Războieni-Cetate, Alba

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Războieni-Cetate
—  sat  —
Războieni-Cetate
Războieni-Cetate
Războieni-Cetate se află în România
Războieni-Cetate
Războieni-Cetate
Războieni-Cetate (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 46°24′48″N 23°52′17″E / 46.41333°N 23.87139°E / 46.41333; 23.8713946°24′48″N 23°52′17″E / 46.41333°N 23.87139°E / 46.41333; 23.87139

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Actual Alba county CoA.png Alba
Oraș[*] ROU AB Ocna Mures CoA1.jpg Ocna Mureș

SIRUTA 1856
Atestare 1291

Populație (2011)
 - Total 1.286 locuitori

Fus orar EET (+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (+3)
Cod poștal 515703

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Războieni-Cetate, mai demult Feldioara Secuiască sau Feldioara-Războieni, (în maghiară Székelyföldvár, în germană Kaltherberg, alternativ Zekelburg) este un sat ce aparține orașului Ocna Mureș din județul Alba, Transilvania, România. Se află la 5 km de localitatea de reședință a orașului, în lunca Mureșului.

Războieni-Cetate pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (Sectio 140)

Date geografice[modificare | modificare sursă]

Altitudine medie = 243 m

Date geologice[modificare | modificare sursă]

În perimetrul acestei localități s-a pus în evidență prezența unei importante acumulări de sare gemă.

Zăcământul de sare a fost deschis prin 5 sonde mare adâncime (nr. 201-205) de întreprinderea Salina Ocna Mureș.

Din studiile efectuate s-a estimat că golul subteran ce va rezulta în urma exploatării sării la o sondă ar putea fi utilizat, în anumite condiții, pentru depozitarea gazelor naturale, cu o investiție de 60 milioane euro.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Localitatea Războieni s-a numit în trecut Feldioara (în maghiară Földvár, în trad. "Cetatea de pământ"), deoarece a existat acolo o mică cetate romană, din care astăzi nu se mai văd decât urme sporadice. Pe dealul (terasa) din dreapta drumului din Războieni spre Unirea s-au găsit urmele unei așezări din epoca bronzului și a fierului, urmate de cele ale unui mic castru roman auxiliar (legiune de cavalerie), cunoscut de istorici sub denumirea de Castrul roman de la Războieni-Cetate. Din epoca romană provin multe monede, resturi de ceramică etc, ceea ce a făcut ca locuitorii din zonă să denumească dealul respectiv „Cetate”. Pe acest deal s-a aflat castrul unei unități de cavalerie, numită „Ala I Batavorum Milliaria”. De asemenea, au staționat, după cum indica materialul tegular, vexilații din Legiunea a XIII-a Gemina și Legiunea a V-a Macedonica. Cercetări arheologice sistematice s-au desfășurat între 1995-2000. Castrul este înscris pe lista monumentelor istorice din județul Alba[1], elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010 (cod AB-I-s-B-00062).

Prin localitatea Războieni trecea un drum construit de romani (după 106 d.C.), care lega cele două mari orașe romane Apulum (Alba-Iulia) și Potaissa (Turda). Se vede și acum drumul șerpuind peste dealuri (localnicii îl numesc „Drumul lui Traian”).

Atent cercetată și pusă în evidenta prin mai multe monografii, istoria satului Razboieni-Cetate este o dovada a modului in care o localitate se conecteaza si se integreaza in evolutia fireasca a istoriei nationale. Un bogat material arheologic pastrat in colectia Scolii cu clasele I-VIII din localitate sta marturie pentru inceputurile istoriei locale. Uneltele de piatra, fragmentele ceramice pictate (cultura Petresti), statuetele, vetrele de locuinte preistorice, demonstreaza inchegarea primelor forme de comunitate umana in arealul actual al satului, pe una din terasele de pe malul drept al Muresului, inca din cele mai vechi timpuri.

Localitatea va cunoaste o perioada de maxima dezvoltare si afirmare in timpul stăpânirii romane in Dacia. In primele secole d.C. se contureaza ca o infloritoare asezare romana cu caracter urban. In locul unde se afla azi satul era situat un important castru roman, al doilea ca marime pe actualul teritoriu al judetului Alba, dupa cel de la Apulum. In acest castru au stationat detasamente ale Legiunii a XIII-a Gemina si ale Legiunii a V-a Macedonica, precum si o unitate militara de cavalerie, "Ala I Batavorum Milliaria" [2]. Materialul tegular (tigle,caramizi), cu numele unitatilor, probeaza afirmatiile de mai sus. Prin localitate mai trecea si cel mai important drum din Dacia Romana, pastrat si astazi in toponimia locului ca "drumul lui Traian". In jurul castrului s-a dezvoltat asezarea civila. Urmele acesteia ies la iveala peste tot in vatra satului, motiv pentru care asezarea a fost cercetata inca din anul 1847, de arheologul Niegebauer. Vestigiile romane descoperite sunt pastrate in parte in colectia scolii, altele în muzeele din Aiud, Alba Iulia, Cluj-Napoca și Turda.

Asezarea de la Razboieni-Cetate, probabil antica Salinae, a fost un puternic focar de romanizare a comunitatilor autohtone de daci din imprejurimi.

Documentele din arhive stau marturie pentru participarea locuitorilor la toate momentele importante ale istoriei nationale. Amintim dintre acestea rascoala lui Horea din 1784-1785, revolutia de la 1848 din Transilvania, miscarea memorandista din 1892 și Marea Unire din 1918.

Insăși actuala denumire de "Războieni" se leaga de cele întâmplate in 1918. In data de 6 decembrie 1918, "Regimentul 15 Războieni" al Armatei Române sub comande maiorului Vasile Nădejde a trecut Mureșul. ”Toata populatia satului, imbracata in costume nationale a primit armata cu urale si strigate de bucurie, cu cântece si imbrățișări”. Aceasta era atmosfera descrisa de un martor ocular. Ocupând gara, care pe atunci se numea “Kocsard” ("Cucerdea") maiorul Vasile Nădejde s-a adresat multimii spunând: ”Această gară si acest nod de cale ferată, fiind ocupate de unități ale "Regimentului 15 Razboieni", se va numi de acum Războieni”. Atunci, un membru local al garzii nationale, anume Ioachim Muresan, a inlocuit tabla cu vechea denumire, cu o alta, pe care era scris numele care dăinuie până astăzi. Acestuia i se va adăuga mai târziu si prima denumire, aceea de Cetate: de aceea azi localitatea se numește Războieni-Cetate.[3]

Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 140) localitatea apare sub numele de „Szek-Földvár”.

Până în anul 1876 localitatea a aparținut Scaunului Secuiesc al Arieșului. După această dată a făcut parte din Comitatul Turda-Arieș.

Lăcașuri de cult[modificare | modificare sursă]

  • Biserica Reformată-Calvină
  • Biserica Romano-Catolică
  • Biserica Ortodoxă
  • Biserica Baptistă
  • Biserica Penticostală, clădirea nr.409

Obiectiv memorial[modificare | modificare sursă]

Monumentul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial. Monumentul este amplasat în curtea Școlii Generale, fiind ridicat în memoria eroilor români din Al Doilea Război Mondial. Monumentul, înconjurat cu patru stâlpi de beton uniți cu lanțuri, este de tip obelisc, zvelt, ridicat pe un postament de beton, alcătuit din 3 trepte suprapuse. Pe fațada obeliscului se află un înscris comemorativ.

Transporturi[modificare | modificare sursă]

Nodul de cale ferată Războieni se găsește în perimetrul localității învecinate Lunca Mureșului. Gara s-a numit până în anul 1918 "Gara Székelykocsárd" ("Gara Cucerdea Secuiască"), după numele maghiar al satului Lunca Mureșului (Székelykocsárd).

De aici se poate circula în două sensuri: Târgu Mureș-Deda sau Cluj-Oradea. Este o gară cu 21 de linii, 11 electrificate cu linie industriala la GHCL UPSOM Ocna Mureș. Stațiile vecine ale Gării Războieni sunt: Gligorești (via Tg. Mureș), Călărași-Turda (via Cluj-Napoca) și Unirea (via Teiuș-Brașov).

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Ad Vatabos. Monografie arheologică a localității Războieni. Popovici Pantelimon și Varga Rada, Edit. Mega, Cluj, 2011, ISBN 978-606-543-104-1

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Războieni-Cetate

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ http://www.monumenteistorice.ro/legislatie/LMI/LMI-2010_AB.pdf
  2. ^ Batavii erau recrutati de la gurile Rinului, din regiunea Batavia, astazi parte componenta a Olandei
  3. ^ prof. Pantelimon Popovici, Războieni-Cetate

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]


[[Categorie:Monumente istorice din județ ul Alba|Războieni-Cetate, Ocna Mureș, Alba]]