Petreștii de Mijloc, Cluj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Petreștii de Mijloc
—  Sat  —
Vedere panoramică asupra satului
Vedere panoramică asupra satului
Petreștii de Mijloc se află în România
Petreștii de Mijloc
Petreștii de Mijloc (România)
Dispunerea localității în România
Coordonate: 46°33′55″N 23°39′10″E46°33′55″N 23°39′10″E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețActual Cluj county CoA.png Cluj
Comună Petreștii de Jos

SIRUTA58963
Atestare1407

Altitudine535 m.d.m.

Populație (2011)
 - Total116 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal407459
Prefix telefonic+40 x64[1]

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Petreștii de Mijloc pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Petreștii de Mijloc pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773

Petreștii de Mijloc (denumire veche Petridul de Mijloc; în maghiară Középpeterd) este un sat în comuna Petreștii de Jos din județul Cluj, Transilvania, România.

Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 109) satul Petreștii de Mijloc apare sub numele de Közép Peterd.

Istoric[modificare | modificare sursă]

În vatra satului Petreștii de Mijloc, în punctul Costișata, s-a descoperit un topor plat de cupru din perioada eneolitică.

Urme ale civilizației romane sunt atestate de unele descoperiri izolate: blocuri de piatră fasonate în zidul bisericii și un fier de plug roman găsit în Valea Mare.

Apare menționat pentru prima oară în 1407 ca Poss. Peterd Volachorum, iar apoi în 1483 ca Kezepesw Olah Petherd, etc[2].

Pe Harta Iosefină din 1769-1773, la cca 1 km sud-est de sat apare Vechea Mănăstire a Petridului (numită pe hartă “Monostor”).

Demografie[modificare | modificare sursă]

De-a lungul timpului populația localității a evoluat astfel:

Recensământul[3] [4] Structura etnică
Anul Populația Români Maghiari Germani Rromi Alte etnii
1850 326 326 0
1880 394 366 1 27
1890 424 403 11 3 7
1900 418 416 2 0
1910 463 457 6
1920 425 422 3 0
1930 479 474 5 0
1941 486 474 12 0
1956 405 ? ? ? ? ?
1966 346 342 4 0
1977 295 295 0
1992 193 193 0

Lăcașuri de cult[modificare | modificare sursă]

Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli” din satul Petreștii de Mijloc
  • Biserica românească de lemn.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7. 
  • Dan Ghinea (). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4. 
  • Valentin Vișinescu, Vasile Lechințan Petreștii de Jos - Studiu monografic, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2002, ISBN 973-686-324-7
  • Valentin Vișinescu, Mormintele de la Petreștii de Mijloc, în Pro-Memoria, nr. 18, Câmpia Turzii 1998
  • Valentin Vișinescu, Mănăstirea Schimbarea la Față - Petreștii de Sus, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2007, ISBN 978-973-133-070-9

Personalități[modificare | modificare sursă]

  • Ioan Gopu Bariț (31 mai 1785 - 1869), preot greco-catolic, participant al revoluției de la 1848
  • Ioan Popu Barițiu (1789-1872), născut la Petridul de Mijloc (astăzi Petreștii de Mijloc) este tatăl lui Gheorghe Barițiu. A făcut studii la Blaj, Cluj și Arad, unde a fost hirotonit preot. În perioada 1809-1812 a funcționat ca preot la Jucu de Jos (jud. Cluj), după care s-a mutat în localitatea natală în care a servit ca preot încă 60 de ani. S-a stins din viață la vârsta de 84 de ani. Biserica din localitate a fost clădită în parte și prin cheltuiala sa. (Ioan Lupaș, "Cum se numea tatăl lui Gh. Barițiu?", Anuarul Institutului de Istorie Națională, Universitatea din CLUJ, 1921-1922, P. 401)
  • George Barițiu
  • Emil Popa (16 iunie 1871 - ?), preot greco-catolic

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Petreștii de Mijloc

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Vișinescu, p. 54
  3. ^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate
  4. ^ Structura etno-demografică a României la recensământul din 2002

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]