Slobozia Mare, Cahul
 | Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol. Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor. |
| Slobozia Mare | |||
| — Sat — | |||
| |||
  Slobozia Mare Slobozia Mare (Cahul) | |||
 Slobozia Mare Slobozia Mare (Cahul) | |||
| Coordonate: 45°34′30″N 28°10′21″E / 45.57500°N 28.17250°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  Republica Moldova | ||
| Raion | Raionul Cahul | ||
| Guvernare | |||
| - Primar | Dumitru (ACUM[1], 2019) | ||
| Altitudine | 45 m.d.m. | ||
| Populație (2014)[2] | |||
| - Total | 5,676 locuitori | ||
| Cod poștal | MD-5320[3] | ||
| Prefix telefonic | 299 | ||
| Prezență online | |||
GeoNames  | |||
Modifică date / text  | |||
Slobozia Mare este un sat din Raionul Cahul, Republica Moldova.
Geografie[modificare | modificare sursă]
În preajma localității se întinde rezervația științifică Prutul de Jos.[4]
Demografie[modificare | modificare sursă]
La recensământul din 2004, populația satului constituia 5.960 de oameni, dintre care 48,54% bărbați și 51,46% femei. Structura etnică a populației în cadrul satului:
| Naționalitate | Persoane | Procente |
|---|---|---|
| moldoveni | 5533 | 92,83 |
| români | 370 | 6,2 |
| ucraineni | 20 | 0,33 |
| ruși | 14 | 0,23 |
| țigani | 11 | 0,18 |
| găgăuzi | 5 | 0,08 |
| bulgari | 5 | 0,08 |
| alții | 2 | 0,04 |
| Total | 5960 | 100% |
Tot în 2004 au fost înregistrate 1.778 de gospodării casnice, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3,3 persoane.
Istorie[modificare | modificare sursă]
Satul Slobozia Mare a fost menționat documentar în anul 1436. A avut mai multe denumiri: Fîntîna Mare, Bubuiogi, Sărăieni, apoi Sobozia. La 1436 așezarea a fost atestată documentar ca „satul de la Fîntîna Mare”. În timpul domniei lui Ștefan cel Mare satul a ajuns în proprietatea panului Mihail Stăngaciu. Mai tîrziu satul ajunge în posesia logofătului Toader Bubuiog, care îl donează mănăstirii Humor.
La începutul secolului XIX, coloniștii veniți de la sud de Dunăre se împrăștie prin sudul Basarabiei ajungând și la Fîntîna Mare, unde formează colonia Slobozia cu 52 de suflete, conform unor documente din epocă.
Primii coloniști s-au așezat în cele șapte „săraie” din vale părasite de către turci. Și astăzi această parte a satului se mai numește Sărăieni. Datorită coloniștilor care s-au stabilit în sat și faptului că ei beneficiau de numeroase scutiri fiscale, așezarea a luat numele de Slobozia Mare.
Monumente istorice[modificare | modificare sursă]
Biserica din satul Slobozia Mare a fost construită în 1871, în formă de cruce și la fiecare din cele patru extremități se înălțau câte patru coloane. Era cea mai mare biserică dintre Reni și Cahul. Clopotnița bisericii avea cinci clopote: trei clopote mari și două mici. Clopotele mari erau lovite pe rând, cele mici simultan.
În 1960 autoritățile sovietice au demolat biserica.
Personalități[modificare | modificare sursă]
- Eugeniu Grebenicov – fizician, matematician, astronom, profesor universitar și academician.
- Gheorghe Mare - membru al Sfatului Țării.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ „Alegeri locale generale 2019” (PDF), a.cec.md, accesat în
- ^ Rezultatele Recensămîntului Populației și al Locuințelor din 2014: „Caracteristici - Populație (populația pe comune, religie, cetățenie)” (XLS). Biroul Național de Statistică. . Accesat în .
- ^ „Oficiul Poștal Slobozia Mare, raionul Cahul”. Poșta Moldovei. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Legea nr. 1538 din 25.02.1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat”. Parlamentul Republicii Moldova. Monitorul Oficial. Accesat în .
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Plăcintă, Vasile, Slobozia Mare, prin fereastra istoriei, Galați : Geneze, [1996] ISBN 973-97667-4-9
Legături externe[modificare | modificare sursă]
Acest articol despre geografia Republicii Moldova este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui.
| |||||||||||||||||||||||||||||
