Slobozia Mare, Cahul

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Slobozia Mare
—  Sat  —
Stemă
Stemă
Slobozia Mare se află în Cahul
Slobozia Mare
Slobozia Mare
Slobozia Mare (Cahul)
Satul pe harta Republicii Moldova
Slobozia Mare se află în Cahul
Slobozia Mare
Slobozia Mare
Slobozia Mare (Cahul)
Satul pe harta raionului Cahul
Coordonate: 45°34′30″N 28°10′21″E45°34′30″N 28°10′21″E

ȚarăRepublica Moldova Republica Moldova
RaionRaionul Cahul

Guvernare
 - PrimarValentina Carastan (PLDM[1], 2015)

Altitudine45 m.d.m.

Populație (2014)[2]
 - Total5.676 locuitori

Cod poștalMD-5320[3]
Prefix telefonic299

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Slobozia Mare este un sat din Raionul Cahul, Republica Moldova.

Geografie[modificare | modificare sursă]

În preajma localității se întinde rezervația științifică Prutul de Jos.[4]

Demografie[modificare | modificare sursă]

La recensământul din 2004, populația satului constituia 5.960 de oameni, dintre care 48,54% bărbați și 51,46% femei. Structura etnică a populației în cadrul satului:

Naționalitate Persoane Procente
moldoveni 5533 92,83
români 370 6,2
ucraineni 20 0,33
ruși 14 0,23
țigani 11 0,18
găgăuzi 5 0,08
bulgari 5 0,08
alții 2 0,04
Total 5960 100%

Tot în 2004 au fost înregistrate 1.778 de gospodării casnice, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3,3 persoane.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Satul Slobozia Mare a fost menționat documentar în anul 1436. A avut mai multe denumiri: Fîntîna Mare, Bubuiogi, Sărăieni, apoi Sobozia. La 1436 așezarea a fost atestată documentar ca „satul de la Fîntîna Mare”. În timpul domniei lui Ștefan cel Mare satul a ajuns în proprietatea panului Mihail Stăngaciu. Mai tîrziu satul ajunge în posesia logofătului Toader Bubuiog, care îl donează mănăstirii Humor.

La începutul secolului XIX, coloniștii veniți de la sud de Dunăre se împrăștie prin sudul Basarabiei ajungând și la Fîntîna Mare, unde formează colonia Slobozia cu 52 de suflete, conform unor documente din epocă.

Primii coloniști s-au așezat în cele șapte „săraie” din vale părasite de către turci. Și astăzi această parte a satului se mai numește Sărăieni. Datorită coloniștilor care s-au stabilit în sat și faptului că ei beneficiau de numeroase scutiri fiscale, așezarea a luat numele de Slobozia Mare.

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Biserica din satul Slobozia Mare a fost construită în 1871, în formă de cruce și la fiecare din cele patru extremități se înălțau câte patru coloane. Era cea mai mare biserică dintre Reni și Cahul. Clopotnița bisericii avea cinci clopote: trei clopote mari și două mici. Clopotele mari erau lovite pe rând, cele mici simultan.

În 1960 autoritățile sovietice au demolat biserica.

Personalități[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Lista primarilor aleși în cadrul Alegerilor Locale Generale din 14 iunie 2015”. Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova. . Accesat în . 
  2. ^ Rezultatele Recensămîntului Populației și al Locuințelor din 2014: „Caracteristici - Populație (populația pe comune, religie, cetățenie)” (XLS). Biroul Național de Statistică. . Accesat în . 
  3. ^ „Oficiul Poștal Slobozia Mare, raionul Cahul”. Poșta Moldovei. Accesat în . 
  4. ^ „Legea nr. 1538 din 25.02.1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat”. Parlamentul Republicii Moldova. Monitorul Oficial. Accesat în . 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Plăcintă, Vasile, Slobozia Mare, prin fereastra istoriei, Galați : Geneze, [1996] ISBN 973-97667-4-9