Horea, Alba

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Horea
—  sat și reședință de comună  —
RO AB Horea view.jpg
Horea se află în România
Horea
Horea
Horea (România)
Localizarea satului pe harta României
Coordonate: 46°30′8″N 22°57′1″E ({{PAGENAME}}) / 46.50222°N 22.95028°E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețFlag of Alba County.jpg Alba
ComunăROU AB Horea CoA.png Horea

SIRUTA4776
Atestare1839

Populație (2011)
 - Total350 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal517340
Prefix telefonic+40 x58 [1]

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Horea (până în 1968 Arada) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Alba, Transilvania, România.

Date geografice[modificare | modificare sursă]

Așezare[modificare | modificare sursă]

Perspectivă asupra satului

Localitatea Horea este situată la poalele munților Apuseni, în partea de nord-vest a județului Alba, pe Valea Arăzii, afluent al râului Arieșul Mare și se află la 102 km distanță față de Alba Iulia, reședința de județ și la 26 km nord-vest de Câmpeni. Se aproprie de granița cu județele Bihor și Cluj.[necesită citare]

Suprafața arabilă a comunei este de 315 ha, în timp ce pășunile și fânețele private au o suprafață totală de 758 ha. Pădurile dețin cea mai mare parte din suprafața comunei, respectiv 4.475 hectare, din care 466 ha reprezinta proprietate privată. Comuna mai dispune de 2.286 ha de pășune împădurită, la care se adaugă încă 1.600 ha de pășune comunală. Lungimea drumurilor care traversează comuna este de 52 km, din care 22 km intră în categoria drumurilor județene, iar diferența de 30 km reprezintă drumuri comunale accesibile turismului.[necesită citare]

Izvoarele de suprafață cu apă potabilă deosebită sunt frecvente și au debite puternice pe întreaga perioadă a anului.[necesită citare]

Clima[modificare | modificare sursă]

Clima este relativ rece și umedă, temperaturile medii anuale fiind cuprinse între 10–12 grade Celsius.[necesită citare]

Istoric[modificare | modificare sursă]

Revoluția din 1784[modificare | modificare sursă]

Ambasadorul Veneției la Viena, Sebastian Foscarini, a scris dogelui său în decembrie 1784 că răsculații din Munții Apuseni vor să înlăture jugul antic al sclaviei, iar Viena relata mereu, prin ziarul Wiener Zeitung despre Radaker sau Radaker-Waldung (Pădurea din Rada, adică Arada), ca locul de pornire a răscoalei. Arada a fost menționată de italieni și în ianuarie 1785 în Notizie del Mundo și în Gazeta di Parma, de belgieni în le bois de Kadaker, olandezi în Gazette d'Utrecht și în Gazette de la Hage, francezi în Gazette de France și spanioli în Gazeta de Madrid și alții.[necesită citare]

Politisches Journal din Hamburg a consemnat în ianuarie 1785 despre Horea (Rex-Daciae) și „patria sa de granit din Fericetul Arăzii”.[2] În Stockholm, revolta țăranilor ardeleni conduși de Horea a fost urmărită prin dese corespondențe cu Viena, Sibiu și alte centre europene.[3] Decenii mai târziu, povestea răsculaților a fost transpusă într-o piesă de spectacol, numită Horia și Cloșca sau banda lotrilor din Ardeal, jucată în mai multe orașe suedeze.[4]

Economie[modificare | modificare sursă]

Perspectivă asupra celor două biserici ortodoxe, veche și nouă

Comuna Horea are tradiții în prelucrarea grosieră a lemnului și creșterea animalelor, zona fiind necooperativizată în perioada comunismului, culegerea de fructe de pădure și ciuperci și plantări de pădure.[necesită citare]

Culegerea de fructe, mai ales a afinelor, are loc în lunile iulie și august, de pe versantele dinspre est și vest.[necesită citare]

Învățământ[modificare | modificare sursă]

Rețeaua școlară cuprinde 2 școli cu clase de predare I-VIII, 6 școli cu clase I-IV și 4 grădinițe. Comuna deține un dispensar, cu un personal format dintr-un medic și 4 cadre medicale cu studii medii la nivelul anului 2003.[5]

Evoluția demografică[modificare | modificare sursă]

Date demografice[modificare | modificare sursă]

De-a lungul timpului populația comunei Horea a evaluat astfel:[6]

Femeie în vârstă din Horea
Recensământul Structura etnică
Anul Populația Români Maghiari Evrei Rromi Alte etnii
1930 3.460 3.446 14 14
1941 4.138 4.135 1
1956 3.799 3.775 24 24
1966 3.703 3.700 3
1977 3.260 3.257 2 1 1
1992 2.336 2.287 49 49
2002 2.371 2.352 19 19

Statistici școlare[modificare | modificare sursă]

La nivelul comunei funcționează în prezent șapte școli răspândite în 7 sate ale comunei, din care, două cu clasele I–VIII în satele Horea și Mătișești la care se adaugă alte patru unităti ale învătamântului preșcolar în Horea, Mătișesti, Trifești și Pătrușești.[7]

De-a lungul a 20 de ani a-a observat o scădere a natalității și îmbătrânirea populației.[necesită citare]

Statistici confesionale[modificare | modificare sursă]

Biserica Sfinții Arhangheli din Horea, construită în 1842. Fotografie din 3 mai 2010.

Din punct de vedere religios, (după Varga E. Arpad - Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, perioada 1850-2002), locuitorii comunei Horea sunt în majoritate covârșitoare de religie ortodoxă. În anul 1930 din totalul de 3460 locuitori, 3459 erau de religie ortodoxă și un locuitor era de confesiune greco-catolică. În anul 1992 din totalul de 2336 locuitori sunt 2236 locuitori de religie ortodoxă și 28 baptiști, din care 14 persoane în satul Matisești și același număr în satul Dârlești. În anul 1992 numărul enoriașilor grupați pe satele componente comunei se prezintă astfel:[8]

Localitatea Total locuitori Religie Ortodoxă Baptiști
Total comuna Horea, din care : 2336 2308 28
Satul Horea 293 293 -
Baba 45 45 -
Butești 88 88 -
Dârlești 378 364 14
Fericet 204 204 -
Giurgiuț 104 104 -
Măncești 87 87 -
Mătișești 464 450 14
Niculești 51 51 -
Pătrușești 190 190 -
Petreasa 69 69 -
Preluca 95 95 -
Teiu 78 78 -
Trifești 108 108 -
Zânzești 82 82 -

În perioada 1990–2007 a fost construită în satul Horea o biserică ortodoxă din beton. Lăcașul a fost ridicat pe o culme muntoasă, în apropiere de vechea biserică, lăsată în paragină și aflată într-o stare avansată de degradare.

Vechea biserică din Horea, construită în 1842. Fotografie din 26 iulie 2020.

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

  • Casa memorialǎ din Fericet, unde s-a născut Vasile Ursu Nicola, cunoscut sub numele de Horea, conducător al Revoluției din Transilvania din anul 1784, împreună cu Cloșca și Crișan. Tot aici se află o troiță comemorativă dedicată pentru libertatea moților. Din informațiile furnizate de săteni[9] casa în care s-a nǎscut și a locuit Horea a fost așezatǎ exact pe locul unde se aflǎ în prezent aceastǎ troițǎ comemorativǎ, troițǎ construitǎ din inițiativa și efortul cadrelor didactice din localitate imediat după unirea Transilvaniei cu România.[necesită citare]
  • Vechea biserică din Horea, construită în anul 1842, din cărămidă și cu fundație din piatră. Este cea mai veche clădire din zonă, monument istoric și de arhitectură. În anul 2020 monumentul se afla în stare de precolaps.[necesită citare]

Personalități[modificare | modificare sursă]

  • Vasile Ursu Nicola, cunoscut ca Horea, revoluționar. S-a născut în Fericet, pe locul casei părintești fiind ridicat un monument dedicat acestuia;
  • Corneliu Olar (1959–2022), fost primar al comunei și ulterior deputat.

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Editor Primăria comunei Horea ,Vasile Lechințan - istoric ,Corneliu Olar ,Ioan Mateș ,Lazăr Morcan s.m.d Acasa la Horea, Editura SC Altip SA Alba -Iulia, 2003, pag.5
  3. ^ „Stockholmposten 1785-01-07”. Accesat în . 
  4. ^ „Dagligt Allehanda 1814-03-19”. Accesat în . 
  5. ^ Editor Primăria comunei Horea ,Vasile Lechințan - istoric ,Corneliu Olar ,Ioan Mateș ,Lazăr Morcan s.m.d Acasa la Horea, Editura SC Altip SA Alba -Iulia, 2003, pag.1-77
  6. ^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate
  7. ^ Account Suspended
  8. ^ Structura etno-demografică a României
  9. ^ Todea Sabina, născutǎ în anul 1923 si fiul său Todea Gheorghe - Duț