Gara Onești
| Gara Onești | |
.jpg) | |
| Informații generale | |
|---|---|
| Adresă | Bulevardul Republicii 78 |
| Linii | calea ferată Sfântu Gheorghe–Siculeni–Adjud  |
| Operatori | CFR Călători |
| Gări adiacente | gara Borzești Bacău hc. gara Trotuș[*] |
| Structură | beton |
| Peroane | 9 |
| Parcare | Da |
| Istoric | |
| Deschisă | |
| Reconstruită | 1968 |
| Electrificată | 1974 |
| Alte informații | |
| Proprietar | Căile Ferate Române |
| Administrator | Căile Ferate Române |
Modifică date / text  | |
Gara Onești (cunoscută în trecut ca Gara Gheorghe Gheorghiu-Dej) este o stație feroviară din municipiul Onești, aflată pe magistrala M501 (Sfântu Gheorghe–Siculeni–Adjud).
Istoric[modificare | modificare sursă]
Între anii 1881-1885 s-a construit calea ferată Adjud-Târgu Ocna, după planurile inginerului Anghel Saligny. Podul de fier peste râul Trotuș a fost primul pod combinat din țară, compus linie ferată și șosea. Dimensiunile structurii superioare ale podului sunt: 150 m lungime, 12,50 m lățime, din care 6 m reprezintă partea căii ferate, iar 6,50 m partea carosabilă.[1]
Din anul 1899 gara Onești a început să facă serviciu de telegraf, poștă ușoară, mandate poștale, rambursări interne și mesagerie. Pentru obliterarea corespondenței, în gara Onești s-au folosit două feluri de ștampile: o ștampilă liniară, cu cadru teșit la colțuri și o ștampilă dreptunghiulară, cu data în interiorul cadrului și inițialele C.F.R.[2]
În anul 1917 artileria austro-ungară a executat bombardarea satului Onești, de pe dealul Coșna, distrugând gara și triajul acesteia, dar nereușind să avarieze podul de fier de peste Trotuș. Iată ce scria Ioan Missir, referindu-se la Oneștiul anului 1917: „Onești. Gara, bătută de artileria inamică, se cutremură, împrăștiind din răstimp bucăți de șină cu terasament cu tot, moloz și sfărâmături de vagoane, obuzele se sparg toate în cuprinsului singurului loc de cale ferată prin care respirăm. Avioanele completează simfonia petrecută de tirul furios al bateriilor antiaeriene…”[3]
În anul 1917, aici își trimitea corespondența și locotenentul Radu Comșa, eroul romanului Întunecare (1927-1928) de Cezar Petrescu, participant la luptele de la Oituz: „Luminița avea astfel pe cineva aci, care purta grijă în fiecare zi să-i plece cartea poștală cu inscripția: „A nu se menționa data, localitatea și nimic despre mișcarea trupelor” sau plicul închis, pe care Omir avea să-l dea cuiva sigur, ca să-l pună direct la tren ori la Onești”.[4]
Trafic și trenuri personal[modificare | modificare sursă]
Traficul de persoane din gara Onești este reprezentat de un număr de 19 trenuri care deservesc zilnic stația. Majoritatea acestor trenuri o reprezintă trenurile Regio, 17 ca număr, de scurt parcurs. 2 trenuri InterRegio.
Din Onești există servicii zilnice cu automotoarele:
- IR-5909 Iași - Roman - Bacău - Adjud - Onești - Comănești - Ghimeș - Siculeni - Miercurea Ciuc - Băile Tușnad Hm - Sfântu Gheorghe - Brașov
- IR-3718 Brașov - Sfântu Gheorghe - Băile Tușnad Hm - Miercurea Ciuc - Siculeni - Ghimeș - Comănești - Onești - Adjud - Bacău - Roman - Iași
- R- 5302 Comănești - Onești - Adjud - Mărășești - Focșani - Buzău
- R-5201 Mărășești - Adjud - Onești - Comănești - Ghimeș - Siculeni - Miercurea Ciuc
- R-2007 Siculeni - Ghimeș - Comănești - Onești - Adjud - Mărășești - Focșani
- R-3107 Mărășești - Adjud - Onești - Comănești - Ghimeș - Siculeni - Miercurea Ciuc
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Verde Rozalia și Verde Teodor, Monografia Municipiului Onești – în date și evenimente, iulie 2003, pag. 24
- ^ Verde Rozalia și Verde Teodor, Monografia Municipiului Onești – în date și evenimente, iulie 2003, pag. 25
- ^ Verde Rozalia și Verde Teodor, Monografia Municipiului Onești – în date și evenimente, iulie 2003, pag. 32
- ^ Cezar Petrescu, Întunecare, vol. I, Editura pentru Literatură, București, 1966, p. 404.
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Verde Rozalia, Verde Teodor, Monografia Municipiului Onești – în date și evenimente, iulie 2003
