Horea, Alba

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Horea
—  Sat  —
Biserica ortodoxă
Biserica ortodoxă
Horea se află în România
{{{alt}}}
Horea
Horea (România)
Localizarea satului pe harta României
Coordonate:Coordonate: 46°30′8″N 22°57′1″E / 46.50222°N 22.95028°E / 46.50222; 22.9502846°30′8″N 22°57′1″E / 46.50222°N 22.95028°E / 46.50222; 22.95028

Țară  România
Județ Actual Alba county CoA.png Alba
Comună Horea
Atestare 1839

Populație
 - Total 350 locuitori

Fus orar EET (+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (+3)
Cod poștal 517340
Prefix telefonic +40 x58 [1]

Horea (până în 1968 Arada) este un sat în județul Alba, Transilvania, România. Este reședința comunei Horea.

Așezare[modificare | modificare sursă]


Click (aici) pentru imagine interactivă

Localitatea Horea este situată în partea de nord-vest a județului Alba, pe Valea Arazii, afluent al râului Arieșul Mare și se află la 102 km.distanță fața de Alba - Iulia , reședința de județ și la 26 km nord-vest de Câmpeni.Suprafața arabilă a comunei este de numai 315 ha , în timp ce pașunile și fânețele private au o suprafață totală de 758 ha. Pădurile dețin cea mai mare parte din suprafța comunei, respectiv 4.475 hectare, din care 466 ha. reprezinta proprietate privată.Comuna mai dispune de 2.286 ha. pașune impadurita , la care se aduga inca 1.600 ha.pașune comunală. Lungimea drumurilor care traversează comuna este de 52 km., din care 22 km. intră în categoria drumurilor județene , iar diferența de 30 km. reprezintă drumuri comunale accesibile turismului. Rețeaua școlară cuprinde 2 școli cu clase de predare I-VIII, 6 școli cu clase I-IV și 4 gradinițe . Comuna deține un dispensar uman , cu un personal format dintr-un medic și 4 cadre medicale cu studii medii[2]. Izvoarele de suprafața cu apă potabilă deosebită sunt frecvente și au debite puternice pe întreaga perioadă a anului. În această comună din munții Apuseni, respectiv în satul Fericet, s-a născut Vasile Ursu Nicola , cunoscut sub numele de Horea - marele conducător al Revoluției din Transilvania din anul 1784, împreună cu Cloșca și Crișan. Pe locul în care s-a născut se află o troiță comemorativă dedicată marelui luptător pentru libertatea moților . Casa în care s-a nǎscut și a locuit Horea a fost așezatǎ exact pe locul unde se aflǎ în prezent aceastǎ troițǎ comemorativǎ, troițǎ construitǎ din inițiativa și efortul cadrelor didactice din localitate imediat după unirea Transilvaniei cu România.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Fericetul lui Horea - cuibul de vulturi al libertății în Europa sec.al XVIII-lea[modificare | modificare sursă]

Horea,Alba-DSCF2811.JPG

Dacă Revoluția franceză de la 1789 a condus la dărâmarea Bastiliei , Revoluția din Transilvania din anul 1784 condusă de Vasile Nicola , poreclit Horea a reprezentat Botezul Libertății Europei , libertate pornita din cuibul de vulturi , din granitul Muntilor Apuseni , respectiv din Fericetul Arăzii de pe teritoriul actual al comunei Horea ,jud.Alba . Putem spune ca cercurile concentrice de libertate au fost aduse în conștiința Europei în perioada 1784-1785 de țăranii români transilvăneni cu 5 ani înainte de căderea Bastiliei - simbolul despotismului. Ambasadorul Veneției la Viena , Sebastian Foscarini , scria dogelui său în decembrie 1784 că răsculații din Munții Apuseni vor să înlature jugul antic al sclaviei , iar Viena relata mereu , prin ziarul "Wiener Zeitung" despre Radaker sau Radaker -Waldung { Pădurea din Rada ,adică Arada}, ca locul de pornire a răscoalei , punct misterios aflat pe harta imperiului . Despre Arada scriu și italienii {ianuarie 1785}în 'Notizie del Mundo" și în Gazeta di Parma " . Revoluția pornită din Arada este prezentată și de belgieni în "le bois de Kadaker" ca și de olandezi în "Gazette d'Utrecht" și în "Gazette de la Hage", respectiv de francezi [în "Gazette de France"] și spanioli { în "Gazeta de Madrid"} etc. "Politisches Journal " din Hamburg nota în ianuarie 1785 despre Horea -Rex-Daciae și patria sa de granit din Fericetul Arăzii [3].

Date geografice[modificare | modificare sursă]

Comuna Horea se află la poalele munților Apuseni, în partea de nord a judetului Alba, într-o zona pitoreasca, și la granița cu județul Bihor și Cluj. Clima este relativ rece și umedă, temperaturile medii anuale fiind cuprinse între 10-12 grade celsius. Ocupațiile principale ale locuitorilor sunt tăiatul și prelucrarea grosieră a lemnului (în special cherestea), creșterea animalelor, activități de agroturism, etc. Este o zona încărcată de istorie, insuficient folosită pentru activități de turism poate și datorită lipsei unei infrastructuri adecvate care să permită accesul cu mijloace de transport la monumentele și locurilor istorice (în acest sens, exemplul cel mai grăitor este Casa memoriala a lui Horea din Fericet unde pietruirea drumului s-a facut doar parțial, în zona Măncești, lucrarea fiind abandonată deja de circa 3 ani). Dupa al doilea razboi mondial asistăm la o continua scădere a populației, moții din zona emigrând în special în zona de vest a țarii, Timișoara - Arad. La oara actuală natalitatea este nesemnificativă, în timp ce populația cu vârste de peste 60 de ani este majoritară. Deși s-au facut investiții masive în ultimii 10 ani, (pietruiri parțiale ale drumurilor comunale, s-a finalizat construcția unei biserici, introducerea apei potabile în zona centrală a comunei, s-au construit multe monumente care înfățișează istoria locală, o nouă clădire a Primăriei, numeroase podețe, locuri de popas și odihnă etc.), toate acestea nu au putut evita tendința tot mai accentuată de depopulare a zonei, generată în special de factori economici.

Date și activități economice[modificare | modificare sursă]

Comuna Horea are tradiții în prelucrarea grosiera a lemnului și oarecare baza materiala, construită de sectorul privat după 1990, pentru promovarea agroturismului. In perioada socialismului ocupatia principală a locuitorilor era creșterea animalelor, zona fiind necooperativizată , lucrari de curățarea pădurilor{ scoaterea rădăcinilor arbustilor tăiați din păduri } și plantarea de brazi prin Întreprinderea Forestieră din Cluj , culegerea de fructe de pădure și ciuperci , respectiv o mică activitate industrială de prelucrare grosieră a lemnului în zona dintre Horea si Albac. In ultima decada din iulie și prima din august a fiecărui an principala sursă de venit a sătenilor in perioada socialismului era culegerea și predarea la Centrul de colectare din sat a afinelor , cu întrebuințâri multiple în industria alimentară și farmaceutică. Pe cele două versante ale munților ce împrejmuiesc satul spre est și vest, în fiecare dimineață cârduri de copii și femei , înarmate cu găleți metalice și desagi din cânepă , urcau și colindau zona extravilan a satului pentru culegerea de afine. Seara târziu, făra curent electric { doar cu un lămpaș la căntar} Centru de colectare astepta culegătorii. Circa 50-70 persoane se inghesuiau zilnic, pina seara târziu , sa predea afinele culese. După cântarire fiecare culegător primea cîte-o pâine mică și o bucațică de slănină extrem de sărată , a căror valoare era retinută ulterior din banii câstigați. Pentru a se evita certurile , la Centru de colectare, deseori se monta asa zisa "strunga", adică un culoar ingust , marginit lateral de porți din lemn , pentru a se respecta ordinea la predarea afinelor. Dupa încasarea banilor, la iesire , la lumina palidă a unei lumnări te asteptau femei cu desagi plini de legume si fructe din zona Turda - Mihai Viteazu care te invitau să cumperi și cine rezista să nu cumpere fructe și zarzavaturi pentru numeroasa familie care-i aștepta. Plata unui kg. de afine în perioada 1950-1960 era de 4 lei/kg.{ 0,2 dolari/kg.}, iar un culegator mediu putea aduna circa 10-15 kg. de dimineața până seara, adică câstiga circa 3-4 dolari/zi ,aproape cât un muncitor din industrie daca raportam venitul la timpul efectiv lucrat. Practic culegerea de afine in perioada anilor de inceput a socialismului era o activitate destul de rentabila , ceea ce explică interesul manifestat prin numarul mare de persoane implicate în culegerea afinelor. Dupa 1990 interesul pentru afine a scazut brusc, atentia fiind concentrata pe vanzarea de material lemnos. In prezent , datorita restrictiilor impuse la taierile de masă lemnoasa , a crizei economice care a redus masiv necesarul de lemn pentru constructii si cresterea preturilor la energie electrica prelucrarea grosiera a lemnului se afla intr-un puternic declin obligând locuitorii să caute surse alternative de realizare a veniturilor , iar culegerea afinelor ca urmare a prețului acceptabil la achizitie {în 2015 pretul a fost de circa 2 euro/kg} redevine o activitate de interes local ce poate atrage un numar însemnat de turiști străini { în special în iulie și august }, interesati de calitatile extrem de variate , nutritive și medicale , ale afinelor. În legătura cu plantarea pădurilor și aceasta reprezenta o sursa importantă de venituri la care participa întreaga familie. Bărbații scoteau manual rădăcinile arbuștilor tăiați în timp ce femeile , sub atenta supraveghere a pădurarului , săpau gropile pentru brazi , iar copiii așezau brazii in gropi și acopereau rădacinile acestora cu pământ bine bătătorit. Dupa 1990 aceasta " ocupatie " a fost practic desfiintată. Numarul redus de locuitori raportat la suprafata de teren existentă si tendinta de diminuare in continuare a populatiei comunei datorita unei natalitatio nesemnificative creaza premisele ca locuitorii acesteia sa poata obtine venituri decente din activitatile traditionale {cresterea animalelor, plantarea de arbori ,culegere fructe de padure} combinate cu activitati indutriale de prelucrare mai fina a lemnului { în loc de grinzi și cherestea să producă mobilier traditional din lemn pentru bucătării și birouri în locul celor existente din PAL si PFL , case de vacanță din lemn , bancuțe din lemn cu schelet metalic pentru parcuri în orașe, dar și în marile comune în locul celor din plastic importate } și desigut activitati de turism prin crearea unei rețele turistice cu infrastructura adecvată și facilitati fiscale pentru investitori {cel puțin la început de activitate }. Se impune o strategie guvernamentală pentru zona montana { ca de altfel și pentru cea de câmpie }, care să susțină initiativa locală de pastrare a activitatilor traditionale care genereaza echilibru economic ,ecologic și social.

Evoluția demografică[modificare | modificare sursă]

Date demografice[modificare | modificare sursă]

De-a lungul timpului populația comunei Horea a evaluat astfel:[4]

Recensământul Structura etnică
Anul Populația Români Maghiari Evrei Rromi Alte etnii
1930 3.460 3.446 14 14
1941 4.138 4.135 1
1956 3.799 3.775 24 24
1966 3.703 3.700 3
1977 3.260 3.257 2 1 1
1992 2.336 2.287 49 49
2002 2.371 2.352 19 19

Statistici școlare[4][modificare | modificare sursă]

La nivelul comunei funcționează în prezent șapte școli { răspândite în 7 sate ale comunei }, din care, două cu clasele I – VIII { în satele Horea și Mătișești }, la care se adaugă alte patru unităti ale învătamântului prescolar { Horea, Matisesti, Trifești și Patrușești }.

Numarul de elevi în anul scolar 2010/2011 se prezintă astfel :

Elevi înv.primar = 92 elevi ,din care :

  • clasa I-a = 22 ;
  • clasa II-a = 26 ;
  • clasa III-a = 23 ;
  • clasa iv-a = 21 ;

Număr elevi la gimnaziu = 148 elevi ,din care ;

  • clasa V-a = 38 ;
  • clasa VI -a = 38 ;
  • clasa VII -a = 26 ;
  • clasa VIII-a = 46 ;

Copii la gradinița = 65 copii ,din care

  • gradinița Horea = 20 copii ;
  • gradinița Mătișești = 15 copii ;
  • gradinița Trifești + 18 copii ;
  • gradinița Pătrușești = 12 copii .

Scăderea natalității se observă prin compararea numărului de elevi la cele 3 forme de învățământ , astfel dacă la învățământul gimnazial întâlnim 148 elevi , la învățământul primar numărul acestora scade la 92 de elevi ,în timp ce grădinița are un efectiv și mai redus ,respectiv 65 de copii. Se observa ca intr-o perioada de circa 10 ani { 2010 , comparatv cu 2000 } natalitatea a scazut la jumatate , ceea ce confirmă continua îmbătrânire a populației de la sate , inclusiv zona de munte.

Statistici confesionale[modificare | modificare sursă]

Din punct de vedere religios, (după Varga E. Arpad - Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, perioada 1850 - 2002), locuitorii comunei Horea sunt în majoritate covârșitoare de religie ortodoxă. În anul 1930 din totalul de 3460 locuitori, 3459 erau de religie ortodoxă și doar un locuitor era de origine greco - catolică. În anul 1992 din totalul de 2336 locuitori sunt 2236 locuitori de religie ortodoxă și 28 baptiști, din care 14 persoane în satul Matisești și același număr în satul Dârlești. În anul 1992, numărul enoriașilor grupați pe satele componente comunei se prezintă astfel:[5]

Localitatea Total locuitori Religie Ortodoxă Baptiști
Total comuna Horea, din care : 2336 2308 28
Satul Horea 293 293 -
Baba 45 45 -
Butești 88 88 -
Dârlești 378 364 14
Fericet 204 204 -
Giurgiuț 104 104 -
Măncești 87 87 -
Mătișești 464 450 14
Niculești 51 51 -
Pătrușești 190 190 -
Petreasa 69 69 -
Preluca 95 95 -
Teiu 78 78 -
Trifești 108 108 -
Zânzești 82 82 -

În perioada 1990 – 2007, în satul Horea, sătenii au construit o biserică ortodoxă deosebit de frumoasă (probabil cea mai frumoasă din munții Apuseni), așezată pe o culme muntoasă, în apropiere de vechea biserică, aflată în prezent în conservare.

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

Drumul spre Casa lui Horea din Fericet
  • Casa memorialǎ din Fericet, unde s-a născut Vasile Ursu Nicola, cunoscut sub numele de Horea, marele conducător al Revoluției din Transilvania din anul 1784, împreună cu Cloșca și Crișan. Tot aici se află o troiță comemorativă dedicată marelui luptător pentru libertatea moților. Din informațiile furnizate de săteni[6] casa în care s-a nǎscut și a locuit Horea a fost așezatǎ exact pe locul unde se aflǎ în prezent aceastǎ troițǎ comemorativǎ, troițǎ construitǎ din inițiativa și efortul cadrelor didactice din localitate imediat după unirea Transilvaniei cu România . Din păcate accesul { de la șoseaua din satul Horea } spre casa memorială din Fericet {circa 4 km} și în prezent { octombrie 2011 } continuă sa fie practic inaccesibil mijloacelor auto în cea mai mare parte a anului .
    Reparația drumului spre Casa lui Horea din Fericet - 23 august 2015

Drumul de acces spre Fericet este îngust , presarat cu multe gropi , fiind pietruit doar parțial {circa 1,5 km.}, respectiv prima parte a drumului . De asemenea lipsesc podețe și canale de scurgere a apelor pluviale care să protejeze drumul de eroziunea apelor. Nu există indicatoare turistice pe traseu și nici spații amenanjate pentru odihna turiștilor în condițiile in care traseul este lung și obositor { pante cu înclinație de circa 30 grade} pentru mersul pe jos. Din fericire oboseala este compensată de panorama deosebită a zonei { spre satele Baba și Albac } și încărcătura istorică a fiecarei porțiuni de drum bătătorită de marele luptator pentru libertatea economică și socială a moților . Nota : La ultima rectificare bugetară din oct.2014 ,Guvernul României condus de Victor Ponta a alocat 2,3 milioane Euro pentru betonarea acestui drum , sistemul rutier proiectat a se realiza în perioada 2015-2017 având următoarele caracteristici tehnice { Decizia 5333/22.07.2014 - Agenția de mediu Alba }:

  • 4 cm strat de uzură din BAR16;
  • 6 cm strat de anrobat bituminos AB25;
  • 18 cm strat de piatră spartă amestec optimal;
  • 21 cm blocaj de piatră brută ;
  • 15 cm balast nisipos cu rol antigeliv și anticontaminant;

Lațimea medie a părții carosabile este de 4m.,iar viteza de deplasare pe acest drum modernizat urmează să fie limitată la 25 km./oră.

Personalități[modificare | modificare sursă]

  • Vasile Ursu Nicola, cunoscut ca Horea, revoluționar. S-a născut în Fericet, pe locul casei părintești fiind ridicat un monument dedicat marelui luptător „... Cît fu Horea imparat, domnii nu s-au descalțat, nici in pat nu s-au culcat...”.
  • N. Costea, preot ortodox. În perioada 1990 - 2007, a inițiat și organizat lucrările de construire a noii biserici din sat, o lucrare de excepție.
  • Corneliu Olar, primar al comunei prin mai multe mandate după 1989, în prezent (2009) deputat al României. Bun gospodar, a participat activ și a încurajat investițiile din comună și a ridicat numeroase monumente istorice (majoritatea din lemn sculptat, amplasate în special în Horea și Mătișești - satul natal a lui C. Olar) pentru cinstirea trecutului istoric al moților .

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Editor Primăria comunei Horea ,Vasile Lechințan - istoric ,Corneliu Olar ,Ioan Mateș ,Lazăr Morcan s.m.d Acasa la Horea, Editura SC Altip SA Alba -Iulia, 2003, pag.1-77
  3. ^ Editor Primăria comunei Horea ,Vasile Lechințan - istoric ,Corneliu Olar ,Ioan Mateș ,Lazăr Morcan s.m.d Acasa la Horea, Editura SC Altip SA Alba -Iulia, 2003, pag.5
  4. ^ a b Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate
  5. ^ Structura etno-demografică a României
  6. ^ Todea Sabina, născutǎ în anul 1923 si fiul său Todea Gheorghe - Duț

AB Acest articol despre o localitate din județul Alba este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui.