, Bucovina a devenit parte componentă a României; calea ferată a fost preluată de către compania românească CFR.

În anul 2001 au fost finalizate o serie de lucrări de modernizare. S-au realizat următoarele lucrări: renovarea fațadei, renovarea interioarelor, modernizarea sălii de așteptare, înlocuirea dalelor de pe peroane, a ușilor și ferestrelor cu unele din termopan și a acoperișului clădirii.[6]

Imagini[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Gara Rădăuți
  1. ^ Monuments database,  
  2. ^ Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015
  3. ^ Karl Prochaska: Geschichte der Eisenbahnen der österreichisch-ungarischen Monarchie (Istoria Căilor Ferate ale Monarhiei austro-ungare). Volumul II. K.u.k. Hofbuchhandlung und Hofbuchdruckerei. Wien, 1897, p. 281.
  4. ^ Beschreibender Katalog des k.k. historischen Museums der österreichischen Eisenbahnen. Verlag des k.k. historischen Museums der österreichischen Eisenbahnen (Catalog descriptiv al Muzeului Imperial de Istorie a căilor ferate austriece. Editat de Muzeul Imperial de Istorie a căilor ferate austriece). Wien, 1902, p. 425.
  5. ^ Mălina Anițoaei - "Timpuri de dantelă și catifea", în "Evenimentul" din 11 aprilie 2008.[nefuncțională]
  6. ^ MediaSens - "Lucrări de modernizare în Gara Rădăuți", în "Evenimentul" din 12 mai 2001.[nefuncțională]